Articole
Permanent URI for this collectionhttps://rses.ince.md/handle/123456789/10
Browse
18 results
Search Results
Item Dinamica mortalității premature în ultimele doua decenii: studiu comparativ Republica Moldova-Estonia(INCE, 2018) Pahomii, IrinaMortalitatea prematură are repercusiuni esențiale atât la nivel individual, cât și cu un impact sumar destul de important la nivel social, generând pierderi socioeconomice majore. Pentru analiza mortalității premature a fost utilizată rata standardizată a mortalității premature (RMPS) pentru grupul de vârstă 1-64 ani și indicatorul Ani Potențiali de Viață Pierduți (APVP) și Ani Potențiali de Viață Pierduți Standardizat (APVPS) pe cauze majore de deces. Analiza a fost realizată atât pe sexe cât și în profil comparativ – Republica Moldova-Estonia. Rezultatele cercetării demonstrează că RMPS pentru bărbați excede pe cea observată pentru femei de 2-3 ori, decalajul păstrându-se constant pe tot parcursul perioadei analizate, 2000-2016. În anul 2000, ponderea deceselor premature pentru femei a constituit aproximativ 30% pentru Republica Moldova și sub 20% pentru Estonia. Pentru bărbați, acestea au fost de 46.5% și 46.6% respectiv. În cazul bărbaților din Estonia, ponderea deceselor premature s-a redus de la aproximativ 50% la o treime din totalul deceselor. Pentru Republicii Moldova se înregistrează o stagnare și creștere lentă a ponderii deceselor premature în numărul total de decese. APVPS pentru bărbații din Estonia este caracterizat de un trend comun și ferm de reducere pentru toate cauzele de deces, pe când pentru Republica Moldova sunt urmărite fluctuații ale acestui indicator. La femei se conturează un trend de reducere a APVPS pentru toate cauzele de deces, însă aceasta este mult mai slabă comparativ cu situația observată în Estonia. Cele mai mari pierderi sunt provocate de APVPS prin tumori, bolile sistemului cardiovascular și bolile sistemului digestiv.Item Situația demografică a Republicii Moldova: starea actuală, factori determinanți și perspective pentru deceniile următoare(INCE, 2018) Gagauz, OlgaÎn acest articol este prezentată analiza situației demografice în Republica Moldova și a tendințelor pentru următoarele decenii. În baza datelor statisticii curente și recensămintelor populației se examinează schimbările principale în dinamica fertilității, mortalității și migrației, precum și impactul acestora asupra reproducerii populației. Se constată că în pofida unei tendințe ferme de reducere a fertilității, descendența finală a femeilor constituie în jur de doi copii. Se înregistrează difirențieri semnificative în profil teritorial, cel mai scăzut nivel al fertilității fiind înregistrat în mun.Chișinău. În domeniul mortalității se menține o situație nefavorabilă. Dacă la femei speranța de viață a depășit cea mai înaltă valoare a acestui indicator înregistrat în anul 1989 (72,3 ani), ajungând la 73,7 ani în anul 2014, la bărbați maximumul din anul 1989 (65,6 ani) încă nu a fost depășit (64,9 ani). Migrația internațională continuă să afecteze dinamica populației și structura pe vârste a acesteia. Conform prognozelor demografice, se estimează pierderi enorme ale efectivului populației Republicii Moldova în deceniile viitoare. În condițiile actuale urmează de a revizui abordarea cu privire la situația demografică prin accentuarea necesității de a ameliora indicatorii calitativi ai populației, mai ales, starea de sănătate și nivelul de educație.Item Contribuția bolilor cardiovasculare în dinamica speranței de viață la naștere(Foxtrot, 2016) Pahomii, IrinaCardiovascular disease are one of the most important causes of death in Republic of Moldova, in 2014, cardiovascular mortality represents 53% of all deaths for males and 64% of all deaths for females. Also, an important difference is that increasing of cardiovascular mortality for women is specific for advanced ages, while for men is highlighted groups working age. Decomposition analysis between Republic of Moldova and France show a serious gap between sexes. Decomposition analysis was constructed also for Republic Moldova, for 1990-1995 and 1995-2012 years, first is characterized by reducing of life expectancy at birth and second by growing of that. In first case cardiovascular mortality, determine approximatively 70% in case of female and 50% in case of male, from differences in life expectancy at birth. In second case we observed a growing of life expectancy at birth, that was largely driven by reducing of cardiovascular mortality for female, in case of male the reducing was smaller and the contribution to the increase of life expectancy at birth was just by 0,43 years.Item Aspecte teritoriale ale mortalității în Republica Moldova(INCE, 2015) Pahomii, IrinaEgalitatea este una din prioritățile actuale pentru majoritatea țărilor, pentru că dezvoltarea durabilă a unei țări poate fi posibilă doar în condițiile asigurării unei echități în toate domeniile și pentru toți. Dezvoltarea demografică a unei țări este la fel de importantă