Articole

Permanent URI for this collectionhttps://rses.ince.md/handle/123456789/10

Browse

Author: search.filters.author.Gagauz, OlgaEnd date: 2019

Search Results

Now showing 1 - 10 of 28
  • Thumbnail Image
    Item
    Situația demografică a Republicii Moldova: starea actuală, factori determinanți și perspective pentru deceniile următoare
    (INCE, 2018) Gagauz, Olga
    În acest articol este prezentată analiza situației demografice în Republica Moldova și a tendințelor pentru următoarele decenii. În baza datelor statisticii curente și recensămintelor populației se examinează schimbările principale în dinamica fertilității, mortalității și migrației, precum și impactul acestora asupra reproducerii populației. Se constată că în pofida unei tendințe ferme de reducere a fertilității, descendența finală a femeilor constituie în jur de doi copii. Se înregistrează difirențieri semnificative în profil teritorial, cel mai scăzut nivel al fertilității fiind înregistrat în mun.Chișinău. În domeniul mortalității se menține o situație nefavorabilă. Dacă la femei speranța de viață a depășit cea mai înaltă valoare a acestui indicator înregistrat în anul 1989 (72,3 ani), ajungând la 73,7 ani în anul 2014, la bărbați maximumul din anul 1989 (65,6 ani) încă nu a fost depășit (64,9 ani). Migrația internațională continuă să afecteze dinamica populației și structura pe vârste a acesteia. Conform prognozelor demografice, se estimează pierderi enorme ale efectivului populației Republicii Moldova în deceniile viitoare. În condițiile actuale urmează de a revizui abordarea cu privire la situația demografică prin accentuarea necesității de a ameliora indicatorii calitativi ai populației, mai ales, starea de sănătate și nivelul de educație.
  • No Thumbnail Available
    Item
    Securitatea demografică din perspectiva situației în unitățile administrativ-teritoriale
    (INCE, 2017) Gagauz, Olga; Pahomii, Irina
    The article presents the analysis of the dynamics of the Demographic Security Integrated Territorial Index (DSITI) for 2014-2016. The DSITI is used for monitoring the socio- economic and demographic situation on territorial level. During 2014-2016, the DSITI registered minor changes in most of the administrative- territorial units of the Republic of Moldova. Although there is an increase in the score for some districts, it is not significant and does not allow us to see an improvement tendency. In 2016, the IITSD fluctuated within the limits of 69.2-45.8 points, which means that the demographic security level was 69.2-45.8%. The Territorial Health Indicator and the Territorial Occupational Indicator are worsening, which undermines the demographic security of the country. DSITI shows a significant gap in the socio-economic and demographic development on territorial level, deepening of social territorial inequality, and emergence of deprived territories in which the inhabitants lack access to the necessary jobs and social infrastructure. A priority direction of the state policies is the elaboration of differentiated territorial measures aimed at alleviating the differences and facilitating a favorable living environment.
  • No Thumbnail Available
    Item
    Îmbătrânirea demografică din perspectiva indicatorilor noi de măsurare
    (Foxtrot, 2016) Gagauz, Olga
    Using new measures of aging - prospective age, remaining life expectancy and old-age dependency ratio - provides a more comprehensive look at this phenomenon. Compared to other countries in the region Moldova ranks lower position because in the last five decades there do not have been significant advances in population health, reduce mortality and increase life expectancy. In the years 1970-2014 indicator the prospective age fell, respectively, the old-age threshold based on the remaining life expectancy has not changed significantly. For women this indicator in 2014 was 64.8 years, being lower than in 1970 (65.9 years), and for men only 59 years (in 1970 was 62 years). With low life expectancy, Moldova aging faster, the prospective old-age dependency ratio is taller than the old-age dependency ratio (based in the chronological age): 23.9 years versus 17.6. Monitoring of the prospective indicators of demographic aging should be a priority in developing policies to mitigate the negative economic consequences of this phenomenon.
  • No Thumbnail Available
    Item
    Speranţa de viaţă sănătoasă a populaţiei din Republica Moldova
    (INCE, 2015) Gagauz, Olga; Avram, Cristina
    În lucrare sunt prezentate rezultatele cercetării cu privire la speranța de viaţă sănătoasă a populaţiei din Republica Moldova. Calculele s-au efectuat după metoda lui Sullivan D. în baza datelor Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice (BNS), perioada 2006-2013. Speranţa de viață şi speranţa de viaţă sănătoasă sunt într-o creştere constantă, dar lentă, pentru ambele sexe şi toate grupele de vârstă. Proporția timpului petrecut în stare de sănătate foarte bună/bună şi satisfăcătoare, de asemenea, este în creştere, inclusiv sănătatea vârstnicilor atestă o ameliorare. Totuşi diferenţele dintre sexe persistă, astfel, femeile trăiesc mai mult comparativ cu bărbaţii, dar într-o stare de sănătate mai rea.
  • No Thumbnail Available
    Item
    Tendinţele principale în evoluţia populaţiei Republicii Moldova: un semnal de alarmă pentru autorităţile publice
    (INCE, 2015) Gagauz, Olga
