Articole
Permanent URI for this collectionhttps://rses.ince.md/handle/123456789/10
Browse
17 results
Search Results
Item Mortalitatea prematură în pandemia COVID-19(INCE, 2022) Pahomii, IrinaThe COVID-19 pandemic has had a major impact on mortality and led to a significant decrease in life expectancy at birth all around the world. The actual data demonstrate that not just the old population, but the young and adult population is also at risk of death due to COVID-19. The aim of this study is to analyse the level of premature mortality in observed COVID-19 deaths in the Republic of Moldova. The actuality of this study lies in the need to highlight the impact of the COVID-19 pandemic on the young and adult population, which at the beginning of the COVID-19 pandemic was not considered a high-risk group. The analysis is based on official data on the number of deaths due to COVID-19 presented on the official page of the Ministry of Health. The analysis used the share of premature deaths in total deaths due to COVID-19 and the relative indicator PYLL (Potential Years of Life Lost). The analysis demonstrates that half of all registered deaths due to COVID-19 could be considered premature. Also, was not observed the typical gender gap in aspects of premature mortality. The most affected population is adults and “younger elders”. Further and deeper analysis is required in order to serve as a base for efficient politics and intervention tools. The article was elaborated within the State Program Project (2020-2023) 20.80009.0807.21 „Migration, demographic changes, and situation stabilization policies”.Item Dinamica mortalității premature în ultimele doua decenii: studiu comparativ Republica Moldova-Estonia(INCE, 2018) Pahomii, IrinaMortalitatea prematură are repercusiuni esențiale atât la nivel individual, cât și cu un impact sumar destul de important la nivel social, generând pierderi socioeconomice majore. Pentru analiza mortalității premature a fost utilizată rata standardizată a mortalității premature (RMPS) pentru grupul de vârstă 1-64 ani și indicatorul Ani Potențiali de Viață Pierduți (APVP) și Ani Potențiali de Viață Pierduți Standardizat (APVPS) pe cauze majore de deces. Analiza a fost realizată atât pe sexe cât și în profil comparativ – Republica Moldova-Estonia. Rezultatele cercetării demonstrează că RMPS pentru bărbați excede pe cea observată pentru femei de 2-3 ori, decalajul păstrându-se constant pe tot parcursul perioadei analizate, 2000-2016. În anul 2000, ponderea deceselor premature pentru femei a constituit aproximativ 30% pentru Republica Moldova și sub 20% pentru Estonia. Pentru bărbați, acestea au fost de 46.5% și 46.6% respectiv. În cazul bărbaților din Estonia, ponderea deceselor premature s-a redus de la aproximativ 50% la o treime din totalul deceselor. Pentru Republicii Moldova se înregistrează o stagnare și creștere lentă a ponderii deceselor premature în numărul total de decese. APVPS pentru bărbații din Estonia este caracterizat de un trend comun și ferm de reducere pentru toate cauzele de deces, pe când pentru Republica Moldova sunt urmărite fluctuații ale acestui indicator. La femei se conturează un trend de reducere a APVPS pentru toate cauzele de deces, însă aceasta este mult mai slabă comparativ cu situația observată în Estonia. Cele mai mari pierderi sunt provocate de APVPS prin tumori, bolile sistemului cardiovascular și bolile sistemului digestiv.Item Securitatea demografică din perspectiva situației în unitățile administrativ-teritoriale(INCE, 2017) Gagauz, Olga; Pahomii, IrinaThe article presents the analysis of the dynamics of the Demographic Security Integrated Territorial Index (DSITI) for 2014-2016. The DSITI is used for monitoring the socio- economic and demographic situation on territorial level. During 2014-2016, the DSITI registered minor changes in most of the administrative- territorial units of the Republic of Moldova. Although there is an increase in the score for some districts, it is not significant and does not allow us to see an improvement tendency. In 2016, the IITSD fluctuated within the limits of 69.2-45.8 points, which means that the demographic security level was 69.2-45.8%. The Territorial Health Indicator and the Territorial