Cercetări demografice
Permanent URI for this communityhttps://rses.ince.md/handle/123456789/8
Browse
264 results
Search Results
Item Modelarea structurii teritorial-administrative în condiţiile depopulării naţionale(INCE, ASEM, 2024) Sainsus, ValeriuProblema organizarii teritorial-administrative este parte componenta a statelor centralizate. Astfelca, administrarea teritoriala are o importanta crescanda pe masura sporirii rolului statului în societate, rar diversificarea serviciilor solicitate de cetateni impune adaptare la noile realitati. Populaţia constituie una dintre cele mai complexe colectivităţi statistice datorită diversităţii caracteristicilor care fac obiectul observării, al modificărilor frecvente în structura şi dimensiunea sa. Populaţia unităţilor administrativteritoriale figurează în calitate de unitate primară sub aspectul divizării teritorialadministrativă. Acest lucru se datorează, în principal, legăturii inevitabile care există între nivelul de venituri ale autorităților locale (deci, şi astfel, numărul rezidenților impozabili) şi costurile prestării serviciilor pe cap de locuitor. Modificarile demografice reprezinta una dintre cele mai mari provocari cu care se confrunta tara la moment, atat pe termen mediu, cat si pe termen lung. Dezechilibrele determina diverse provocari atat în zonele în care pierd populatie, cat si în marile zone urbane receptoare.Item Modelarea structurii teritorial-administrative în condițiile depopulării naționale(INCE, ASEM, 2024) Sainsus ValeriuProblema organiza rii teritorial-administrative este parte componenta a statelor centralizate. Astfel ca, administrarea teritoriala are o important a cresca nda pe ma sura sporirii rolului statului î n societate, rar diversificarea serviciilor solicitate de ceta t eni impune adaptare la noile realita t i. Populaţia constituie una dintre cele mai complexe colectivităţi statistice datorită diversităţii caracteristicilor care fac obiectul observării, al modificărilor frecvente în structura şi dimensiunea sa. Populaţia unităţilor administrativ-teritoriale figurează în calitate de unitate primară sub aspectul divizării teritorial-administrativă. Acest lucru se datorează, în principal, legăturii inevitabile care există între nivelul de venituri ale autorităților locale (deci, şi astfel, numărul rezidenților impozabili) şi costurile prestării serviciilor pe cap de locuitor. Modificarile demografice reprezinta una dintre cele mai mari provocari cu care se confrunta tara la moment, atat pe termen mediu, cat si pe termen lung. Dezechilibrele determina diverse provocari atat în zonele în care pierd populat ie, cat si în marile zone urbane receptoare. Suprafaţa unităţii administrativ-teritoriale, densitatea populaţiei şi aşezările rezidenţiale, influențează de asemenea eficiența autorităților locale, însă, cu impact mai redus decât populaţia. Unde exemplu, costurile asociate prestării serviciilor publice cresc odată cu distanța, însă populația rămâne factorul determinant în conturarea unei unități administrativ-teritoriale autonome. Dimensiunea medie a populației din unitățile administrativ-teritoriale de nivelul întâi variază semnificativ, în funcție de factori precum: tradițiile, condițiile geografice, interesele politice, vitregii istorice, etc.Item Impactul fiscal al îmbătrânirii demografice(INCE, ASEM, 2024) Prohnițchii ValeriuItem Managementul proiectelor de cercetare: particularități și provocări( INCE, ASEM, 2024) Gagauz, OlgaItem The Active Ageing Index in the Republic of Moldova, 2020(INCE, 2021) Buciuceanu-Vrabie, MarianaIn 2020, the Active Ageing Index (AAI) for the Republic of Moldova scored 28.7 points out of 100, registering a slight increase compared with the first estimates of the Index made in 2016 (27.1 points). However, the general situation of the population improved modestly – over the past five years less than 1/3 of the human potential aged 55+ is enabled and has opportunities to have an active and healthy ageing.Item Indicele îmbătrânirii active în Republica Moldova, 2020(2021) Buciuceanu-Vrabie, MarianaIn anul 2020, Indicele Imbatranirii Active (IIA) pentru Republica Moldova a acumulat scorul de 28.7 puncte din 100, marcand o ușoara creștere fața de primele estimari ale Indicelui realizate in 2016 (27.1 puncte). Ameliorarea situației generale a populației in varsta este, totuși, modesta – in ultimii cinci ani mai puțin de 1/3 din potențialul uman in varsta de 55 ani și peste este capacitat și are oportunitați de a avea o imbatranire activa și sanatoasa.Item Conturile Naționale de Transfer ale Republicii Moldova: metodologie, rezultate, aplicații(INCE, ASEM, 2023) Prohnitchi, ValeriuConturile Naționale de Transfer încă este un concept tânăr și în continuă evoluție. Echipe de cercetători din mai multe țări elaborează și perfecționează continuu sistemele naționale de CNT. Există și un important proiect internațional de colaborare academică și cercetare aplicată în acest domeniu - și care câștigă o aderență tot mai largă. Cu contribuția nemijlocită a autorului, Republica Moldova a aderat la acest proiect în anul 2017. În Republica Moldova cercetările bazate pe CNT sunt la început de cale. Merită