Articole
Permanent URI for this collectionhttps://rses.ince.md/handle/123456789/10
Browse
39 results
Search Results
Item Familiile etnic-mixte în contextul transformării relațiilor interetnice în Republica Moldova(INCE, 2018) Cazacu, OleseaFiind o parte componentă a unei sau a două etnii, familia reprezintă un mediu de desfășurare a proceselor etnice, având un rol important în evoluția structurii etnodemografice a populației, în formarea identității etnice și în interacțiunea diferitor culturi. Familiile etnic-mixte reflectă caracterul complex al proceselor de interacțiune interetnică și, prin urmare, evoluează ca un indicator al relațiilor interetnice în țară. În articol sunt analizate transformările relațiilor interetnice în Republica Moldova, distanța socială dintre grupurile etnice și rolul familiilor etnic-mixte în procesul de dezvoltare a relațiilor interetnice. Metode de cercetare: analiza datelor statistice și recensământului, studiul propriu, analiza secundară a studiilor din domeniu. Rezultatele cercetării au demonstrat că respondenții din familiile etnic-mixte manifestă un grad mai înalt de acceptare a celorlalte etnii, ponderea acestora înregistrând o valoare aproape dublă față de cei din căsătoriile omogene. Se constată un nivel de acceptare destul de ridicat față de căsătoriile cu cetățenii altor state, dar mai scăzut față de persoanele de altă confesiune religioasă. Factorul cu cel mai pronunțat impact asupra acceptării și respingerii altor etnii ține de experiența personală, care în cadrul familiilor etnic-mixte se acumulează. Distanța socială față de celelalte etnii se reduce simțitor în cazul în care respondentul cunoaște personal și/sau chiar are în cercul social propriu reprezentanți ai acestor grupuri.Item Dinamica structurii populației a Republicii Moldova în profil teritorial în perioada intercensitară(INCE, 2018) Hrusciov, Elena; Boldisor (Carcea), ElenaÎn acest articol se analizează dinamica structurii populației Republicii Moldova în profil teritorial în perioada intercensitară. Cercetarea a fost realizată în baza datelor RP 2004 și a RPL 2014. Se constată procesul de reducere a populației tinere și a populației aptă de muncă. Cele mai înalte ponderi ale populației active se înregistrează în municipii și raioanele din apropierea lor. Se atestă creșterea ponderii mai înalte a populației vârstnice în localitățile din nordul țării. Vârsta medie a populației crește în toate localitățile republicii, cea mai înaltă valoare înregistrându-se în r-ul Dondușeni–41,5 ani.Item Dinamica mortalității premature în ultimele doua decenii: studiu comparativ Republica Moldova-Estonia(INCE, 2018) Pahomii, IrinaMortalitatea prematură are repercusiuni esențiale atât la nivel individual, cât și cu un impact sumar destul de important la nivel social, generând pierderi socioeconomice majore. Pentru analiza mortalității premature a fost utilizată rata standardizată a mortalității premature (RMPS) pentru grupul de vârstă 1-64 ani și indicatorul Ani Potențiali de Viață Pierduți (APVP) și Ani Potențiali de Viață Pierduți Standardizat (APVPS) pe cauze majore de deces. Analiza a fost realizată atât pe sexe cât și în profil comparativ – Republica Moldova-Estonia. Rezultatele cercetării demonstrează că RMPS pentru bărbați excede pe cea observată pentru femei de 2-3 ori, decalajul păstrându-se constant pe tot parcursul perioadei analizate, 2000-2016. În anul 2000, ponderea deceselor premature pentru femei a constituit aproximativ 30% pentru Republica Moldova și sub 20% pentru Estonia. Pentru bărbați, acestea au fost de 46.5% și 46.6% respectiv. În cazul bărbaților din Estonia, ponderea deceselor premature s-a redus de la aproximativ 50% la o treime din totalul deceselor. Pentru Republicii Moldova se înregistrează o stagnare și creștere lentă a ponderii deceselor premature în numărul total de decese. APVPS pentru bărbații din Estonia este caracterizat de un trend comun și ferm de reducere pentru toate cauzele de deces, pe când pentru Republica Moldova sunt urmărite fluctuații ale acestui indicator. La femei se conturează un trend de reducere a APVPS pentru toate cauzele de deces, însă aceasta este mult mai slabă comparativ cu situația observată în Estonia. Cele mai mari pierderi sunt provocate de APVPS prin tumori, bolile sistemului cardiovascular și bolile sistemului digestiv.Item Impactul nivelului de educație al femeilor asupra fertilității(INCE, 2018) Grigoras, EcaterinaModificarea comportamentului reproductiv al femeilor din Republica Moldova și creșterea perioadei de formare implică necesitatea studierii diferențierilor fertilității după nivelul de studii. În prezenta lucrare în baza datelor de la Recensământul populației și al locuințelor din 2014 (RPL 2014) și statisticii curente sunt analizate caracteristicile principale ale populației feminine după numărul de copii născuți, în funcție de nivelul de studii al femeilor. Scopul acestei lucrări este de a identifica relația dintre comportamentului reproductiv al femeilor din Republica Moldova și nivelul de studii. În urma analizei efectuate constatăm că nivelul de educație al femeilor influențează mult profilul fertilității, femeile cu studii superioare dețin cea mai înaltă proporție printre femeile care nu au născut nici un copil pe parcursul vieții reproductive, precum și se caracterizează prin maternitate mai târzie și de ranguri mai mici. Către vârstele mai mature fertilitatea finală este la nivelul apropiat de cel necesar pentru reproducerea generațiilor. Astfel, femeile educate recuperează nașterile amânate la vârste mai mature în comparație cu femeile mai puțin educate care nasc la vârste