Cercetări demografice
Permanent URI for this communityhttps://rses.ince.md/handle/123456789/8
Browse
41 results
Search Results
Item Incluziunea tinerilor aflați în afara sistemului de educație, formare și ocupație profesională (tineri neet)(2017) Crismaru, Mariana; Gagauz, Olga; Buciuceanu-Vrabie, MarianaAccesul tinerilor la educație și ocupare constituie o prioritate și o problemă de mare actualitate pentru Republica Moldova, dat fiind faptul că în continuare există anumite dificultăți ce țin de integrarea tinerilor în sistemul educațional și pe piața forței de muncă, provocând valorificarea scăzută a potențialului uman al tinerilor. Indicatorii tradiționali prin care se caracterizează forța de muncă și participarea ei în câmpul muncii (rata de activitate, inactivitate, de ocupare și șomaj) nu prezintă informații complete pentru evaluarea gradului de integrare a tinerilor pe piața muncii. Astfel, pentru o mai bună captare a situației tinerilor, în special inactivitatea și vulnerabilitatea lor pe piața muncii, atât organizațiile internaționale, cât și actorii instituționali locali, cercetătorii, tot mai des utilizează conceptul de tineri NEET. Deși sunt mai multe definiții, cel mai des utilizată este definiția implementată de Eurostat, conform căreia tinerii NEET sunt tineri cu vârste cuprinse între 15–24 ani (s-a extins și pentru grupele de vârstă 15–29, 15–19, 20–24 și 25–29 ani), care nu sunt integrați în nicio formă de ocupare, educație sau formare.Item Inclusion of youth not in employment, education or training (neet youth)(2017) Crismaru, Mariana; Gagauz, Olga; Buciuceanu-Vrabie, MarianaThe access to education and employment for young people is a priority and, at the same time, one of the main concern of Moldova’s authorities, given that there are still certain difficulties in integrating young people into the education system and labour market, which causes a low valorisation of youth potential. Traditional indicators that describe the labour force and its participation in the labour market (activity and inactivity rate, employment, unemployment) do not provide complete and adequate data for assessing the situation of young people on the labour market. To better capture the situation of youth, especially their inactivity and vulnerability on the labour market, both international organizations and local institutional actors and researchers are increasingly using the concept of NEET youth. Although there are several definitions of the NEET youth concept, the most commonly used is the definition implemented by Eurostat – young people aged 15–24 (extended to age groups 15–29, 15–19, 20–24 and 25–29 years), who are not integrated into any form of employment, education or training.Item Situația demografică a Republicii Moldova: starea actuală, factori determinanți și perspective pentru deceniile următoare(INCE, 2018) Gagauz, OlgaÎn acest articol este prezentată analiza situației demografice în Republica Moldova și a tendințelor pentru următoarele decenii. În baza datelor statisticii curente și recensămintelor populației se examinează schimbările principale în dinamica fertilității, mortalității și migrației, precum și impactul acestora asupra reproducerii populației. Se constată că în pofida unei tendințe ferme de reducere a fertilității, descendența finală a femeilor constituie în jur de doi copii. Se înregistrează difirențieri semnificative în profil teritorial, cel mai scăzut nivel al fertilității fiind înregistrat în mun.Chișinău. În domeniul mortalității se menține o situație nefavorabilă. Dacă la femei speranța de viață a depășit cea mai înaltă valoare a acestui indicator înregistrat în anul 1989 (72,3 ani), ajungând la 73,7 ani în anul 2014, la bărbați maximumul din anul 1989 (65,6 ani) încă nu a fost depășit (64,9 ani). Migrația internațională continuă să afecteze dinamica populației și structura pe vârste a acesteia. Conform prognozelor demografice, se estimează pierderi enorme ale efectivului populației Republicii Moldova în deceniile viitoare. În condițiile actuale urmează de a revizui abordarea cu privire la situația demografică prin accentuarea necesității de a ameliora indicatorii calitativi ai populației, mai ales, starea de sănătate și nivelul de educație.Item Securitatea demografică din perspectiva situației în unitățile administrativ-teritoriale(INCE, 2017) Gagauz, Olga; Pahomii, IrinaThe article presents the analysis of the dynamics of the Demographic Security Integrated Territorial Index (DSITI) for 2014-2016. The DSITI is used for monitoring the socio- economic and demographic situation on territorial level. During 2014-2016, the DSITI registered minor changes in most of the administrative- territorial units of the Republic of Moldova. Although there is an increase in the score for some districts, it is not significant and does not allow us to see an improvement tendency. In 2016, the IITSD fluctuated within the limits of 69.2-45.8 points, which means that the demographic security level was 69.2-45.8%. The Territorial Health Indicator and the Territorial Occupational Indicator are worsening, which undermines the demographic security of the country. DSITI shows a significant gap in the socio-economic and demographic development on territorial level, deepening of social territorial inequality, and emergence of deprived territories in which the inhabitants lack access to the necessary jobs and social infrastructure. A priority direction of the state policies is the elaboration of differentiated territorial measures aimed at alleviating the differences and facilitating a favorable living environment.Item Îmbătrânirea demografică din perspectiva