Articole

Permanent URI for this collectionhttps://rses.ince.md/handle/123456789/10

Browse

Subject: search.filters.subject.fertilitate

Search Results

Now showing 1 - 10 of 14
  • Thumbnail Image
    Item
    Factori asociați cu nivelul scăzut al fertilității în Republica Moldova
    (INCE, 2022) Grigoras, Ecaterina
    The article presents a multivariate analysis of the groups of factors with an impact on the number of children born in the Republic of Moldova. Based on the Gender and Generations Survey conducted in Moldova in 2020, a total sample of 2705 women aged 15-49 years who gave birth to at least one child was selected. Using the binomial logistic regression method, the determinant factors of low levels of fertility were identified. The results showed that the place of residence, level of education, ever using contraceptives, age at first marriage, age at first birth, woman's work status, marital status of women, and the ideal number of children, were significant determinants of the number of children ever born. Women's sociodemographic characteristics showed a low contribution in the prediction of having two children and more: the urban place of residence, higher level of education, late age of mother at first birth, late age at first marriage, the ideal number of children in the family (up to two children), unmarried women, employed women. Orientation of policies to support couples in general and women, in particular, is necessary by combining the activity of raising children with a professional one, women with higher education, families with one child and employed women, and formation of public opinion regarding family planning. The article was elaborated within the State Program Project (2020-2023) 20.80009.0807.21 „Migration, demographic changes, and situation stabilization policies”.
  • No Thumbnail Available
    Item
    Fertility transition from traditional to modern model in Moldova: exploration in base on the “Generation and gender survey”
    (INCE, 2022) Grigoras, Ecaterina; Gagauz, Olga
    In Moldova, like in other countries of Eastern Europe, after the 1990s,fertility transition fromthe traditional model to the modern one is occurring. Astable fertility decline was observed up to 2004, while the total fertility rate settled at 1.7-1.8 births per woman in the following years. Although the indicatoris higher compared to other states,the factors determining this level and the likelyfuture trends are essentialquestionsto be asked. We assumesome of the sociodemographic characteristics of women, the socioeconomic and cultural context impact the reproductive behavior and determine whether to keep the traditional model or switch to the modern one. The research isconducted to highlight the differences in women's reproductive behavior and the sociodemographic characteristics that impact the number of children born.The research is based on the" Generations and Gender Survey"conducted in Moldova in 2020. A detailed profile of women's reproductive behaviour was presented on the base of four identified clusters, which characterize the fertility transition from the traditional to the modern model. Findings reveal that the traditional model of reproductive behavior with a large family or, at most, with two childrenis prevalent. Medium and high education, late age at marriage and urban residence of women have a negativeeffect on the number of children ever born. The study quantifies the heterogeneity of reproductive behavior and has important implications forthe scientific perception of current trends and prospective fertility dynamicsin Moldova.
  • Thumbnail Image
    Item
    Impactul nivelului de educație al femeilor asupra fertilității
    (INCE, 2018) Grigoras, Ecaterina
    Modificarea comportamentului reproductiv al femeilor din Republica Moldova și creșterea perioadei de formare implică necesitatea studierii diferențierilor fertilității după nivelul de studii. În prezenta lucrare în baza datelor de la Recensământul populației și al locuințelor din 2014 (RPL 2014) și statisticii curente sunt analizate caracteristicile principale ale populației feminine după numărul de copii născuți, în funcție de nivelul de studii al femeilor. Scopul acestei lucrări este de a identifica relația dintre comportamentului reproductiv al femeilor din Republica Moldova și nivelul de studii. În urma analizei efectuate constatăm că nivelul de educație al femeilor influențează mult profilul fertilității, femeile cu studii superioare dețin cea mai înaltă proporție printre femeile care nu au născut nici un copil pe parcursul vieții reproductive, precum și se caracterizează prin maternitate mai târzie și de ranguri mai mici. Către vârstele mai mature fertilitatea finală este la nivelul apropiat de cel necesar pentru reproducerea generațiilor. Astfel, femeile educate recuperează nașterile amânate la vârste mai mature în comparație cu femeile mai puțin educate care nasc la vârste timpurii iar rata totală a fertilității între cele două categorii nu diferă foarte mult.
  • Thumbnail Image
    Item
    Situația demografică a Republicii Moldova: starea actuală, factori determinanți și perspective pentru deceniile următoare
    (INCE, 2018) Gagauz, Olga
    În acest articol este prezentată analiza situației demografice în Republica Moldova și a tendințelor pentru următoarele decenii. În baza datelor statisticii curente și recensămintelor populației se examinează schimbările principale în dinamica fertilității, mortalității și migrației, precum și impactul acestora asupra reproducerii populației. Se constată că în pofida unei tendințe ferme de reducere a fertilității, descendența finală a femeilor constituie în jur de doi copii. Se înregistrează difirențieri semnificative în profil teritorial, cel mai scăzut nivel al fertilității fiind înregistrat în mun.Chișinău. În domeniul mortalității se menține o situație nefavorabilă. Dacă la femei speranța de viață a depășit cea mai înaltă valoare a acestui indicator înregistrat în anul 1989 (72,3 ani), ajungând la 73,7 ani în anul 2014, la bărbați maximumul din anul 1989 (65,6 ani) încă nu a fost depășit (64,9 ani). Migrația internațională continuă să afecteze dinamica populației și structura pe vârste a acesteia. Conform prognozelor demografice, se estimează pierderi enorme ale efectivului populației Republicii Moldova în deceniile viitoare. În condițiile actuale urmează de a revizui abordarea cu privire la situația demografică prin accentuarea necesității de a ameliora indicatorii calitativi ai populației, mai ales, starea de sănătate și nivelul de educație.
