Articole
Permanent URI for this collectionhttps://rses.ince.md/handle/123456789/10
Browse
18 results
Search Results
Item Changes in mortality inequalities between rural and urban populations in the Republic of Moldova after independence(INCE, 2022) Penina, OlgaIn the Republic of Moldova, life expectancy started growing moderately since 2005 after decades of deterioration. Little is known about changes in mortality differences between rural and urban populations. The research aimed to analyse rural-urban disparities in mortality by sex and cause of death in the Republic of Moldova since independence. Material and methods. Age-standardized death rates were computed by sex and cause for different periods since 1991. Absolute and relative inequalities in mortality were computed with 95% confidence intervals. Results. A positive rural-urban gradient was identified for major cause-of-death groups, except for neoplasms and infectious diseases. The socioeconomic crisis of the 1990s was accompanied by a reduction in mortality disparities as a result of considerable growth in cardiovascular mortality among urban men and women. In rural areas, the crisis led to an increase in mortality, mainly from respiratory system diseases and digestive system diseases. Recent progress in population health observed nationally after 2005 has been accompanied by a widening rural-urban gap due to faster improvements in urban areas. Conclusions. Even though all-cause mortality was consistently lower for the urban population than for the rural population, the former was more sensitive to the socioeconomic crisis of the 1990s and the COVID-19 pandemic than the latter. To reduce rural-urban inequalities in mortality, preventive measures need to target key risk factors for diseases of the circulatory, digestive and respiratory systems and external causes in rural areas. The study was carried out in the framework of Project 21.00208.8007.02/PD “Socio-demographic and regional mortality disparities in the Republic of Moldova”Item Situația demografică a Republicii Moldova: starea actuală, factori determinanți și perspective pentru deceniile următoare(INCE, 2018) Gagauz, OlgaÎn acest articol este prezentată analiza situației demografice în Republica Moldova și a tendințelor pentru următoarele decenii. În baza datelor statisticii curente și recensămintelor populației se examinează schimbările principale în dinamica fertilității, mortalității și migrației, precum și impactul acestora asupra reproducerii populației. Se constată că în pofida unei tendințe ferme de reducere a fertilității, descendența finală a femeilor constituie în jur de doi copii. Se înregistrează difirențieri semnificative în profil teritorial, cel mai scăzut nivel al fertilității fiind înregistrat în mun.Chișinău. În domeniul mortalității se menține o situație nefavorabilă. Dacă la femei speranța de viață a depășit cea mai înaltă valoare a acestui indicator înregistrat în anul 1989 (72,3 ani), ajungând la 73,7 ani în anul 2014, la bărbați maximumul din anul 1989 (65,6 ani) încă nu a fost depășit (64,9 ani). Migrația internațională continuă să afecteze dinamica populației și structura pe vârste a acesteia. Conform prognozelor demografice, se estimează pierderi enorme ale efectivului populației Republicii Moldova în deceniile viitoare. În condițiile actuale urmează de a revizui abordarea cu privire la situația demografică prin accentuarea necesității de a ameliora indicatorii calitativi ai populației, mai ales, starea de sănătate și nivelul de educație.Item Schimbările în speranța de viață sub influența pandemiei Covid-19(Foxtrot, 2021) Stirba, VitalieThis article highlights the changes in life expectancy in Moldova under the influence of the COVID-19 pandemic. The results show a decrease in life expectancy in 2020, compared to 2019, by 0.9 years in males and 1.3 years in females. The increase in mortality has been particularly pronounced in the ages above 55 and 40 for males and females, respectively. The observed rise in the number of deaths occurred as a result of joint factors, such as the increasing number of persons diagnosed with COVID-19, postponement of planned treatments for the patients with chronic diseases, overloading of the medical system during the pandemic, etc. During the period of self-isolation and a decrease in economic activities, a decrease in mortality caused by external factors could be observed, which contributed to the increase in the life expectancy components among the young population.Item Aspecte teritoriale ale mortalității în Republica Moldova(INCE, 2015) Pahomii, IrinaEgalitatea este una din prioritățile actuale pentru majoritatea țărilor, pentru că dezvoltarea durabilă a unei țări poate fi posibilă doar în condițiile asigurării unei echități în toate domeniile și pentru toți. Dezvoltarea demografică a unei țări este la fel de importantă ca oricare alt domeniu, iar analiza mortalității ne poate oferi un tablou generalizator a acesteia. Scopul acestui articol este realizarea unei analize descriptive a mortalității la nivel teritorial prin compararea ratelor standardizate a mortalității pentru raioanelor republicii. Pentru a putea realiza acest scop am aplicat metodele de standardizare indirectă, iar pentru prezentarea acestora am utilizat programul QGIS. În rezultat am reușit atât să identificăm situația reală cât și să construim o ierarhizare veridică a raioanelor republicii.Item Correcting the official life tables for the Republic of Moldova for 1959-2014(INCE, 2015) Penina, OlgaArticolul "Corectarea tabelelor oficiale ale mortalității pentru anii 1959-2014" prezintă unele rezultate ale proiectului cu privire la analiza de lungă durată a mortalității pe cauze de deces în Republica Moldova efectuat în colaborare cu cercetătorii francezi de la Institutul Național de Studii Demografice din Franța ȋDr. France Meslé și Prof. Jacques VallinȌ. Lucrarea descrie problemele cu privire la calitatea înregistrării deceselor infantile și a deceselor pentru vârstele avansate, care prezenta anumite deficiențe pentru țara