de subliniat faptul că, grație eforturilor BNS, Republica Moldova dispune în prezent de un set vast de date statistice calitative și relevante pentru sistemul CNT. După derularea RGPL, datele demografice au început să reflecte în mod coerent dinamica și schimbările structurale ale populației. SCN oferă un cadru macroeconomic care servește ca punct de sprijin solid în elaborarea CNT. Seturile de date microeconomice, reprezentate de CBGC și Ancheta Forței de Muncă (AFM), oferă o informație bogată pentru estimarea fluxurilor intergeneraționale. În ansamblul lor, aceste date reprezintă un cadru fiabil pentru compilarea practic a tuturor variabilelor din CNT. Principala omisiune a datelor, ca și în majoritatea țărilor unde au fost elaborate sistemele CNT, este neincluderea populației instituționalizate (cea care locuiește în afara gospodăriilor casnice – în cămine, locuri de detenție, aziluri etc.). O altă problemă comună pentru toate sistemele CNT este elaborarea acestora pe baza unor date transversale, deși conceptual CVE are un sens socioeconomic longitudinal. O particularitate a CNT pentru Republica Moldova constă în faptul că sistemul elaborat nu acoperă raioanele din stânga Nistrului. De asemenea, lipsesc date statiItem Cadrul de drept privind protecţia muncii şi insecuritatea sănătăţii în muncă(Artifex, 2023) Cotelnic, ValentinaThrough this article, we aim to bring clarity to the legal provisions regarding work accidents as well as the steps to be followed in the event of such situations. As well as the cost in terms of lost lives and suffering to workers and their families, accidents affect business and society as a whole. Fewer accidents mean fewer sick leaves, which result in lower costs and less disruption of the production process. It also saves employers the expense of recruiting and training new staff, and can cut the cost of early retirement and insurance payouts. To prevent accidents occurring in the workplace, employers should establish a safety management system that incorporates risk assessment and monitoring procedures. Prin prezentul articol ne propunem să aducem claritate asupra prevederilor legale privind accidentele de muncă, precum și pașii care trebuie urmați în cazul confruntării cu astfel de situații. Accidentele de muncă afectează mediul de afaceri și societatea în întregime, manifestate prin afectarea sănătății sau pierderea de vieți omenești și cauzarea de suferințe salariaților și membrilor familiilor lor. Mai puține accidente de muncă implică mai puține costuri pentru concediile medicale și perturbări ale activității obișnuite a unităților, evitarea cheltuielilor pentru recrutarea șiformarea noului personal. Pentru a preveni accidentele la locul de muncă, angajatorii ar trebui să stabilească un sistem de management al siguranței care să includă proceduri de evaluare a riscurilor.Item Urmărirea traseului profesional al absolvenților învățământului superior din Republica Moldova (studii superioare de licență): Studiu sociologic.(2024) Gagauz, Olga; Chistruga-Sinchevici, Inga; Crîşmaru, MarianaStudiile de monitorizare a inserției pe piața muncii a absolvenților de învățământ superior reprezintă un instrument eficient de colectare a datelor, menit să ofere un feedback pentru reformarea şi modernizarea sistemului de învățământ superior. Este aplicat la scară largă drept răspuns la necesitatea de a studia modul în care absolvenții evaluează retrospectiv diferite aspect ale programului de studiu absolvit şi ai dentifica componentele eficiente și ineficiente ale acestuia. La rândul său, evaluarea inserției socio-profesionale a absolvenților reprezintă un element essential în îmbunătățirea conexiunii dintre educație și piața muncii, contribuind la asigurarea relevanței și eficacității programelor de studii și la pregătirea absolvenților pentru cariere de succes, în concordanță cu nevoile și cerințele în continuă schimbare ale pieței muncii. Realizarea Studiului de Urmărire al Traseului Profesional al absolvenților învățământului superior din Republica Moldova (in continuare SUTP) este de o importanță majoră, fiind condiționat de necesitatea implementării unor instrumente metodologice inedite și relevante pentru monitorizarea inserției profesionale a absolvenților. SUTP este parte componentă a Proiectului „Învățământul Superior din Moldova” (MEC, anii 2020 - 2025), care are drept obiectiv-cheie îmbunătățirea orientării spre piața muncii a instituțiilor de învățământ superior și eficientizarea mecanismelor de asigurare a calității educației. SUTP are menirea de a acoperi un gol informational de management în sistemul universitar din Republica Moldova privind situația absolvenților pe piața forței de muncă în primii ani după absolvire, de a anticipa nevoile de calificări și competențe solicitate de către angajatori, cât și de a contribui la actualizarea documentelor de planificare strategică a instituțiilor de învățământ superior din țară. În același timp, rezultatele studiului pot fi utilizate pentru consolidarea legăturii dintre educație, formare profesională și sectorul ocupării forței de muncă. Acest lucru ar putea duce la o mai bună pregătire a absolvenților