Cercetări demografice

Permanent URI for this communityhttps://rses.ince.md/handle/123456789/8

Browse

Author: search.filters.author.Pahomii, IrinaEnd date: 2024

Search Results

Now showing 1 - 10 of 23
  • Thumbnail Image
    Item
    The population of the Republic of Moldova at the Horizon of 2040
    (2024) Gagauz, Olga; Pahomii, Irina; Slav, Maxim; Stirba, Vitalie; Gailey, Nicholas; Samir, K. C
    This analytical report was prepared at the request of the Government of the Republic of Moldova, under government Decision No. 284/2024, to address rapid demographic changes through evidence-based policies to anticipate future demands for resources and social services. The population projection is intended for use by central and local authorities in planning and effectively implementing public policies, ensuring the management of demographic and economic changes and the efficient allocation of resources for the sustainable development of local communities. The national-level population projections is prepared annually by the National Institute for Economic Research (Centre for Demographic Research) of the Academy of Economic Studies of Moldova under the auspices of the Ministry of Labour and Social Protection of the Republic of Moldova.
  • No Thumbnail Available
    Item
    Profilul demograic al Republicii Moldova și proiecția numărului populației la orizontul anului 2040
    (INCE, ASEM, 2024) Gagauz, Olga; Pahomii, Irina; Slav, Maxim; Tabac, Tatiana; Stirba, Vitalie
  • No Thumbnail Available
    Item
    Populaţia Republicii Moldova la orizontul anului 2040
    (INCE, ASEM, 2024) Gagauz, Olga ; Pahomii, Irina; Slav, Maxim ; Stirba, Vitalie ; Gailey, Nicholas ; Samir, K. C.
    Proiectarea populației este un proces esențial pentru înțelegerea dinamicii demografice viitoare și fundamentarea deciziilor strategice de dezvoltare națională și locală. În Republica Moldova, schimbările demografice sunt influențate de un set complex de factori, cum ar fi migrația intensă, declinul ratei natalității, îmbătrânirea accelerată a populației și schimbările structurale la nivelul familiei. Aceste tendințe au implicații profunde asupra tuturor aspectelor vieții economice și sociale, de la piața muncii și sistemele de protecție socială până la infrastructura publică și dezvoltarea teritorială echilibrată. Pe fundalul unui declin demografic constant și a diminuării forței de muncă din Moldova, proiecțiile populației devin un instrument indispensabil pentru a anticipa provocările viitoare și pentru a planifica corespunzător resursele bugetare și de infrastructură. În lipsa unor politici adecvate, neglijarea tendințelor demografice pot accentua disparitățile regionale în contextul dezvoltării infrastructurii și echității sociale, încetini productivitatea economică, dar și afecta sustenabilitatea sistemelor de sănătate și pensii. De asemenea, cunoașterea dinamicii populației în profil teritorial poate facilita dezvoltarea regională și ajustarea serviciilor publice, având în vedere că numărul și structura populației la nivel de localități sunt modelate de mortalitate, natalitate, migrația internațională și migrația internă. Începând cu anul 2024, în Republica Moldova vor fi elaborate prognoze demografice oficiale, conform Hotărârii Guvernului nr. 284/2024, care prevede realizarea lor periodică atât la nivel național, cu actualizare anuală, cât și pentru unități administrativ-teritoriale, cu actualizare la fiecare 3 ani. Elaborarea prognozelor demografice este responsabilitatea Centrului de Cercetări Demografice (în continuare CCD) al Institutului Național de Cercetări Economice al Academiei de Studii Economice din Moldova. Prognozele demografice ale CCD sunt proiecții demografice elaborate pe baza studierii tendințelor de lungă durată privind mortalitatea, natalitatea și migrația și reflectă cea mai probabilă evoluție a proceselor demografice, în special a mortalității și natalității, de regulă, în scenariul scăzut. Lucrarea își propune să ofere o viziune detaliată asupra proiecțiilor populației Republicii Moldova până în anul 2040, atât la nivel național, cât și pentru unitățile teritorial-administrative cu un orizont de proiecție de 10 ani. Utilizând metode moderne de proiecție demografică și luând în considerare mai multe scenarii – de la cele bazate pe tendințele actuale, la cele ce presupun intervenții politice și economice majore – această cercetare urmărește să ofere o imagine cuprinzătoare și realistă a viitorului