Articole

Permanent URI for this collectionhttps://rses.ince.md/handle/123456789/10

Browse

Search Results

Now showing 1 - 3 of 3
  • Item
    Dinamica mortalității premature în ultimele doua decenii: studiu comparativ Republica Moldova-Estonia
    (INCE, 2018) Pahomii, Irina
    Mortalitatea prematură are repercusiuni esențiale atât la nivel individual, cât și cu un impact sumar destul de important la nivel social, generând pierderi socioeconomice majore. Pentru analiza mortalității premature a fost utilizată rata standardizată a mortalității premature (RMPS) pentru grupul de vârstă 1-64 ani și indicatorul Ani Potențiali de Viață Pierduți (APVP) și Ani Potențiali de Viață Pierduți Standardizat (APVPS) pe cauze majore de deces. Analiza a fost realizată atât pe sexe cât și în profil comparativ – Republica Moldova-Estonia. Rezultatele cercetării demonstrează că RMPS pentru bărbați excede pe cea observată pentru femei de 2-3 ori, decalajul păstrându-se constant pe tot parcursul perioadei analizate, 2000-2016. În anul 2000, ponderea deceselor premature pentru femei a constituit aproximativ 30% pentru Republica Moldova și sub 20% pentru Estonia. Pentru bărbați, acestea au fost de 46.5% și 46.6% respectiv. În cazul bărbaților din Estonia, ponderea deceselor premature s-a redus de la aproximativ 50% la o treime din totalul deceselor. Pentru Republicii Moldova se înregistrează o stagnare și creștere lentă a ponderii deceselor premature în numărul total de decese. APVPS pentru bărbații din Estonia este caracterizat de un trend comun și ferm de reducere pentru toate cauzele de deces, pe când pentru Republica Moldova sunt urmărite fluctuații ale acestui indicator. La femei se conturează un trend de reducere a APVPS pentru toate cauzele de deces, însă aceasta este mult mai slabă comparativ cu situația observată în Estonia. Cele mai mari pierderi sunt provocate de APVPS prin tumori, bolile sistemului cardiovascular și bolile sistemului digestiv.
  • Thumbnail Image
    Item
    Costurile economice ale mortalității premature în Republica Moldova
    ("Tipografia Centrală”, 2019) Gagauz, Olga; Onofrei, Nicoleta; Pahomii, Irina
    Menținerea unui nivel înalt al mortalității prezintă una din cauzele importante ale declinului demografic în Republica Moldova, provocând pierderea capitalului uman, prejudicii economice semnificative și afectând diferite sfere ale vieții umane. Reducerea mortalității premature reprezintă o rezervă importantă pentru remedierea situației. Scopul cercetării: estimarea indicatorului Ani Potențiali de Viață Pierduți din cauza mortalității premature, analiza comparativă a structurii pierderilor înregistrate pe grupuri de vârstă și cauze de deces pentru ambele sexe și estimarea mărimii echivalentului economic al acestora. Studiul este bazat pe teoria capitalului uman, care vizează venitul potențial nerealizat din cauza părăsirii timpurii a pieței muncii determinat de decesul prematur. Cele mai semnificative pierderi economice determinate de mortalitatea prematură a femeilor sunt condiționate de tumori, iar a bărbaților de mortalitatea prin cauze externe. Cea mai mare parte a pierderilor economice determinate de mortalitatea prematură este remarcată pentru populația adultă (40-54 de ani pentru bărbați și 40-49 de ani pentru femei). Analiza pe cauze de deces a evidențiat importanța majoră a unor cauze ce pot fi evitate. Pentru monitorizarea eficientă a mortalității premature este necesară introducerea și definirea clară a noțiunii de mortalitate prematură în politicile și strategiile de bază, dar și sectoriale, și introducerea indicatorilor specifici.
  • Item
    Mortality from external causes of death in the Republic of Moldova
    (INCE, 2018) Pahomii, Irina; Stirba, Vitalie
    The Republic of Moldova is among the countries with a high mortality from external causes of death, for males being 2.6 times higher than in the Western European countries and 1.5 times higher for females. The purpose of the study is to analyse trends in mortality from external causes of death and to estimate its contribution to the change of life expectancy at birth between 2000-2014 years. The study is based on the Human Cause-of-Death Database and on the residence population data. The results of the research show that mortality due to external causes of death stagnates for both sexes in 2000-2014 years. A higher level of mortality due to external causes of death is specific for men. External causes of death account for 20% of total increase in life expectancy at birth for 2000-2014 period in case of males, for females the impact of external causes is just over 9%. Mortality due to external causes of death is characterized by a much younger structure compared to general mortality. In case of males over 80% of the total deaths for the 15-19 age group are due to external causes of death. The increase of the share of deaths due to external causes is observed in the 20-24 and 25-29 age group. For males, the main five subgroups of external causes are suicide and self-inflicted injuries, other accidents and late effects of accidents, transport accidents, other accidental breathing threats, accidental poisoning with other substances. For females, there are other causes: other accidents and late effects of accidents, other accidental breathing threats, suicide and self-inflicted injuries, transport accidents, assault. Males mortality for different subgroups from external causes of death is four times higher than that observed for females.