Articole
Permanent URI for this collectionhttps://rses.ince.md/handle/123456789/10
Browse
5 results
Search Results
Item Fertility transition from traditional to modern model in Moldova: exploration in base on the “Generation and gender survey”(INCE, 2022) Grigoras, Ecaterina; Gagauz, OlgaIn Moldova, like in other countries of Eastern Europe, after the 1990s,fertility transition fromthe traditional model to the modern one is occurring. Astable fertility decline was observed up to 2004, while the total fertility rate settled at 1.7-1.8 births per woman in the following years. Although the indicatoris higher compared to other states,the factors determining this level and the likelyfuture trends are essentialquestionsto be asked. We assumesome of the sociodemographic characteristics of women, the socioeconomic and cultural context impact the reproductive behavior and determine whether to keep the traditional model or switch to the modern one. The research isconducted to highlight the differences in women's reproductive behavior and the sociodemographic characteristics that impact the number of children born.The research is based on the" Generations and Gender Survey"conducted in Moldova in 2020. A detailed profile of women's reproductive behaviour was presented on the base of four identified clusters, which characterize the fertility transition from the traditional to the modern model. Findings reveal that the traditional model of reproductive behavior with a large family or, at most, with two childrenis prevalent. Medium and high education, late age at marriage and urban residence of women have a negativeeffect on the number of children ever born. The study quantifies the heterogeneity of reproductive behavior and has important implications forthe scientific perception of current trends and prospective fertility dynamicsin Moldova.Item Situația demografică a Republicii Moldova: starea actuală, factori determinanți și perspective pentru deceniile următoare(INCE, 2018) Gagauz, OlgaÎn acest articol este prezentată analiza situației demografice în Republica Moldova și a tendințelor pentru următoarele decenii. În baza datelor statisticii curente și recensămintelor populației se examinează schimbările principale în dinamica fertilității, mortalității și migrației, precum și impactul acestora asupra reproducerii populației. Se constată că în pofida unei tendințe ferme de reducere a fertilității, descendența finală a femeilor constituie în jur de doi copii. Se înregistrează difirențieri semnificative în profil teritorial, cel mai scăzut nivel al fertilității fiind înregistrat în mun.Chișinău. În domeniul mortalității se menține o situație nefavorabilă. Dacă la femei speranța de viață a depășit cea mai înaltă valoare a acestui indicator înregistrat în anul 1989 (72,3 ani), ajungând la 73,7 ani în anul 2014, la bărbați maximumul din anul 1989 (65,6 ani) încă nu a fost depășit (64,9 ani). Migrația internațională continuă să afecteze dinamica populației și structura pe vârste a acesteia. Conform prognozelor demografice, se estimează pierderi enorme ale efectivului populației Republicii Moldova în deceniile viitoare. În condițiile actuale urmează de a revizui abordarea cu privire la situația demografică prin accentuarea necesității de a ameliora indicatorii calitativi ai populației, mai ales, starea de sănătate și nivelul de educație.Item Impactul restructurării ciclului reproductiv asupra indicatorilor fertilității(INCE, 2014) Gagauz, OlgaThe present stage of fertility change in the Republic of Moldova has seen a shift of childbearing towards later ages and a concomitant decline in fertility level. This article is based on the analysis of demographic changes in the fertility level and age profile of childbearing for period and cohort fertility indicators. These two approaches allow making a conclusion that the increase or decrease in fertility for certain periods of the reproductive cycle does not have a significant influence on complete cohort fertility, while the female reproductive behavior is mostly determined by the number of children born rather than women’s age.Item Молдова на пути второго демографического перехода: структурные изменения рождаемости(2013) Gagauz, OlgaAfter the 1990s, fertility started declining in Moldova. The adjusted period total fertility rate remains at the level of 1.5 children per woman over the recent years. The youngest cohort born in 1970 year, presently almost completed its reproductive function, has a relatively high fertility rate, about two children per woman. In the mid-1990s, the Second Demographic Transition in Moldova began. Nevertheless, the Moldovan fertility still shows its traditional features like relatively high age-specific fertility rate among females aged 15-19 years of old, pre-marital conception and marriages enforced by unplanned pregnancy. However, postponement of childbearing to later ages, an increase of mean protogenetic interval, particularly among women with higher education, are manifested.Item Restructurarea calendarului nașterilor și declinul fertilitații(Institutul de Cercetări Juridice şi Politice al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2017) Gagauz, Olga; Grigoras, EcaterinaEtapa actuală de evoluție a fertilitații în Republica Moldova se caracterizează prin transformarea modelului tradițional al calendarului nașterilor: trecerea de la modelul precoce de fertilitate la cel tardiv. În acest articol se analizează corelația dintre procesele de amânare și recuperare a nașterilor conform modelului propus de T. Frejka cu privire la etapele de tranziție a fertilității. Faza întâi, ce s-a manifestat prin declinul rapid al fertilității în rândul femeilor tinere (15-28 de ani), s-a incheiat în anul 2002 cu valoare minimă a ratei totale de fertilitate -1,44 copii per femeie de vârstă fertilă (low fertility). În prezent, Republica Moldova este în faza a doua a tranziției fertilității, ratele specifice de fertilitate cumulativă în vârstele de 29-49 de ani sunt în creștere, ceea ce semnaleaza procesul de recuperare a nașterilor amanate. Ultimele tendințe demonstrează că ratele specifice de fertilitate la vârstele de 15-28 de ani rămân la un nivel mai înalt decât la vârstele de 29-49 de ani, astfel, tranziția fertilității de la modelul precoce la cel tardiv decurge cu ritmuri lente. Estimarea fertilității amânate și recuperate demonstrează că recuperarea este mai scazută decât amanarea, respectiv, fertilitatea descendentă a cohortelor mai tinere (cu anul nașterii 1975 și 1980) în comparație cu cohort de referință (1960) va fi mai scăzută.