indicatorilor noi de măsurare(Foxtrot, 2016) Gagauz, OlgaUsing new measures of aging - prospective age, remaining life expectancy and old-age dependency ratio - provides a more comprehensive look at this phenomenon. Compared to other countries in the region Moldova ranks lower position because in the last five decades there do not have been significant advances in population health, reduce mortality and increase life expectancy. In the years 1970-2014 indicator the prospective age fell, respectively, the old-age threshold based on the remaining life expectancy has not changed significantly. For women this indicator in 2014 was 64.8 years, being lower than in 1970 (65.9 years), and for men only 59 years (in 1970 was 62 years). With low life expectancy, Moldova aging faster, the prospective old-age dependency ratio is taller than the old-age dependency ratio (based in the chronological age): 23.9 years versus 17.6. Monitoring of the prospective indicators of demographic aging should be a priority in developing policies to mitigate the negative economic consequences of this phenomenon.Item Speranţa de viaţă sănătoasă a populaţiei din Republica Moldova(INCE, 2015) Gagauz, Olga; Avram, CristinaÎn lucrare sunt prezentate rezultatele cercetării cu privire la speranța de viaţă sănătoasă a populaţiei din Republica Moldova. Calculele s-au efectuat după metoda lui Sullivan D. în baza datelor Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice (BNS), perioada 2006-2013. Speranţa de viață şi speranţa de viaţă sănătoasă sunt într-o creştere constantă, dar lentă, pentru ambele sexe şi toate grupele de vârstă. Proporția timpului petrecut în stare de sănătate foarte bună/bună şi satisfăcătoare, de asemenea, este în creştere, inclusiv sănătatea vârstnicilor atestă o ameliorare. Totuşi diferenţele dintre sexe persistă, astfel, femeile trăiesc mai mult comparativ cu bărbaţii, dar într-o stare de sănătate mai rea.Item Tendinţele principale în evoluţia populaţiei Republicii Moldova: un semnal de alarmă pentru autorităţile publice(INCE, 2015) Gagauz, OlgaÎn prezentul articol se analizează tendințele principale în evoluția populației Republicii Moldova. Se constată consolidarea procesului de reducere a numărului populației și degradarea structurii demografice. Menținerea unui nivel scăzut al fertilității pe parcursul de mai mult de două decenii, mortalitatea înaltă și speranța de viață scăzută determină procesul de scădere naturală a populației. Migrația externă masivă accelerează scăderea populației și îmbătrânirea demografică. Procesul de elaborare și implementare a unor politici eficiente în domeniul populației este tergiversat prin lipsa datelor fiabile cu privire la numărul și structura populației, iar întârzierea cu prelucrarea datelor de la Recensământul populației și al locuințelor din 2014 nu permite adoptarea și introducerea în practica statisticii naționale a conceptului de populație cu reședința obișnuită în țară.Item Population situation analysis in the Republic of Moldova(2016) Gagauz, Olga; Stratan, Alexandru; Buciuceanu-Vrabie, Mariana; Ciubotaru, Victoria; Cheianu-Andrei, Diana; Penina, OlgaThe Republic of Moldova, like other countries from Central and Eastern Europe, undergoes a demographic transition – an evolutionary process characterised by the shift to an ageing society due to the lower fertility rate and gradual increase of life expectancy at birth, which overlapped with the recent economic and political changes. The population ageing escalates on the background of a population decline that began in 1999, and according to the demographic projections, the population decrease will continue during the following decades.Item Imbătrânirea demografică și impactul asupra structurii sociale(„Tipografia Centrală”, 2017) Gagauz, OlgaDemographic aging has a significant impact on dynamics of social structure. In the coming decades social inequality deepening will be determined by a few major issues: social, financial and economic differentiation of the regions of the country, rapid depopulation of small settlements, increasing gap in living standards between urban and rural areas. Social risks are related to decreased accessibility of social and health services for older people, permanence and deepening poverty. Currently the low labor market participation of pre-retirement age population and low labor market adjustment in terms of labor use of the elderly, is one of the causes of their social exclusion. Poor health of the population, the high level of morbidity and disability reduce the profitability of employees, witch contribute to early retirement or removal from the labor market. Healthy aging and active aging presents the main factors for the future sustainability of the health system and social protection, for sustainable economic development.Item Tinerii pe piața muncii din Republica Moldova: competențe și aspirații(„Foxtrot”, 2017) Buciuceanu-Vrabie, Mariana; Gagauz, OlgaRezolvarea problemelor legate de integrarea tinerilor pe piața forței de muncă prezintă un obiectiv important pentru mai multe țări europene, în special pentru cele din spațiul est-euro-pean, care sunt pe calea consolidării economiei de piață, la care se referă și Republica Moldova. Specificul forței de muncă tinere duce la competitivitate scăzută a acesteia în comparație cu alte grupuri de vârstă. Astfel, cererea pe piața forței de muncă pentru această categorie de lucrători este mică. În aceste condiții, statul trebuie să promoveze politici speciale care ar facilita procesul de tranziție de la școală la muncă și integrarea profesională a tinerilor, în special din categoriile social vulnerabile.