Occupational Indicator are worsening, which undermines the demographic security of the country. DSITI shows a significant gap in the socio-economic and demographic development on territorial level, deepening of social territorial inequality, and emergence of deprived territories in which the inhabitants lack access to the necessary jobs and social infrastructure. A priority direction of the state policies is the elaboration of differentiated territorial measures aimed at alleviating the differences and facilitating a favorable living environment.Item Contribuția bolilor cardiovasculare în dinamica speranței de viață la naștere(Foxtrot, 2016) Pahomii, IrinaCardiovascular disease are one of the most important causes of death in Republic of Moldova, in 2014, cardiovascular mortality represents 53% of all deaths for males and 64% of all deaths for females. Also, an important difference is that increasing of cardiovascular mortality for women is specific for advanced ages, while for men is highlighted groups working age. Decomposition analysis between Republic of Moldova and France show a serious gap between sexes. Decomposition analysis was constructed also for Republic Moldova, for 1990-1995 and 1995-2012 years, first is characterized by reducing of life expectancy at birth and second by growing of that. In first case cardiovascular mortality, determine approximatively 70% in case of female and 50% in case of male, from differences in life expectancy at birth. In second case we observed a growing of life expectancy at birth, that was largely driven by reducing of cardiovascular mortality for female, in case of male the reducing was smaller and the contribution to the increase of life expectancy at birth was just by 0,43 years.Item Covid-19 associated mortality – from the first case to the latest available data(Foxtrot, 2021) Pahomii, IrinaAcest studiu are drept scop prezentarea unei imagini de ansamblu asupra mortalitații asociate cu Covid-19 la nivel național și subnațional. Distribuția pe sexe a deceselor cauzate de Covid-19 este in principiu aceeași la nivel național și subnațional. Astfel, aproximativ jumatate din toate decesele pozitive cauzate de Covid-19 revin femeilor, iar jumatate barbaților. Rata de fatalitate la nivel national este de 22,8 decese la 1.000 de cazuri de infecție. Analiza abordeaza și subiectul mortalitații premature. Astfel, 52,8% din totalul deceselor in randul femeilor s-au concentrat pana la varsta de 70 de ani, in timp ce in randul barbaților, ponderea deceselor premature cauzate de Covid-19 este de 56%. Analiza subnaționala releva unele discrepanțe pe acest subiect. Chișinaul a inregistrat cel mai redus nivel de mortalitate prematura din totalul mortalitații asociate cu Covid-19 observate. Analiza sistematica și continua a mortalitații asociate cu Covid-19 ramane cruciala in dezvoltarea politicilor și masurilor eficiente de protecție.Item Aspecte teritoriale ale mortalității în Republica Moldova(INCE, 2015) Pahomii, IrinaEgalitatea este una din prioritățile actuale pentru majoritatea țărilor, pentru că dezvoltarea durabilă a unei țări poate fi posibilă doar în condițiile asigurării unei echități în toate domeniile și pentru toți. Dezvoltarea demografică a unei țări este la fel de importantă ca oricare alt domeniu, iar analiza mortalității ne poate oferi un tablou generalizator a acesteia. Scopul acestui articol este realizarea unei analize descriptive a mortalității la nivel teritorial prin compararea ratelor standardizate a mortalității pentru raioanelor republicii. Pentru a putea realiza acest scop am aplicat metodele de standardizare indirectă, iar pentru prezentarea acestora am utilizat programul QGIS. În rezultat am reușit atât să identificăm situația reală cât și să construim o ierarhizare veridică a raioanelor republicii.Item Regional aspects of COVID-19 mortality in the Republic of Moldova(INCE, 2020) Pahomii, IrinaThe study analyses regional aspects of Covid-19 mortality. Are studied age distribution, case fatality rate, share of premature mortality. The deaths are focused up to the age of 64-69 years. The highest case fatality rate is noted for the North - the lowest for Chisinau. The case fatality rate for men is nearly 2 times higher than for women. The