ca oricare alt domeniu, iar analiza mortalității ne poate oferi un tablou generalizator a acesteia. Scopul acestui articol este realizarea unei analize descriptive a mortalității la nivel teritorial prin compararea ratelor standardizate a mortalității pentru raioanelor republicii. Pentru a putea realiza acest scop am aplicat metodele de standardizare indirectă, iar pentru prezentarea acestora am utilizat programul QGIS. În rezultat am reușit atât să identificăm situația reală cât și să construim o ierarhizare veridică a raioanelor republicii.Item Correcting the official life tables for the Republic of Moldova for 1959-2014(INCE, 2015) Penina, OlgaArticolul "Corectarea tabelelor oficiale ale mortalității pentru anii 1959-2014" prezintă unele rezultate ale proiectului cu privire la analiza de lungă durată a mortalității pe cauze de deces în Republica Moldova efectuat în colaborare cu cercetătorii francezi de la Institutul Național de Studii Demografice din Franța ȋDr. France Meslé și Prof. Jacques VallinȌ. Lucrarea descrie problemele cu privire la calitatea înregistrării deceselor infantile și a deceselor pentru vârstele avansate, care prezenta anumite deficiențe pentru țara până la mijlocul anilor 70 ai secolului trecut. Datele oficiale cu privire la structura și numărul populației după anii ’90 ai secolului trecut nu sunt fiabile din cauza sub-înregistrării considerabile ale fluxurilor migraționale. Ca rezultat, tabelele oficiale ale mortalității pentru Moldova nu sunt credibile atât pentru perioada sovietică, cât și pentru cea după proclamarea independenței. Sunt prezentate estimările alternative ale valorilor speranței de viață la naștere după corectările datelor cu privire la mortalitate și numărul și structura populației.Item Speranţa de viaţă sănătoasă a populaţiei din Republica Moldova(INCE, 2015) Gagauz, Olga; Avram, CristinaÎn lucrare sunt prezentate rezultatele cercetării cu privire la speranța de viaţă sănătoasă a populaţiei din Republica Moldova. Calculele s-au efectuat după metoda lui Sullivan D. în baza datelor Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice (BNS), perioada 2006-2013. Speranţa de viață şi speranţa de viaţă sănătoasă sunt într-o creştere constantă, dar lentă, pentru ambele sexe şi toate grupele de vârstă. Proporția timpului petrecut în stare de sănătate foarte bună/bună şi satisfăcătoare, de asemenea, este în creştere, inclusiv sănătatea vârstnicilor atestă o ameliorare. Totuşi diferenţele dintre sexe persistă, astfel, femeile trăiesc mai mult comparativ cu bărbaţii, dar într-o stare de sănătate mai rea.Item Tendinţele principale în evoluţia populaţiei Republicii Moldova: un semnal de alarmă pentru autorităţile publice(INCE, 2015) Gagauz, OlgaÎn prezentul articol se analizează tendințele principale în evoluția populației Republicii Moldova. Se constată consolidarea procesului de reducere a numărului populației și degradarea structurii demografice. Menținerea unui nivel scăzut al fertilității pe parcursul de mai mult de două decenii, mortalitatea înaltă și speranța de viață scăzută determină procesul de scădere naturală a populației. Migrația externă masivă accelerează scăderea populației și îmbătrânirea demografică. Procesul de elaborare și implementare a unor politici eficiente în domeniul populației este tergiversat prin lipsa datelor fiabile cu privire la numărul și structura populației, iar întârzierea cu prelucrarea datelor de la Recensământul populației și al locuințelor din 2014 nu permite adoptarea și introducerea în practica statisticii naționale a conceptului de populație cu reședința obișnuită în țară.Item Producing reliable mortality estimates in the context of distorted population statistics: the case of Moldova(2015) Penina, Olga; Jdanov, Dmitri; Grigoriev, PavelBackground and AimDespite having a functioning population register, the official demographic indicators in Moldova are seriously biased. The problem arises primarily because the registration of deaths and births covers only the events that occur within the country (the de facto population), whereas the population at risk includes Moldovan citizens who live abroad(the de jure population). Because the country has high levels of emigration, there are substantial differences between the de factoand thede jure population numbers. Thus, thenominator-denominator bias must be taken into account in the population statistics. To obtain plausible demographic rates, appropriate corrections of population size have to be made. Our aim is to estimate the size of the de facto Moldovan population, and to produce reliable mortality estimates for the longest period possible. Data and Methods We rely on official data obtained from various sources. These include mortality data, census counts, and annual population estimates collected from archives or obtained directly from the Moldovan National Bureau of Statistics. Using alternative administrative data sources, we first correct the size of the Moldovan population. We then generate