    În prezentul articol se analizează tendințele principale în evoluția populației Republicii Moldova. Se constată consolidarea procesului de reducere a numărului populației și degradarea structurii demografice. Menținerea unui nivel scăzut al fertilității pe parcursul de mai mult de două decenii, mortalitatea înaltă și speranța de viață scăzută determină procesul de scădere naturală a populației. Migrația externă masivă accelerează scăderea populației și îmbătrânirea demografică. Procesul de elaborare și implementare a unor politici eficiente în domeniul populației este tergiversat prin lipsa datelor fiabile cu privire la numărul și structura populației, iar întârzierea cu prelucrarea datelor de la Recensământul populației și al locuințelor din 2014 nu permite adoptarea și introducerea în practica statisticii naționale a conceptului de populație cu reședința obișnuită în țară.
  • No Thumbnail Available
    Item
    Imbătrânirea demografică și impactul asupra structurii sociale
    („Tipografia Centrală”, 2017) Gagauz, Olga
    Demographic aging has a significant impact on dynamics of social structure. In the coming decades social inequality deepening will be determined by a few major issues: social, financial and economic differentiation of the regions of the country, rapid depopulation of small settlements, increasing gap in living standards between urban and rural areas. Social risks are related to decreased accessibility of social and health services for older people, permanence and deepening poverty. Currently the low labor market participation of pre-retirement age population and low labor market adjustment in terms of labor use of the elderly, is one of the causes of their social exclusion. Poor health of the population, the high level of morbidity and disability reduce the profitability of employees, witch contribute to early retirement or removal from the labor market. Healthy aging and active aging presents the main factors for the future sustainability of the health system and social protection, for sustainable economic development.
  • No Thumbnail Available
    Item
    Provocări demografice și socioeconomice pentru consolidarea sistemului de pensii
    (INCE, 2019) Gagauz, Olga; Savelieva, Galina
    În articol se analizează impactul factorilor demografici și socioeconomici asupra sistemului de pensii. Rezultatele cercetării arată сă incapacitatea sistemului actual de pensii de a asigura pensii decente persoanelor vârstnice în mare măsură este determinată de situația nefavorabilă pe piața muncii, în special de rata scăzută a activității economice a populației, proporția înaltă a persoanelor ocupate în sectorul informal,numărul semnificativ de categorii de lucrători eligibil să se pensioneze mai devreme decât vârsta de pensionare etc. Factorul demografic nu a avut o influență negativă asupra sistemului de pensionare. Prognozele demografice arată că pe parcursul ultimelordecenii raportul dintre numărul populației în vârsta aptăde muncă și numărul de pensionari se va menține la un nivel relativ favorabil. În acest context, valorificarea potențialului uman, inclusiv al vârstnicilor, rămâne un obiectiv important al politicilor de stat.
  • No Thumbnail Available
    Item
    Старение населения и развитие социальной политики: опыт Республики Молдова
    (Воронежский государственный педагогический университет, 2019) Gagauz, Olga; Buciuceanu-Vrabie, Mariana
    В настоящей статье рассматриваются некоторые аспекты процесса старения населения в Республике Молдова и положения пожилых людей, а также меры социальной политики, направленные на снижение негативного влияния демографического старения, создание условий для активного старения и поддержания качества жизни пожилых людей.
  • Thumbnail Image
    Item
    Costurile economice ale mortalității premature în Republica Moldova
    ("Tipografia Centrală”, 2019) Gagauz, Olga; Onofrei, Nicoleta; Pahomii, Irina
    Menținerea unui nivel înalt al mortalității prezintă una din cauzele importante ale declinului demografic în Republica Moldova, provocând pierderea capitalului uman, prejudicii economice semnificative și afectând diferite sfere ale vieții umane. Reducerea mortalității premature reprezintă o rezervă importantă pentru remedierea situației. Scopul cercetării: estimarea indicatorului Ani Potențiali de Viață Pierduți din cauza mortalității premature, analiza comparativă a structurii pierderilor înregistrate pe grupuri de vârstă și cauze de deces pentru ambele sexe și estimarea mărimii echivalentului economic al acestora. Studiul este bazat pe teoria capitalului uman, care vizează venitul potențial nerealizat din cauza părăsirii timpurii a pieței muncii determinat de decesul prematur. Cele mai semnificative pierderi economice determinate de mortalitatea prematură a femeilor sunt condiționate de tumori, iar a bărbaților de mortalitatea prin cauze externe. Cea mai mare parte a pierderilor economice determinate de mortalitatea prematură este remarcată pentru populația adultă (40-54 de ani pentru bărbați și 40-49 de ani pentru femei). Analiza pe cauze de deces a evidențiat importanța majoră a unor cauze ce pot fi evitate. Pentru monitorizarea eficientă a mortalității premature este necesară introducerea și definirea clară a noțiunii de mortalitate prematură în politicile și strategiile de bază, dar și sectoriale, și introducerea indicatorilor specifici.
  • No Thumbnail Available
    Item
    Impactul restructurării ciclului reproductiv asupra indicatorilor fertilității
    (INCE, 2014) Gagauz, Olga
    The present stage of fertility change in the Republic of Moldova has seen a shift of childbearing towards later ages and a concomitant decline in fertility level. This article is based on the analysis of demographic changes in the fertility level and age profile of childbearing for period and cohort fertility indicators. These two approaches allow making a conclusion that the increase or decrease in fertility for certain periods of the reproductive cycle does not have a significant influence on complete cohort fertility, while the female reproductive behavior is mostly determined by the number of children born rather than women’s age.