pentru piața muncii, reducând șomajul și sporind mobilitatea, cât și incluziunea socială a acestora. În baza rezultatelor SUTP, instituțiile de învățământ superior vor putea să-și îmbunătățească calitatea procesului educațional și de formare profesională. Mai mult decât atât, se va consolida capacitatea părților interesate (autoritățile publice centrale, instituțiile de învățământ etc.) de a evalua modul în care cunoștințele, competențele și abilitățile dobândite sunt suficiente pentru angajarea absolvenților de învățământ superior în câmpul muncii, precum şi să dezvolte programe de învățare pe tot parcursul vieții. De asemenea, SUTP urmărește îmbunătățirea capacității de colectare a datelor și utilizarea ulterioară a informațiilor pentru monitorizarea continuă a sistemului de învățământ superior. Raportul Analitic privind Urmărirea Traseului Profesional al Absolvenților Învățământului Superior din Republica Moldova (studii superioare de licenţă) a fost elaborat în baza rezultatelor SUTP derulat în conformitate cu Obiectivul general al Proiectului sus-menționat și cu prevederile Contractului No. MD-MOED-242591-CS-CDS. SUTP a urmărit alinierea la standardele internaționale, acesta constituind un demers inedit, realizat la nivel național, în vederea identificării necesităților absolvenților de studii superioare în procesul de integrare pe piața muncii și racordarea programelor de studii la cerințele angajatorilor.Item Urmărirea traseului profesional al absolvenților învățământului superior din Republica Moldova (studii superioare de master): Studiu sociologic(2024) Gagauz, Olga; Chistruga-Sinchevici, Inga; Crismaru, MarianaStudiile de monitorizare a inserției pe piața muncii a absolvenților de învățământ superior reprezintă un instrument eficient de colectare a datelor, menit să ofere un feedback pentru reformarea şi modernizarea sistemului de învățământ superior. Este aplicat la scară largă drept răspuns la necesitatea de a studia modul în care absolvenții evaluează retrospectiv diferite aspecte ale programului de studiu absolvit şi a identifica componentele eficiente și ineficiente ale acestuia. La rândul său, evaluarea inserției socio-profesionale a absolvenților reprezintă un element esențial în îmbunătățirea conexiunii dintre educație și piața muncii, contribuind la asigurarea relevanței și eficacității programelor de studii și la pregătirea absolvenților pentru cariere de succes, în concordanță cu nevoile și cerințele în continuă schimbare ale pieței muncii. Realizarea Studiului de Urmărire al Traseului Profesional al absolvenților învățământului superior din Republica Moldova (in continuare SUTP) este de o importanță majoră, fiind condiționat de necesitatea implementării unor instrumente metodologice inedite și relevante pentru monitorizarea inserției profesionale a absolvenților. SUTP este parte componentă a Proiectului „Învățământul Superior din Moldova” (MEC, anii 2020 - 2025), care are drept obiectiv-cheie îmbunătățirea orientării spre piața muncii a instituțiilor de învățământ superior și eficientizarea mecanismelor de asigurare a calității educației. SUTP are menirea de a acoperi un gol informațional de management în sistemul universitar din Republica Moldova privind situația absolvenților pe piața forței de muncă în primii ani după absolvire, de a anticipa nevoile de calificări și competențe solicitate de către angajatori, cât și de a contribui la actualizarea documentelor de planificare strategică a instituțiilor de învățământ superior din țară. În același timp, rezultatele studiului pot fi utilizate pentru consolidarea legăturii dintre educație, formare profesională și sectorul ocupării forței de muncă. Acest lucru ar putea duce la o mai bună pregătire a absolvenților pentru piața muncii, reducând șomajul și sporind mobilitatea, cât și incluziunea socială a acestora. În baza rezultatelor SUTP, instituțiile de învățământ superior vor putea să-și îmbunătățească calitatea procesului educațional și de formare profesională. Mai mult decât atât, se va consolida capacitatea părților interesate (autoritățile publice centrale, instituțiile de învățământ etc.) de a evalua modul în care cunoștințele, competențele și abilitățile dobândite sunt suficiente pentru angajarea absolvenților de învățământ superior în câmpul muncii, precum şi să dezvolte programe de învăţare pe tot parcursul vieții. De asemenea, SUTP urmărește îmbunătățirea capacității de colectare a datelor și utilizarea ulterioară a informațiilor pentru monitorizarea continuă a sistemului de învățământ superior. Raportul Analitic privind Urmărirea Traseului Profesional al Absolvenților Învățământului Superior din Republica Moldova (studii superioare de master) a fost elaborat în baza rezultatelor SUTP derulat în conformitate cu Obiectivul general al Proiectului sus-menționat și cu prevederile Contractului No. MD-MOED-242591-CS-CDS. SUTP a urmărit alinierea la standardele internaționale, acesta constituind un demers inedit, realizat la nivel național, în vederea identificării necesităților absolvenților de studii superioare în procesul de integrare pe piața muncii și racordarea programelor de studii la cerințele angajatorilor.