  • No Thumbnail Available
    Item
    Abordări prospective ale impactului pandemiei de COVID-19 asupra fertilității în Republica Moldova
    (INCE, 2020) Grigoras, Ecaterina
    Impactul negativ asupra fertilitații in Republica Moldova va putea fi observat abia la inceputul anului 2021. Efectele sociale, economice și psihologice create de starea de urgența și masurile de protecție este probabil sa duca la o scadere a fertilitații pe termen scurt și mediu, cel mai probabil la femeile cu studii superioare. Din cauza accesului limitat la contraceptive, numarul de nașteri neplanificate ar putea crește, insa aceasta situație nu va schimba tendința de scadere a fertilitații observata in ultimele decenii in Republica Moldova.
  • No Thumbnail Available
    Item
    Diferențieri etnice ale fertilității generațiilor feminine reale din Republica Moldova
    (Artifex, 2020) Grigoras, Ecaterina
    This article studies the ethnic differences of fertility in female cohorts with the year of birth 1955-1969, registered in the Census of Population and Housing realised in 2014, in the Republic of Moldova. The actuality of the ethnic approach for the study of demographic processes is determined by estimating the contribution of different ethnic groups to the reproduction of the population, as well as predicting further development trends. All ethnic groups are going through a transition from traditional to modern models of fertility behavior. Among the youngest generations of women, the lowest average number of children born were among Russian women, on the other hand, Gagauz women registered the highest values. Changes in the fertility behavior of ethnic groups refer to the transition of preferences from families with many children to those with fewer children.
  • No Thumbnail Available
    Item
    Monitorizarea fertilităţii în profil teritorial
    (INCE, 2015) Grigoras, Ecaterina
    Prezenta lucrare este axată pe analiza natalității în Republica Moldova în profil teritorial în anii 2000 și 2014. Cel mai scăzut nivel de fertilitate s-a constatat în mun. Chișinău, iar cel mai înalt în zona economico-geografică Centru, Nordul și Sudul având nivelul similar al fertilității. În toate zonele se înregistrează scăderea continuă a fertilității și restructurarea calendarului nașterilor, curba fertilității având un profil al modelului intermediar cu tendință spre modelul tardiv de fertilitate. Intensitatea activității de reproducere menținându-se la un nivel cu mult mai înalt la femeile din mediul rural decât mediul urban.
  • Thumbnail Image
    Item
    Diferențieri teritoriale ale fertilității în perioada intercensitară
    (INCE, 2019) Grigoras, Ecaterina
    În prezenta lucrare sunt analizate tendințele principale în evoluția fertilității ș icaracteristicile principale ale populației după numărul de copii născuți, inclusiv în funcție de mediul de reședință. Cercetarea are labază datele de la Recensământul populației și al locuințelor din 2014 (RPL 2014), Recensământul populației din 2004 și statistica curentă. Analiza distribuției femeilor după numărul de copii născuți-vii și pe medii de reședință în perioada intercensitară, demonstrează tendințe de restructurare a fertilității și modificări ale comportamentului reproductiv în toate grupele de vârstă. Cele mai tinere generații înregistrează o creștere a ponderii femeilor care nu au născut nici un copil până la vârsta de 30 de ani și reducerea proporției femeilor care au dat naștere la trei și mai mulți copii. Totuși, cea mai înaltă pondere revine femeilor care au născut doi copii, atât în mediul urban cât și în mediul rural, ceea ce determină predominarea modelului de familie cu doi copii.
  • No Thumbnail Available
    Item
    Demographic transition at the regional level in Czech lands
    (INCE, 2020) Avram, Cristina
    This study presents the results of the development of demographic transition at the regional level in the Czech Lands. The analysis uses data from censuses and vital statistics. The period for analysis is 1869-1935, and the data was recalculated for the 2011 administrative division. In the study, we used the classical approach of analysis of the demographic processes. This article aims, first, to show the evolution of mortality and fertility levels at the regional level during the demographic transition, and second, to show that the demographic transition in the Czech lands follows the patterns of other European countries, but with some particularities at the regional level.
  • No Thumbnail Available
    Item
    Impactul restructurării ciclului reproductiv asupra indicatorilor fertilității
    (INCE, 2014) Gagauz, Olga
    The present stage of fertility change in the Republic of Moldova has seen a shift of childbearing towards later ages and a concomitant decline in fertility level. This article is based on the analysis of demographic changes in the fertility level and age profile of childbearing for period and cohort fertility indicators. These two approaches allow making a conclusion that the increase or decrease in fertility for certain periods of the reproductive cycle does not have a significant influence on complete cohort fertility, while the female reproductive behavior is mostly determined by the number of children born rather than women’s age.