adjusted population estimates. Finally, on the basis of the adjusted population estimates, we produce life tables. All of the calculations are performed using the methodology and programming tools developed within the Human Mortality Database(HMD) Project. Results Our corrected population estimates are 18 percent lower than the official figures. The adjusted estimates of life expectancy at birth in 2014 are 64.94 years for males and 73.74 years for females. These figures are, respectively, 2.58 years and 1.65 years lower than the official estimates. Our estimates of the size of the population are consistent with unpublished 2014 population census data. Complete life tables for the period 1970–2014, as well as some other HMD statistics, are provided as supplementary material.ConclusionsWe show that even when there is a serious distortion of population statistics, it is possible to obtain plausible mortality estimates. This issue is highly relevant not just for Moldova, but for other European countries that have also been experiencing problems with the incorrect registration of migration. To improve the quality of their population estimates, countries will increasingly have to consult alternative administrative data sources.Item The contribution of avoidable mortality to the life expectancy change in the Republic of Moldova(Ptoukha Institute for Demography and Social Studies of the National Academy of Sciences of Ukraine, 2019) Stirba, Vitalie; Pahomii, IrinaDuring the last decades, life expectancy in the Republic of Moldova has shown slow and fluctuating growth, which has been largely due to high mortality caused by degenerative diseases (cardiovascular diseases and neoplasms) in adult and elderly population. A potential reduction in mortality can be achieved by reducing preventable deaths, which accentuates the necessity for studying this phenomenon in the current conditions of the Republic of Moldova. The purpose of the paper is to analyze avoidable mortality in the Republic of Moldova and its contribution to the life expectancy at birth change during the years 2000–2014. Given the contested quality of the official denominator, the alternative data on population exposure is used for more accurate calculations. In order to compare the life expectancy at birth components, the method of decomposition of mortality is used. In the period 2000–2014 life expectancy increased by 1.21 years for males and 2.45 years for females. It is substantiated that in 2000–2014 avoidable mortality decreased. In 2014 the share of deaths that could be avoided of the total registered number of deaths was 56.6 % for males and 34.1 % for females compared to 61.5 % for males and 43.9 % for females in 2000. It is revealed that reductions in avoidable mortality determine the substantial part of gains in life expectancy at birth – 1.17 years for males and 1.99 years for females. The highest share of avoidable deaths in total observed deaths is recorded at age 0 and above 50. In the 2000–2014 period, numerical reduction of the avoidable deaths led to a structural change in the causes of death in total mortality. The most considerable part of preventable and amenable deaths is caused by circulatory system diseases, neoplasms, respiratory system diseases and external causes of death. The excess of deaths among the young population is the most disadvantageous factor in the life expectancy changes and highlights a solid number of potential years of life lost. An excess of deaths among the middle of the young population, the most unpleasant factor in the growth of life’s triviality, and the reduction in the number of potential life losses. Further studies will be focused on the identification of the most vulnerable age groups exposed to the risk and calculations of the potential resources for increasing the life expectancy.Item Эпидемиологический переход в постсоветских странах.(INCE, 2014) Penina, OlgaThe paper analyses the dynamics of life expectancy and cause-specific mortality trends in Moldova compared to other former USSR republics and western countries over the last almost half a century in the light of the modern concept of the epidemiological transition (sanitary transition). Moldova failed to achieve the progress in life expectancy at birth over the last forty-five years and lagged far behind the industrialized countries. This stagnation is explained by two factors. On the other hand, significant improvements in infant and child mortality were achieved, on the other hand – an enormous rise in adult mortality, especially among working ages. Adult mortality was especially sensitive to the social circumstances of the 1980s and 1990s occurred in the former USSR countries (Gorbachev anti-alcohol campaign and social crisis in the 1990s). Disregarding these fluctuations, adult male mortality recommenced its growth in 2000s. Cardiovascular diseases, liver cirrhosis and external causes of death are the three causes of death driving the Moldovan life expectancy.