demografic al Moldovei. Pe lângă aspectele generale privind structura și dimensiunea populației, prezenta lucrare analizează și impactul pe termen lung al migrației externe și interne, ratele fertilității și mortalității, precum și îmbătrânirea populației. Proiectările la nivel teritorial-administrativ sunt deosebit de relevante pentru planificarea teritorială și pentru politicile locale, oferind date esențiale pentru autoritățile publice locale în vederea dezvoltării unor strategii care să răspundă nevoilor specifice ale fiecărei așezări umane. Astfel, acest raport analitic va contribui la conturarea unor politici publice fundamentate pe date solide și fiabile, menite să gestioneze eficient provocările demografice pe care Republica Moldova va înfrunta în următoarele decenii. Proiecțiile pe termen lung reprezintă un ghid esențial pentru factorii decizionali în vederea adaptării infrastructurii economice și sociale la realitățile demografice viitoare, pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă și echitabilă la nivel național și regional.
  • No Thumbnail Available
    Item
    Mortalitatea prematură în pandemia COVID-19
    (INCE, 2022) Pahomii, Irina
    The COVID-19 pandemic has had a major impact on mortality and led to a significant decrease in life expectancy at birth all around the world. The actual data demonstrate that not just the old population, but the young and adult population is also at risk of death due to COVID-19. The aim of this study is to analyse the level of premature mortality in observed COVID-19 deaths in the Republic of Moldova. The actuality of this study lies in the need to highlight the impact of the COVID-19 pandemic on the young and adult population, which at the beginning of the COVID-19 pandemic was not considered a high-risk group. The analysis is based on official data on the number of deaths due to COVID-19 presented on the official page of the Ministry of Health. The analysis used the share of premature deaths in total deaths due to COVID-19 and the relative indicator PYLL (Potential Years of Life Lost). The analysis demonstrates that half of all registered deaths due to COVID-19 could be considered premature. Also, was not observed the typical gender gap in aspects of premature mortality. The most affected population is adults and “younger elders”. Further and deeper analysis is required in order to serve as a base for efficient politics and intervention tools. The article was elaborated within the State Program Project (2020-2023) 20.80009.0807.21 „Migration, demographic changes, and situation stabilization policies”.
  • No Thumbnail Available
    Item
    Dinamica mortalității premature în ultimele doua decenii: studiu comparativ Republica Moldova-Estonia
    (INCE, 2018) Pahomii, Irina
    Mortalitatea prematură are repercusiuni esențiale atât la nivel individual, cât și cu un impact sumar destul de important la nivel social, generând pierderi socioeconomice majore. Pentru analiza mortalității premature a fost utilizată rata standardizată a mortalității premature (RMPS) pentru grupul de vârstă 1-64 ani și indicatorul Ani Potențiali de Viață Pierduți (APVP) și Ani Potențiali de Viață Pierduți Standardizat (APVPS) pe cauze majore de deces. Analiza a fost realizată atât pe sexe cât și în profil comparativ – Republica Moldova-Estonia. Rezultatele cercetării demonstrează că RMPS pentru bărbați excede pe cea observată pentru femei de 2-3 ori, decalajul păstrându-se constant pe tot parcursul perioadei analizate, 2000-2016. În anul 2000, ponderea deceselor premature pentru femei a constituit aproximativ 30% pentru Republica Moldova și sub 20% pentru Estonia. Pentru bărbați, acestea au fost de 46.5% și 46.6% respectiv. În cazul bărbaților din Estonia, ponderea deceselor premature s-a redus de la aproximativ 50% la o treime din totalul deceselor. Pentru Republicii Moldova se înregistrează o stagnare și creștere lentă a ponderii deceselor premature în numărul total de decese. APVPS pentru bărbații din Estonia este caracterizat de un trend comun și ferm de reducere pentru toate cauzele de deces, pe când pentru Republica Moldova sunt urmărite fluctuații ale acestui indicator. La femei se conturează un trend de reducere a APVPS pentru toate cauzele de deces, însă aceasta este mult mai slabă comparativ cu situația observată în Estonia. Cele mai mari pierderi sunt provocate de APVPS prin tumori, bolile sistemului cardiovascular și bolile sistemului digestiv.