până la mijlocul anilor 70 ai secolului trecut. Datele oficiale cu privire la structura și numărul populației după anii ’90 ai secolului trecut nu sunt fiabile din cauza sub-înregistrării considerabile ale fluxurilor migraționale. Ca rezultat, tabelele oficiale ale mortalității pentru Moldova nu sunt credibile atât pentru perioada sovietică, cât și pentru cea după proclamarea independenței. Sunt prezentate estimările alternative ale valorilor speranței de viață la naștere după corectările datelor cu privire la mortalitate și numărul și structura populației.Item Speranţa de viaţă sănătoasă a populaţiei din Republica Moldova(INCE, 2015) Gagauz, Olga; Avram, CristinaÎn lucrare sunt prezentate rezultatele cercetării cu privire la speranța de viaţă sănătoasă a populaţiei din Republica Moldova. Calculele s-au efectuat după metoda lui Sullivan D. în baza datelor Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice (BNS), perioada 2006-2013. Speranţa de viață şi speranţa de viaţă sănătoasă sunt într-o creştere constantă, dar lentă, pentru ambele sexe şi toate grupele de vârstă. Proporția timpului petrecut în stare de sănătate foarte bună/bună şi satisfăcătoare, de asemenea, este în creştere, inclusiv sănătatea vârstnicilor atestă o ameliorare. Totuşi diferenţele dintre sexe persistă, astfel, femeile trăiesc mai mult comparativ cu bărbaţii, dar într-o stare de sănătate mai rea.Item Tendinţele principale în evoluţia populaţiei Republicii Moldova: un semnal de alarmă pentru autorităţile publice(INCE, 2015) Gagauz, OlgaÎn prezentul articol se analizează tendințele principale în evoluția populației Republicii Moldova. Se constată consolidarea procesului de reducere a numărului populației și degradarea structurii demografice. Menținerea unui nivel scăzut al fertilității pe parcursul de mai mult de două decenii, mortalitatea înaltă și speranța de viață scăzută determină procesul de scădere naturală a populației. Migrația externă masivă accelerează scăderea populației și îmbătrânirea demografică. Procesul de elaborare și implementare a unor politici eficiente în domeniul populației este tergiversat prin lipsa datelor fiabile cu privire la numărul și structura populației, iar întârzierea cu prelucrarea datelor de la Recensământul populației și al locuințelor din 2014 nu permite adoptarea și introducerea în practica statisticii naționale a conceptului de populație cu reședința obișnuită în țară.Item Traffic-related mortality in Moldova(INCE, 2020) Stirba, VitalieThis article analyses the mortality caused by road accidents in Moldova depending on the degree of involvement of pedestrians, cyclists, motorcyclists, drivers and passengers of transport units, depending on age and sex. Results suggest that traffic-related mortality in Moldova has shown an increased incidence among the young and working-age population, where a significant difference between males and females is observed. Among the youth, traffic-related deaths register between 10-27% of the overall mortality in both sexes. The risk exposure of dying in a traffic accident decreases with age and is less significant in the retired ages. During the years 1998-2015, avoidance of traffic related deaths would have assured an increase in life expectancy between 0.40-0.56 years in males, and 0.09-0.23 years in females. The continuous increase in the number of transport units on public roads, as well as in the number of hours spent in traffic, influences the degree of exposure to the risk of death or injury as a result of road traffic accidents. Trauma resulting from road accidents increases the incidence of premature mortality and disability among the population, which is reflected by the decrease of healthy life expectancy. It is ascertained that the road accident mortality requires a detailed and comprehensive analysis given the multitude of factors influencing deaths and injuries related to a traffic accident among the population. Thus, in order to improve road safety and reduce mortality incidence among traffic participants, a range of actions has to be implemented by the liable actors, including through the international experience.Item Demographic transition at the regional level in Czech lands(INCE, 2020) Avram, CristinaThis study presents the results of the development of demographic transition at the regional level in the Czech Lands. The analysis uses data from censuses and vital statistics. The period for analysis is 1869-1935, and the data was recalculated for the 2011 administrative division. In the study, we used the classical approach of analysis of the demographic processes. This article aims, first, to show the evolution of mortality and fertility levels at the regional level during the demographic transition, and second, to show that the demographic transition in the Czech lands follows the patterns of other European countries, but with some particularities at the regional level.Item Эпидемиологический переход в постсоветских странах.(INCE, 2014) Penina, OlgaThe paper analyses the dynamics of life expectancy and cause-specific mortality trends in Moldova compared to other former USSR republics and western countries over the last almost half a century in the light of the modern concept of the epidemiological transition (sanitary transition). Moldova failed to achieve the progress in life expectancy at birth over the last forty-five years and lagged far behind the industrialized countries. This stagnation is explained by two factors. On the other hand, significant improvements in infant and child mortality were achieved, on the other hand – an enormous rise in adult mortality, especially among working ages. Adult mortality was especially sensitive to the social circumstances of the 1980s and 1990s occurred in the former USSR countries (Gorbachev anti-alcohol campaign and social crisis in the 1990s). Disregarding these fluctuations, adult male mortality recommenced its growth in 2000s. Cardiovascular diseases, liver cirrhosis and external causes of death are the three causes of death driving the Moldovan life expectancy.