timpurii iar rata totală a fertilității între cele două categorii nu diferă foarte mult.Item Situația demografică a Republicii Moldova: starea actuală, factori determinanți și perspective pentru deceniile următoare(INCE, 2018) Gagauz, OlgaÎn acest articol este prezentată analiza situației demografice în Republica Moldova și a tendințelor pentru următoarele decenii. În baza datelor statisticii curente și recensămintelor populației se examinează schimbările principale în dinamica fertilității, mortalității și migrației, precum și impactul acestora asupra reproducerii populației. Se constată că în pofida unei tendințe ferme de reducere a fertilității, descendența finală a femeilor constituie în jur de doi copii. Se înregistrează difirențieri semnificative în profil teritorial, cel mai scăzut nivel al fertilității fiind înregistrat în mun.Chișinău. În domeniul mortalității se menține o situație nefavorabilă. Dacă la femei speranța de viață a depășit cea mai înaltă valoare a acestui indicator înregistrat în anul 1989 (72,3 ani), ajungând la 73,7 ani în anul 2014, la bărbați maximumul din anul 1989 (65,6 ani) încă nu a fost depășit (64,9 ani). Migrația internațională continuă să afecteze dinamica populației și structura pe vârste a acesteia. Conform prognozelor demografice, se estimează pierderi enorme ale efectivului populației Republicii Moldova în deceniile viitoare. În condițiile actuale urmează de a revizui abordarea cu privire la situația demografică prin accentuarea necesității de a ameliora indicatorii calitativi ai populației, mai ales, starea de sănătate și nivelul de educație.Item Învățământul superior și dezvoltarea capitalului uman(INCE, 2017) Prodan, MarianaThe quality of human capital is the locomotive of economic growth. Higher education is the determinant factor to ensure the training of human capital. This article highlights the role of higher education in human capital training. The indicators characterizing the higher education in the Republic of Moldova are examined, and a comparative analysis of these indicators with Romania and the EU-28 is being carried out. The main challenges faced by Moldovan higher education are the need to adjust to the labor market demand, the demographic situation and migration.Item Impactul migrației interne asupra structurii demografice în raioanele Republicii Moldova(INCE, 2017) Stirba, VitalieÎn acest articol sunt analizate schimbările în structura populației ca rezultat al mișcărilor migratorii interne în perioada anilor 2010-2014. Prin prisma acestui studiu, menționam și în cazul când numărul populației în localitățile care sunt centre economice și socioculturale nu este în creștere, migrația internă creează unele schimbări în componența generațiilor, unde creșterea numerică ajunge la 4,7% pentru populația tânără și în vârsta aptă de muncă. Localitățile care au un spor negativ al migrației pierd, în primul rând, populația în vârstele tinere și cele apte de muncă, ca rezultat fiind supuse riscului să nu își valorifice potențialul său de creștere economică pe termen mediu sau lung, fapt ce va stimula continuarea acestui proces.Item Migrația populației din Republica Moldova în Germania în anii 1992-2016(INCE, 2017) Tabac, TatianaIn this article, the evolution and emigration structure from Republic of Moldova to Germany during post-Soviet period is analyzed. The study demonstrates that in the last years there has been an intensification of population emigration to Germany. The increase in the stock of emigrants by 45% in 2016, compared to 2013, indicates a beginning of a new emigration wave. It has been observed that emigration of young families has occurred in recent years, as evidenced by the growing number of children up to the age of 10.Item Subutilizarea forţei de muncă ca problemă social-economică în Republica Moldova(INCE, 2017) Savelieva, GalinaIn the article, the level of labour force participation of the working-age population was analysed. The research was performed by combining current indicators and new indicators for measuring the underutilization of labour force. The analysis was performed based on statistical data and on the departmental data of the National Employment Agency. The new indicators of labour force participation offers the possibility to reflect the real situation on the labour market, and to determine the potential labour force. The reflection of different population groups with a certain pressure on the labour market will allow the analysis of the socio-economic development in connection with the employment and unemployment indicators, aiming at taking effective decisions related to labour force participation. Some recommendations of the article are elaboration of efficient labour remuneration and employment policies, the promotion of an employment regime, which matches the demand, and supply of the labour force, and deepening of the studies in the field.Item Monitorizarea fertilităţii în profil teritorial(INCE, 2015) Grigoras, EcaterinaPrezenta lucrare este axată pe analiza natalității în Republica Moldova în profil teritorial în anii 2000 și 2014. Cel mai scăzut nivel de fertilitate s-a constatat în mun. Chișinău, iar cel mai înalt în zona economico-geografică Centru, Nordul și Sudul având nivelul similar al fertilității. În toate zonele se înregistrează scăderea continuă a fertilității și restructurarea calendarului nașterilor, curba fertilității având un profil al modelului intermediar cu tendință spre modelul tardiv de fertilitate. Intensitatea activității de reproducere menținându-se la un nivel cu mult mai înalt la femeile din mediul rural decât mediul urban.