Articole
Permanent URI for this collectionhttps://rses.ince.md/handle/123456789/10
Browse
12 results
Search Results
Item Migrația internațională în Republica Moldova în profil teritorial(INCE, 2022) Tabac, TatianaThe paper focuses on analyzing the general and territorial trends of international migration in the period 2014-2020. The paper is based on revised data on the population with usual residence and international migration. The methodological approach consists of the estimation and analysis of specific indicators of migration: net migration and net migration rate according to age, gender, residence, and administrative-territorial units (districts). The results showed that the total net migration in 2014-2020 constituted -228.8 thousand people, which means a decrease of the population by -8.3% during this period. The population decrease in urban areas was -9.8%, and in rural areas was -7.3%. The analysis also revealed the active involvement of the rural female population in migration processes. Negative migration is particularly high at ages 0-39, while positive migration is seen in the population aged 40 and over. Positive migration is a specific phenomenon in rural areas. The population of the municipality of Chisinau decreased by -86.1 thousand or -12.6% during this period. The largest population decrease due to migration was recorded in the districts of Ialoveni -15.9%, Cantemir -14.9% and Cahul -13.4%. Four districts had a positive increase due to migration: Ocnița (0.3%), Rîșcani (0.3%), Dondușeni (0.2%), and UTA Găgăuzia (0.1%). The paper concludes that the prevention of future demographic disasters can be achieved through urgent measures to improve the socioeconomic situation and improve the quality of life of the population. The article was elaborated within the State Program Project (2020-2023) 20.80009.0807.21 „Migration, demographic changes, and situation stabilization policies”.Item International migration and population changes in Moldova(INCE, 2021) Tabac, TatianaThe paper focuses on analyzing the implications of international migration on changes in the number and structure of the population in Moldova in the 2014-2020 period. The paper is based on revised data on the population with usual residence and international migration. The research methodology consists of estimating and analyzing specific indicators of migration and population change: emigration and immigration rates, gross and net migration rates, age-specific net migration rates by sex, population growth rate, and others. Results show that the emigration rate during this period increased from 43 to 58 emigrants per 1000 population. The cumulative net migration is -221,3 thousand or -7,7% of the population of 2014. The mobility of Moldova's population is higher than the population mobility of Moscow or Luxembourg. The share of women involved in the migration process is lower than that of men. Youth (aged 20-34) make up a third of the annual flow of emigrants, while return migration increases at pre-retirement ages. At the same time, there is an increase in the number of children involved in international migration, which indicates the increase in families’ migration for settlement. The population of Moldova decreased by -225,3 thousand in 2014-2020 or by -7.9%. The population growth rate varies between -0,7% and -1,8% annually. The paper concludes that the most important contribution to population decline is negative international migration. Population decline remains the biggest demographic challenge for Moldova.Item Migrația populației din Republica Moldova în Germania în anii 1992-2016(INCE, 2017) Tabac, TatianaIn this article, the evolution and emigration structure from Republic of Moldova to Germany during post-Soviet period is analyzed. The study demonstrates that in the last years there has been an intensification of population emigration to Germany. The increase in the stock of emigrants by 45% in 2016, compared to 2013, indicates a beginning of a new emigration wave. It has been observed that emigration of young families has occurred in recent years, as evidenced by the growing number of children up to the age of 10.Item Structura pe vârste și sexe a emigranților din Republica Moldova(Foxtrot, 2016) Tabac, TatianaThis article analyses the changes that have occurred in the age structure and sex of migrants from Republic Moldova in the period 2001-2011. As sources were used census data from 2001 and 2011 round spent in the host countries of the EU and Russia. According to the data analysed in the period 2001-2011 increased intensity of migration in all young and working age groups– 25-49 years. Compared to 2001, in 2011 the number of female migrants has increased about twice, and the high masculinity ratio in 2001-107 men to 100 women, decreased by 2011 registering 84 men per 100 women.Item Emigrația moldovenilor în Italia în perioada anilor 1992-2014: statistica națională versus statistica Italiei(INCE, 2015) Tabac, TatianaÎn articolul dat se analizează emigrația moldovenilor în Italia în perioada de după obținerea independenței Republicii Moldova și până în prezent. S-a constat o diferență semnificativă în estimarea migrației de statistica națională versus statistica Italiei. Numărul emigranților moldoveni în Italia este subestimat de Biroul Național de Statistică în baza Anchetei Forței de Muncă circa de trei ori. Începând cu anul 2008 în numărul total al emigranților în Italia crește brusc numărul copiilor, ca rezultat al modificării cadrului legislativ cu privire la dreptul migranților pentru reîntregirea familiei. De asemenea, se observă un număr impunător al tinerilor și