highest share of premature deaths is noted in the Centre and South.Item Transferul de capital financiar al migranților reveniți în mediul de afaceri(INCE, 2019) Pahomii, Irina; Ceban, Alexandru; Ianioglo, Alina; Tabac, TatianaÎn contextul situației socioeconomice naționale, succesul reintegrării migranților reîntorși prezintă un aspect important pentru stat. Scopul cercetării rezidă în analiza transferului de capital financiar al migranților în mediul de afaceri național. Studiul este bazat pe cercetarea calitativă realizată în cadrul proiectului tinerilor cercetători „Reintegrarea economică și socială a migranților reveniți în Republica Moldova”. Au fost realizate interviuri atât cu migranții reveniți, cât și cu experții din domeniu. Programul de bază focusat pe migranții reveniți este PARE 1+1. În anul 2017, 66.5% din afacerile susținute au fost demarate în agricultură, 19.6% în domeniul prestării serviciilor și13.9% în industria prelucrătoare. Conform ultimelor date, totalul investițiilor în economie aduse de afacerile susținute au constituit 875 mil. MDL. Datele calitative demonstrează necesitatea informării complexe a migranților reveniți. Problema informării este condiționată de dispersia mare a informației existente. Succesul migranților reveniți în mediul de afaceri național este determinat de flexibilitatea acestora și capacitatea de a se readapta la condițiile naționale. Majoritatea migranților reveniți ocupă o poziție foarte independentă în procesul de reintegrare socioeconomică, apelând la serviciile de stat doar în caz de necesitate. Este necesară monitorizarea periodică a politicilor și măsurilor focusate pe reintegrarea economică a migranților reveniți și evaluarea raportului cost-eficiență al acestora. Valorificarea capitalului uman în aceste condiții devine un imperativ pentru un stat care își dorește să urmeze calea dezvoltării sustenabile.Item Потери потенциальных рождений в Республике Молдова вследствие миграции(Воронежский государственный педагогический университет, 2019) Tabac, Tatiana; Pahomii, IrinaВ статье представлены оценки потерь рождаемости в результате миграции из республики Молдова. На основе расчѐта «гипотетического» числа рождений и «гипотетического» естественного прироста были определены потери рождаемости, вызванные миграцией женщин репродуктивного возраста. Результаты исследования показали, что высокая интенсивность миграции населения подорвала демографический потенциал страны, ускорила процесс депопуляции и старения населения. При условии отсутствия миграции республика Молдова могла бы иметь положительный естественный прирост населения до настоящего времени.Item Costurile economice ale mortalității premature în Republica Moldova("Tipografia Centrală”, 2019) Gagauz, Olga; Onofrei, Nicoleta; Pahomii, IrinaMenținerea unui nivel înalt al mortalității prezintă una din cauzele importante ale declinului demografic în Republica Moldova, provocând pierderea capitalului uman, prejudicii economice semnificative și afectând diferite sfere ale vieții umane. Reducerea mortalității premature reprezintă o rezervă importantă pentru remedierea situației. Scopul cercetării: estimarea indicatorului Ani Potențiali de Viață Pierduți din cauza mortalității premature, analiza comparativă a structurii pierderilor înregistrate pe grupuri de vârstă și cauze de deces pentru ambele sexe și estimarea mărimii echivalentului economic al acestora. Studiul este bazat pe teoria capitalului uman, care vizează venitul potențial nerealizat din cauza părăsirii timpurii a pieței muncii determinat de decesul prematur. Cele mai semnificative pierderi economice determinate de mortalitatea prematură a femeilor sunt condiționate de tumori, iar a bărbaților de mortalitatea prin cauze externe. Cea mai mare parte a pierderilor economice determinate de mortalitatea prematură este remarcată pentru populația adultă (40-54 de ani pentru bărbați și 40-49 de ani pentru femei). Analiza pe cauze de deces a evidențiat importanța majoră a unor cauze ce pot fi evitate. Pentru monitorizarea eficientă a mortalității premature este necesară introducerea și definirea clară a noțiunii de mortalitate prematură în politicile și strategiile de bază, dar și sectoriale, și introducerea indicatorilor specifici.