Articole
Permanent URI for this collectionhttps://rses.ince.md/handle/123456789/10
Browse
6 results
Search Results
Item Situația demografică a Republicii Moldova: starea actuală, factori determinanți și perspective pentru deceniile următoare(INCE, 2018) Gagauz, OlgaÎn acest articol este prezentată analiza situației demografice în Republica Moldova și a tendințelor pentru următoarele decenii. În baza datelor statisticii curente și recensămintelor populației se examinează schimbările principale în dinamica fertilității, mortalității și migrației, precum și impactul acestora asupra reproducerii populației. Se constată că în pofida unei tendințe ferme de reducere a fertilității, descendența finală a femeilor constituie în jur de doi copii. Se înregistrează difirențieri semnificative în profil teritorial, cel mai scăzut nivel al fertilității fiind înregistrat în mun.Chișinău. În domeniul mortalității se menține o situație nefavorabilă. Dacă la femei speranța de viață a depășit cea mai înaltă valoare a acestui indicator înregistrat în anul 1989 (72,3 ani), ajungând la 73,7 ani în anul 2014, la bărbați maximumul din anul 1989 (65,6 ani) încă nu a fost depășit (64,9 ani). Migrația internațională continuă să afecteze dinamica populației și structura pe vârste a acesteia. Conform prognozelor demografice, se estimează pierderi enorme ale efectivului populației Republicii Moldova în deceniile viitoare. În condițiile actuale urmează de a revizui abordarea cu privire la situația demografică prin accentuarea necesității de a ameliora indicatorii calitativi ai populației, mai ales, starea de sănătate și nivelul de educație.Item Speranţa de viaţă sănătoasă a populaţiei din Republica Moldova(INCE, 2015) Gagauz, Olga; Avram, CristinaÎn lucrare sunt prezentate rezultatele cercetării cu privire la speranța de viaţă sănătoasă a populaţiei din Republica Moldova. Calculele s-au efectuat după metoda lui Sullivan D. în baza datelor Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice (BNS), perioada 2006-2013. Speranţa de viață şi speranţa de viaţă sănătoasă sunt într-o creştere constantă, dar lentă, pentru ambele sexe şi toate grupele de vârstă. Proporția timpului petrecut în stare de sănătate foarte bună/bună şi satisfăcătoare, de asemenea, este în creştere, inclusiv sănătatea vârstnicilor atestă o ameliorare. Totuşi diferenţele dintre sexe persistă, astfel, femeile trăiesc mai mult comparativ cu bărbaţii, dar într-o stare de sănătate mai rea.Item Tendinţele principale în evoluţia populaţiei Republicii Moldova: un semnal de alarmă pentru autorităţile publice(INCE, 2015) Gagauz, OlgaÎn prezentul articol se analizează tendințele principale în evoluția populației Republicii Moldova. Se constată consolidarea procesului de reducere a numărului populației și degradarea structurii demografice. Menținerea unui nivel scăzut al fertilității pe parcursul de mai mult de două decenii, mortalitatea înaltă și speranța de viață scăzută determină procesul de scădere naturală a populației. Migrația externă masivă accelerează scăderea populației și îmbătrânirea demografică. Procesul de elaborare și implementare a unor politici eficiente în domeniul populației este tergiversat prin lipsa datelor fiabile cu privire la numărul și structura populației, iar întârzierea cu prelucrarea datelor de la Recensământul populației și al locuințelor din 2014 nu permite adoptarea și introducerea în practica statisticii naționale a conceptului de populație cu reședința obișnuită în țară.Item Measuring population health in Moldova: health expectancies(Karolinum Press, 2018) Avram, Cristina; Gagauz, OlgaHealth measures are decisive for the development and implementation of population health policies. Monitoring health indicators can lead to improvements in health and decrease in the inequalities among subpopulations. The life expectancy at birth for the Moldovan population did not increase considerably during the last decades, due to the social and economic crisis which led to high mortality and poor health. In Moldova, no aggregated health indicators are utilized for health monitoring. Therefore, the authors calculated health indicators to assess the population health and argue their importance. Mortality and subjective data on self-perceived health and self-rated morbidity from the Household Budget Survey was used for constructing period morbidity-mortality tables. Thus, the authors applied Sullivan’s method to calculate the life expectancy in very good/good/fair health and the life expectancy without chronic morbidity for the period 2006–2015. The life expectancies in very good/good/fair health showed a compression of morbidity in the older ages for both sexes, and for rural and urban types of residence. The life expectancies without chronic morbidity for males and for urban dwellers demonstrated an expansion of morbidity. Although the life expectancy is slowly increasing, the trends in population health are contradictory, depending on the applied measures. The health expectancy indicators, based on self-perceived health, depict the actual situation in the population health. These indicators are becoming more essential with the ageing process and can be used for the tailoring of social and health policies and services to the real needs of the population.Item Youth health and health-risk behaviour(INCE, 2017) Gagauz, Olga; Pahomii, IrinaThis article presents the results of the research on the main health indicators of young people from the Republic of Moldova for 2006-2016 years. Mortality rates, Sexually Transmitted Disease (STD) prevalence, youth smoking, alcohol and drug use are selected as main indicators of youth health. The study is based on the National Bureau of Statistics data and on the secondary analysis of different Surveys. The indicators of youth health in the Republic of Moldova have been gradually improved over the past 20 years, however, their performance is lower compared to the developed countries. There are significant differences by gender and area of residence. The young people from the rural area are more exposed to the risk factors that influence youth health. Avoidable causes of death, such as accidents, injuries, falls, intoxications and suicides, are the main causes of youth mortality. The risk behaviour specific for young males determined almost 2/3 of the male deaths, and less than half of the female deaths. Despite the decrease in the incidence of HIV/AIDS among youth the gender gap persists. There is an unfavourable situation with regard to STDs, especially syphilis and gonorrhoea. Welfare as a factor of health-risk behaviour has a contradictory significance. Thus, the highest proportion of smokers among men is registered in the lowest quintile, but among women in the lowest and highest quintile. Share of adolescents, current consumers of alcohol, is higher for those from families with a higher level of welfare, but also for those from poor families.Item Life expectancy dynamics in post-soviet countries from european region: convergences and divergences( INCE, 2017) Pahomii, Irina; Gagauz, Olga; Avram, CristinaThis article presents the results of the comparative study on the mortality and life expectancy at birth dynamics in Moldova and six other post-Soviet countries in the European region – Belarus, Russia, Ukraine, Estonia, Latvia, Lithuania. The aim of the research is to highlight the convergences and divergences, as well as the causes which lead Moldova to lag behind in this field. The study is based on Human Mortality Database (HMD) and Human Causes-of-Death Database (HCD) data. For Moldova, mortality tables for the resident population were used (with the exclusion of migrants who have been absent from the country for more than 12 months). Despite the similar trends in the dynamics of life expectancy at birth in the selected countries since the mid-1990s, there is an increasing divergence in this respect. The Baltic countries, especially Estonia, have succeeded in achieving significant progress in reducing mortality and increasing life expectancy at birth, while Belarus, Russia, Ukraine and Moldova remain outliers. Decomposition of mortality by causes of death demonstrates that the reduction in mortality by cardiovascular diseases has had a major impact on the development of the gap in life expectancy at birth observed between Estonia and Moldova.