Articole
Permanent URI for this collectionhttps://rses.ince.md/handle/123456789/10
Browse
4 results
Search Results
Item Dinamica structurii populației a Republicii Moldova în profil teritorial în perioada intercensitară(INCE, 2018) Hrusciov, Elena; Boldisor (Carcea), ElenaÎn acest articol se analizează dinamica structurii populației Republicii Moldova în profil teritorial în perioada intercensitară. Cercetarea a fost realizată în baza datelor RP 2004 și a RPL 2014. Se constată procesul de reducere a populației tinere și a populației aptă de muncă. Cele mai înalte ponderi ale populației active se înregistrează în municipii și raioanele din apropierea lor. Se atestă creșterea ponderii mai înalte a populației vârstnice în localitățile din nordul țării. Vârsta medie a populației crește în toate localitățile republicii, cea mai înaltă valoare înregistrându-se în r-ul Dondușeni–41,5 ani.Item Particularitățile îmbătrânirii demografice în profil administrativ-teritorial în Republica Moldova(INCE, 2017) Hrusciov, ElenaThe article presents the particularities of demographic aging in administrative- territorial profile, according to the 2014 Population and Housing Census data. The data show that during 2004-2014, Republic of Moldova lost from its population about 20.6%, due to the massive migration of the young population. The degree of population aging is much higher in the North region of the country, especially in rural areas. The age and sex structure of population shows that the share of elderly females in the administrative-territorial structure of the population is much higher than that of males. Demographic aging in the Republic of Moldova generates a series of consequences on the demographic, economic, social and cultural plans, which require the development of the necessary policies for the integration and welfare of elderly.Item Impactul migrației interne asupra structurii demografice în raioanele Republicii Moldova(INCE, 2017) Stirba, VitalieÎn acest articol sunt analizate schimbările în structura populației ca rezultat al mișcărilor migratorii interne în perioada anilor 2010-2014. Prin prisma acestui studiu, menționam și în cazul când numărul populației în localitățile care sunt centre economice și socioculturale nu este în creștere, migrația internă creează unele schimbări în componența generațiilor, unde creșterea numerică ajunge la 4,7% pentru populația tânără și în vârsta aptă de muncă. Localitățile care au un spor negativ al migrației pierd, în primul rând, populația în vârstele tinere și cele apte de muncă, ca rezultat fiind supuse riscului să nu își valorifice potențialul său de creștere economică pe termen mediu sau lung, fapt ce va stimula continuarea acestui proces.Item Dinamica numărului și structurii populației din mun. Chișinău în perioada intercensitară(INCE, 2019) Stirba, VitalieÎn contextul situației demografice din Republica Moldova, când se evidențiază reducerea numărului populației, accentuată prin creșterea gradului de îmbătrânire și depopularea unor localități, mun. Chișinău înregistrează o creștere ușoară a numărului de rezidenți, în același timp menținând o structură a populației relativ tânără. Creșterea numărului populației a derivat din mișcarea naturală pozitivă, dar și a sporului migrației interne. Ponderea considerabilă a populației de vârstă fertilă, în decursul perioadei analizate, a asigurat un număr anual de 6,4–8,0 mii nașteri, ceea ce depășește numărul anual de decese cu circa 0,5–1,8 mii. Recensămintele din 2004 și 2014 au evidențiat în mun. Chișinău prezența fenomenului migrației internaționale, în care locuitorii suburbiilor sunt implicați în mai mare măsură. În perioada anilor 2011–2016, sporul migrației interne din mun. Chișinău a asigurat o creștere a numărului populației cu circa 4,1–5,9 mii persoane, preponderent în grupele de vârstă 20–39 ani. Afluxul migranților interni are un rol de compensare a pierderilor în urma implicării locuitorilor mun. Chișinău în migrația internațională. Având în vedere situația curentă, evoluția situației demorafice din mun. Chișinău va evidenția creșterea gradului de îmbătrânire a populației, dar și descreșterea sporului migrației interne.