  • No Thumbnail Available
    Item
    Populația Republicii Moldova la 30 de ani de independența: provocari principale și politici necesare
    (INCE, 2021) Gagauz, Olga; Buciuceanu-Vrabie, Mariana; Pahomii, Irina; Stirba, Vitalie; Tabac, Tatiana; Grigoras, Ecaterina;
    Dinamica numărului și a structurii pe vârste a populației prezintă unul din factorii importanți în dezvoltarea socioeconomică a Republicii Moldova. Pe parcursul a trei decenii dupa obținerea independenței, evoluția populației țării a cunoscut schimbări semnificative, preponderent cu caracter negativ, printre care scaderea natalității, emigrația în masă și menținerea nivelului înalt al mortalității au determinat o schimbare fără precedent a contextului demografic al țării, având implicații multiple asupra perspectivelor de dezvoltare socioeconomică și a securității naționale. În pofida faptului că problemele demografice sunt în atenția guvernului, totuși, măsurile intreprinse sunt fragmentate, deseori lipsite de o viziune integră și cu o speranță nejustificată ca ameliorarea situației socioeconomice ar putea imediat să aducă schimbări demografice pozitive. Provocările demografice cu care se confruntă Republica Moldova nu sunt unice în Europa de Est, însă migrația în masă și îmbătrânirea demografică rapidă le face mai pronunțate, criza demografică devenînd tot mai complexă și mai dificil de rezolvat. Evident că pandemia Covid-19 a exacerat situația. Scăderea naturală s-a accentuat, pe când emigrația nu a diminuat. Cel mai probabil, ecoul pandemiei vine cu repercusiuni multiple nu doar pentru sănătatea populației, dar și pentru societate în general. Pandemia COVID-19 a schimbat radical relațiile populației cu locurile în care aceasta trăiește, studiază și muncește. Trebuie să ne asigurăm ca digitalizarea și beneficiile pe care le aduce vor contribui, de asemenea, la reducerea unor decalaje între generații și localități, la contracararea scăderii economice și demografice prin consolidarea interconexiunilor între educație, piața muncii și tehnologii inovaționale. În acest context, în domeniul populației este necesară o strategie complexă și de lungă durată, ca o parte integrantă a strategiei de dezvoltare socioeconomică, adaptată continuu la schimbările în dinamica demografică și bazată pe date statistice fiabile și cercetări demografice aprofundate.
  • No Thumbnail Available
    Item
    Securitatea demografică din perspectiva situației în unitățile administrativ-teritoriale
    (INCE, 2017) Gagauz, Olga; Pahomii, Irina
    The article presents the analysis of the dynamics of the Demographic Security Integrated Territorial Index (DSITI) for 2014-2016. The DSITI is used for monitoring the socio- economic and demographic situation on territorial level. During 2014-2016, the DSITI registered minor changes in most of the administrative- territorial units of the Republic of Moldova. Although there is an increase in the score for some districts, it is not significant and does not allow us to see an improvement tendency. In 2016, the IITSD fluctuated within the limits of 69.2-45.8 points, which means that the demographic security level was 69.2-45.8%. The Territorial Health Indicator and the Territorial Occupational Indicator are worsening, which undermines the demographic security of the country. DSITI shows a significant gap in the socio-economic and demographic development on territorial level, deepening of social territorial inequality, and emergence of deprived territories in which the inhabitants lack access to the necessary jobs and social infrastructure. A priority direction of the state policies is the elaboration of differentiated territorial measures aimed at alleviating the differences and facilitating a favorable living environment.