creșterea numărului vârstnicilor.Item Impactul crizei COVID-19 asupra situației economice a migranților și remitențelor: cazul Republicii Moldova(INCE, 2020) Tabac, TatianaLucrarea are ca scop estimarea impactului pandemiei COVID-19 asupra situației economice a migranților și remitențelor în Republica Moldova. Rezultatele studiului demonstrează impactul negativ asupra activității de muncă a migranților, în special în cazul migranților temporari și a migranților aflați peste hotare în baza pașaportului Republicii Moldva. Cca o treime din migranți s-au confruntat cu scăderea considerabilă a veniturile, iar o pătrime au încetat să transfere remitențe în Republica MoldovaItem Gestionarea migrației în Uniunea Europeană("Biotehdesign”, 2019) Tabac, TatianaMigrația internațională este prezentă în UE de mai bine de jumătate de secol. Încă din anii 1960, țările din UE-15 au înregistrat o migrație netă pozitivă (aprox. 800 mii persoane), care a crescut la 2,3 milioane în anii 1970 și a rămas la fel de înaltă în 1980 [3, 13 p.]. În următoarele decenii migra-ția s-a intensificat și mai mult contribuind semnificativ la creșterea populației din regiune. De mai bine de 20 de ani, creșterea populației este asigurată într-o măsură mai mare de migrație, decât de creșterea naturală.Item Impactul migrației asupra dinamicii populației mun. Chișinău(INCE, 2019) Tabac, TatianaMunicipiul Chișinău este cea mai dezvoltată regiune a țării, aici fiind concentrat cel mai semnificativ potențial uman și financiar. Dezvoltarea socioeconomică avansată comparativ cu alte localități menține sporul natural și migrațional pozitiv. Scopul cercetării a constat în determinarea impactului migrației asupra dinamicii populației în mun. Chișinău în perioada dintre Recensământul Populației 2004 și a Recensământului populației și al locuințelor desfășurat în 2014. Metoda principală aplicată în cercetare a fost the cohort component method, sau metoda componentei. Calculele realizate au permis identificarea profilurilor pe vârste și sexe ale populației închise și profilul populației migrante. Rezultatele obținute demonstrează contribuția negativă a migrației externe în dinamica populației municipiului, factorul principal de stabilizare a situației fiind sporul migrațional intern pozitiv. Cea mai importantă reducere a fost din contul populației tinere în vârstele de 28-31 de ani, precum și a populației în vârstele apte de muncă. Migrația netă în mun. Chișinău în perioada de referință este negativă și reprezintă minus 40 mii persoane, populația fiind în scădere cu 7,3%. Cercetarea a demonstrat că populația în municipiu crește grație populației de vârstă tânărăîncadrate în procesul de studiu. Cu toate acestea, menționăm că localitatea devine tot mai puțin atractivă pentru tinerii din Republica Moldova.Item Transferul de capital financiar al migranților reveniți în mediul de afaceri(INCE, 2019) Pahomii, Irina; Ceban, Alexandru; Ianioglo, Alina; Tabac, TatianaÎn contextul situației socioeconomice naționale, succesul reintegrării migranților reîntorși prezintă un aspect important pentru stat. Scopul cercetării rezidă în analiza transferului de capital financiar al migranților în mediul de afaceri național. Studiul este bazat pe cercetarea calitativă realizată în cadrul proiectului tinerilor cercetători „Reintegrarea economică și socială a migranților reveniți în Republica Moldova”. Au fost realizate interviuri atât cu migranții reveniți, cât și cu experții din domeniu. Programul de bază focusat pe migranții reveniți este PARE 1+1. În anul 2017, 66.5% din afacerile susținute au fost demarate în agricultură, 19.6% în domeniul prestării serviciilor și13.9% în industria prelucrătoare. Conform ultimelor date, totalul investițiilor în economie aduse de afacerile susținute au constituit 875 mil. MDL. Datele calitative demonstrează necesitatea informării complexe a migranților reveniți. Problema informării este condiționată de dispersia mare a informației existente. Succesul migranților reveniți în mediul de afaceri național este determinat de flexibilitatea acestora și capacitatea de a se readapta la condițiile naționale. Majoritatea migranților reveniți ocupă o poziție foarte independentă în procesul de reintegrare socioeconomică, apelând la serviciile de stat doar în caz de necesitate. Este necesară monitorizarea periodică a politicilor și măsurilor focusate pe reintegrarea economică a migranților reveniți și evaluarea raportului cost-eficiență al acestora. Valorificarea capitalului uman în aceste condiții devine un imperativ pentru un stat care își dorește să urmeze calea dezvoltării sustenabile.Item Acquisition of foreign citizenship by Moldovan immigrants(INCE, 2019) Tabac, TatianaThe paper explores some aspects of the acquisition of foreign citizenship by immigrants from Moldova. The purpose of the study is to estimate the size and geography of acquisition of foreign citizenship in context of migration policies changes in countries of destination. The study is based on statistical analysis of the OECD, Eurostat database and other representative sources, as well as an analysis of migration policy of the countries of citizenship acquisition. The results show that about a million people received foreign citizenship from 1992 up to present. The main countries for acquiring citizenship are: Romania, Russia, USA, Portugal, Italy, Bulgaria, Canada and Germany. The access of Moldova population to citizenship of developed countries contributes to the intensification and expansion of international migration. For Moldovan immigrants, the policies of the countriesof destination have an important role in the process of acquiring citizenship.