Articole
Permanent URI for this collectionhttps://rses.ince.md/handle/123456789/10
Browse
14 results
Search Results
Item Situația demografică a Republicii Moldova: starea actuală, factori determinanți și perspective pentru deceniile următoare(INCE, 2018) Gagauz, OlgaÎn acest articol este prezentată analiza situației demografice în Republica Moldova și a tendințelor pentru următoarele decenii. În baza datelor statisticii curente și recensămintelor populației se examinează schimbările principale în dinamica fertilității, mortalității și migrației, precum și impactul acestora asupra reproducerii populației. Se constată că în pofida unei tendințe ferme de reducere a fertilității, descendența finală a femeilor constituie în jur de doi copii. Se înregistrează difirențieri semnificative în profil teritorial, cel mai scăzut nivel al fertilității fiind înregistrat în mun.Chișinău. În domeniul mortalității se menține o situație nefavorabilă. Dacă la femei speranța de viață a depășit cea mai înaltă valoare a acestui indicator înregistrat în anul 1989 (72,3 ani), ajungând la 73,7 ani în anul 2014, la bărbați maximumul din anul 1989 (65,6 ani) încă nu a fost depășit (64,9 ani). Migrația internațională continuă să afecteze dinamica populației și structura pe vârste a acesteia. Conform prognozelor demografice, se estimează pierderi enorme ale efectivului populației Republicii Moldova în deceniile viitoare. În condițiile actuale urmează de a revizui abordarea cu privire la situația demografică prin accentuarea necesității de a ameliora indicatorii calitativi ai populației, mai ales, starea de sănătate și nivelul de educație.Item Aspecte teritoriale ale mortalității în Republica Moldova(INCE, 2015) Pahomii, IrinaEgalitatea este una din prioritățile actuale pentru majoritatea țărilor, pentru că dezvoltarea durabilă a unei țări poate fi posibilă doar în condițiile asigurării unei echități în toate domeniile și pentru toți. Dezvoltarea demografică a unei țări este la fel de importantă ca oricare alt domeniu, iar analiza mortalității ne poate oferi un tablou generalizator a acesteia. Scopul acestui articol este realizarea unei analize descriptive a mortalității la nivel teritorial prin compararea ratelor standardizate a mortalității pentru raioanelor republicii. Pentru a putea realiza acest scop am aplicat metodele de standardizare indirectă, iar pentru prezentarea acestora am utilizat programul QGIS. În rezultat am reușit atât să identificăm situația reală cât și să construim o ierarhizare veridică a raioanelor republicii.Item Correcting the official life tables for the Republic of Moldova for 1959-2014(INCE, 2015) Penina, OlgaArticolul "Corectarea tabelelor oficiale ale mortalității pentru anii 1959-2014" prezintă unele rezultate ale proiectului cu privire la analiza de lungă durată a mortalității pe cauze de deces în Republica Moldova efectuat în colaborare cu cercetătorii francezi de la Institutul Național de Studii Demografice din Franța ȋDr. France Meslé și Prof. Jacques VallinȌ. Lucrarea descrie problemele cu privire la calitatea înregistrării deceselor infantile și a deceselor pentru vârstele avansate, care prezenta anumite deficiențe pentru țara până la mijlocul anilor 70 ai secolului trecut. Datele oficiale cu privire la structura și numărul populației după anii ’90 ai secolului trecut nu sunt fiabile din cauza sub-înregistrării considerabile ale fluxurilor migraționale. Ca rezultat, tabelele oficiale ale mortalității pentru Moldova nu sunt credibile atât pentru perioada sovietică, cât și pentru cea după proclamarea independenței. Sunt prezentate estimările alternative ale valorilor speranței de viață la naștere după corectările datelor cu privire la mortalitate și numărul și structura populației.Item Speranţa de viaţă sănătoasă a populaţiei din Republica Moldova(INCE, 2015) Gagauz, Olga; Avram, CristinaÎn lucrare sunt prezentate rezultatele cercetării cu privire la speranța de viaţă sănătoasă a populaţiei din Republica Moldova. Calculele s-au efectuat după metoda lui Sullivan D. în baza datelor Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice (BNS), perioada 2006-2013. Speranţa de viață şi speranţa de viaţă sănătoasă sunt într-o creştere constantă, dar lentă, pentru ambele sexe şi toate grupele de vârstă. Proporția timpului petrecut în stare de sănătate foarte bună/bună şi satisfăcătoare, de asemenea, este în creştere, inclusiv sănătatea vârstnicilor atestă o ameliorare. Totuşi diferenţele dintre sexe persistă, astfel, femeile trăiesc mai mult comparativ cu bărbaţii, dar într-o stare de sănătate mai rea.Item Tendinţele principale în evoluţia populaţiei Republicii Moldova: un semnal de alarmă pentru autorităţile publice(INCE, 2015) Gagauz, OlgaÎn prezentul articol se analizează tendințele principale în evoluția populației Republicii Moldova. Se constată consolidarea procesului de reducere a numărului populației și degradarea structurii demografice. Menținerea unui nivel scăzut al fertilității pe parcursul de mai mult de două decenii, mortalitatea înaltă și speranța de viață scăzută determină procesul de scădere naturală a populației. Migrația externă masivă accelerează scăderea populației și îmbătrânirea demografică. Procesul de elaborare și implementare a unor politici eficiente în domeniul populației este tergiversat prin lipsa datelor fiabile cu privire la numărul și structura populației, iar întârzierea cu prelucrarea datelor de la Recensământul populației și al locuințelor din 2014 nu permite adoptarea și introducerea în practica statisticii naționale a conceptului de populație cu reședința obișnuită în țară.Item Эпидемиологический переход в постсоветских странах.