  • No Thumbnail Available
    Item
    Contribuția bolilor cardiovasculare în dinamica speranței de viață la naștere
    (Foxtrot, 2016) Pahomii, Irina
    Cardiovascular disease are one of the most important causes of death in Republic of Moldova, in 2014, cardiovascular mortality represents 53% of all deaths for males and 64% of all deaths for females. Also, an important difference is that increasing of cardiovascular mortality for women is specific for advanced ages, while for men is highlighted groups working age. Decomposition analysis between Republic of Moldova and France show a serious gap between sexes. Decomposition analysis was constructed also for Republic Moldova, for 1990-1995 and 1995-2012 years, first is characterized by reducing of life expectancy at birth and second by growing of that. In first case cardiovascular mortality, determine approximatively 70% in case of female and 50% in case of male, from differences in life expectancy at birth. In second case we observed a growing of life expectancy at birth, that was largely driven by reducing of cardiovascular mortality for female, in case of male the reducing was smaller and the contribution to the increase of life expectancy at birth was just by 0,43 years.
  • No Thumbnail Available
    Item
    Covid-19 associated mortality – from the first case to the latest available data
    (Foxtrot, 2021) Pahomii, Irina
    Acest studiu are drept scop prezentarea unei imagini de ansamblu asupra mortalitații asociate cu Covid-19 la nivel național și subnațional. Distribuția pe sexe a deceselor cauzate de Covid-19 este in principiu aceeași la nivel național și subnațional. Astfel, aproximativ jumatate din toate decesele pozitive cauzate de Covid-19 revin femeilor, iar jumatate barbaților. Rata de fatalitate la nivel national este de 22,8 decese la 1.000 de cazuri de infecție. Analiza abordeaza și subiectul mortalitații premature. Astfel, 52,8% din totalul deceselor in randul femeilor s-au concentrat pana la varsta de 70 de ani, in timp ce in randul barbaților, ponderea deceselor premature cauzate de Covid-19 este de 56%. Analiza subnaționala releva unele discrepanțe pe acest subiect. Chișinaul a inregistrat cel mai redus nivel de mortalitate prematura din totalul mortalitații asociate cu Covid-19 observate. Analiza sistematica și continua a mortalitații asociate cu Covid-19 ramane cruciala in dezvoltarea politicilor și masurilor eficiente de protecție.
  • No Thumbnail Available
    Item
    Impactul pandemiei COVID-19 asupra familiilor cu copii
    (2021) Gagauz, Olga; Buciuceanu-Vrabie, Mariana; Rojco, Anatolii; Pahomii, Irina; Chistruga-Sinchevici, Inga
    Raportul reprezintă rezultatele studiului sociologic privind impactul pandemiei asupra familiilor cu copii realizat în perioada octombrie-noiembrie 2020. Metodologia de evaluare are o abordare exploratorie, fiind colectate date prin metoda anchetei sociologice pe bază de chestionar și a interviului sociologic semi-structurat. Scopul studiului constă în evidențierea problemelor cu care s-au confruntat/se confruntă familiile în perioada pandemiei COVID-19, identificarea necesităților specifice ale acestora, stabilirea efectelor situației pandemice asupra bunăstării copiilor și familiilor, precum și măsurilor care ar putea atenua efectele negative ale pandemiei pentru a sprijini acțiunile de răspuns ale politicii atât în timpul pandemiei, cât și după pandemie. Rezultatele cercetării au stabilit o serie de probleme care afectează starea de bine a populației, inclusiv și cele cauzate de lipsa interacțiunii sociale.