(INCE, 2014) Penina, OlgaThe paper analyses the dynamics of life expectancy and cause-specific mortality trends in Moldova compared to other former USSR republics and western countries over the last almost half a century in the light of the modern concept of the epidemiological transition (sanitary transition). Moldova failed to achieve the progress in life expectancy at birth over the last forty-five years and lagged far behind the industrialized countries. This stagnation is explained by two factors. On the other hand, significant improvements in infant and child mortality were achieved, on the other hand – an enormous rise in adult mortality, especially among working ages. Adult mortality was especially sensitive to the social circumstances of the 1980s and 1990s occurred in the former USSR countries (Gorbachev anti-alcohol campaign and social crisis in the 1990s). Disregarding these fluctuations, adult male mortality recommenced its growth in 2000s. Cardiovascular diseases, liver cirrhosis and external causes of death are the three causes of death driving the Moldovan life expectancy.Item Смертность взрослого населения в Республике Молдова(2013) Penina, OlgaBased on the 1965-2012 cause-of-death time series reconstructed for Moldova in terms of the 10 revision of the International Classification of Causes of Death, the analysis of mortality trends among the adults is presented. The special attention is paid to diseases of the circulatory system, violent deaths and diseases of the digestive system. These groups of causes of death turned out the most sensitive to the social and economic events of the 1980s and 1990s (the 1985 anti-alcohol campaign and the social and economic crisis of the 1990s) and represent the main sources of excessive adult mortality in Moldova compared to the developed countries with low mortality level.Item Mortality from external causes of death in the Republic of Moldova(INCE, 2018) Pahomii, Irina; Stirba, VitalieThe Republic of Moldova is among the countries with a high mortality from external causes of death, for males being 2.6 times higher than in the Western European countries and 1.5 times higher for females. The purpose of the study is to analyse trends in mortality from external causes of death and to estimate its contribution to the change of life expectancy at birth between 2000-2014 years. The study is based on the Human Cause-of-Death Database and on the residence population data. The results of the research show that mortality due to external causes of death stagnates for both sexes in 2000-2014 years. A higher level of mortality due to external causes of death is specific for men. External causes of death account for 20% of total increase in life expectancy at birth for 2000-2014 period in case of males, for females the impact of external causes is just over 9%. Mortality due to external causes of death is characterized by a much younger structure compared to general mortality. In case of males over 80% of the total deaths for the 15-19 age group are due to external causes of death. The increase of the share of deaths due to external causes is observed in the 20-24 and 25-29 age group. For males, the main five subgroups of external causes are suicide and self-inflicted injuries, other accidents and late effects of accidents, transport accidents, other accidental breathing threats, accidental poisoning with other substances. For females, there are other causes: other accidents and late effects of accidents, other accidental breathing threats, suicide and self-inflicted injuries, transport accidents, assault. Males mortality for different subgroups from external causes of death is four times higher than that observed for females.Item Youth health and health-risk behaviour(INCE, 2017) Gagauz, Olga; Pahomii, IrinaThis article presents the results of the research on the main health indicators of young people from the Republic of Moldova for 2006-2016 years. Mortality rates, Sexually Transmitted Disease (STD) prevalence, youth smoking, alcohol and drug use are selected as main indicators of youth health. The study is based on the National Bureau of Statistics data and on the secondary analysis of different Surveys. The indicators of youth health in the Republic of Moldova have been gradually improved over the past 20 years, however, their performance is lower compared to the developed countries. There are significant differences by gender and area of residence. The young people from the rural area are more exposed to the risk factors that influence youth health. Avoidable causes of death, such as accidents, injuries, falls, intoxications and suicides, are the main causes of youth mortality. The risk behaviour specific for young males determined almost 2/3 of the male deaths, and less than half of the female deaths. Despite the decrease in the incidence of HIV/AIDS among youth the gender gap persists. There is an unfavourable situation with regard to STDs, especially syphilis and gonorrhoea. Welfare as a factor of health-risk behaviour has a contradictory significance. Thus, the highest proportion of smokers among men is registered in the lowest quintile, but among women in the lowest and highest quintile. Share of adolescents, current consumers of alcohol, is higher for those from families with a higher level of welfare, but also for those from poor families.Item Life expectancy dynamics in post-soviet countries from european region: convergences and divergences( INCE, 2017) Pahomii, Irina; Gagauz, Olga; Avram, CristinaThis article presents the results of the comparative study on the mortality and life expectancy at birth dynamics in Moldova and six other post-Soviet countries in the European region – Belarus, Russia, Ukraine, Estonia, Latvia, Lithuania. The aim of the research is to highlight the convergences and divergences, as well as the causes which lead Moldova to lag behind in this field. The study is based on Human Mortality Database (HMD) and Human Causes-of-Death Database (HCD) data. For Moldova, mortality tables for the resident population were used (with the exclusion of migrants who have been absent from the country for more than 12 months). Despite the similar trends in the dynamics of life expectancy at birth in the selected countries since the mid-1990s, there is an increasing divergence in this respect. The Baltic countries, especially Estonia, have succeeded in achieving significant progress in reducing mortality and increasing life expectancy at birth, while Belarus, Russia, Ukraine and Moldova remain outliers. Decomposition of mortality by causes of death demonstrates that the reduction in mortality by cardiovascular diseases has had a major impact on the development of the gap in life expectancy at birth observed between Estonia and Moldova.