Cercetări demografice
Permanent URI for this communityhttps://rses.ince.md/handle/123456789/8
Browse
Item The active ageing potencial in the Republic of Moldova(INCE, 2016) Buciuceanu-Vrabie, MarianaThe actuality of the study consists in estimation of the Active Ageing Index (AAI) for the Republic of Moldova and assessment of the situation of elderly population based on this index. The aim of the paper – to highlight the challenges facing the Republic of Moldova to ensure active and healthy aging of the population aged 55 and over. The calculation of the AAI and its components are based on methodology developed by UNECE, the demographic statistic and results of the national empirical studies on population. The AAI allowed to delimitate the position of Moldova compared to EU countries and to establish social, economic and institutional barriers for active ageing and harnessing the potential of old people in Moldova.Item Ameliorarea calității vieții copiilor: o premisă pentru securitatea demografică a Republicii Moldova(2013) Buciuceanu-Vrabie, MarianaThe article integrates a general approach to the situation of children in the country and their living standards. It is known that a criterion to establish the level of development of a country is how well it cares for its children. Supplementing the indicators necessary of evaluation and comparability of the situation of children with other countries, is partial for Moldova. However, the quality of life of children and opportunities for sustainable development of future generation can be perceptible. In Moldova, the most acute social problem reported to children is their poverty, inequality of income and expenditures for children in rural areas, accessibility of medical and education services, behavioral risks as a result of parents’ labor migration.Item Competitivitatea capitalului uman al Republicii Moldova în evoluție comparativă(INCE, 2015) Buciuceanu-Vrabie, MarianaCapitalul uman este o componentă esențială a competitivității economice naționale, iar investiția în capitalul uman, cu accent pe dezvoltarea calitativă, devine prioritate pentru dezvoltarea durabilă a țării, în special în condițiile îmbătrânirii demografice. Potrivit Indicelui Capitalului Uman (Human Capital Index), Republica Moldova este pe ultimul loc printre țările Europei și Asiei Centrale cu cel mai mic punctaj (66,8) al performanților atinse în dezvoltarea și valorificarea potențialului uman. Evaluând profilul calitativ al resurselor umane din Moldova, constatăm, pe de o parte, o evoluție pozitivă în sensul creșterii nivelului de studii și pregătirea profesională în ultimele două decenii, o involuție a pieții muncii în capacitatea sa de a valorifica eficient acest potențial. Totodată, indicatorii analizați, înregistrează valori modeste în comparație cu țările comparate, indicând despre un nivel scăzut de competitivitate a capitalului uman prezent, dezavantajele implicând și o piață a muncii în formare, competențe neadecvate, dar și o intensitate deosebită a emigrației populației cu înaltă calificare (fenomenul de „brain drain“) etc.Item Deficitul ciclului de viață al populației în vârstă: dovezi și implicații în baza conturilor naționale de transfer(INCE, 2022) Buciuceanu-Vrabie, MarianaThe paper presents some results of the analysis of the Life Cycle Deficit (LCD) of the population aged 60 and over, based on the data frame of the National Transfer Accounts (NTA) for 2019. Based on age profiles of aggregate data is attested that the LCD of the elderly population in Moldova is about 41% of the LCD of all ages. The primary sources of livelihood for the elderly are not so much income from work but public transfers (payments for social programs, including pensions, healthcare and social services) – 37.8%. Redistribution of private asset-based reallocations plays a fairly significant role in financing the consumption of older people (30.7% of consumption). Along with advancing age, the economic activity of the population inevitably decreases. During the pre-retirement period, the self-employment labor income remains to have a special role in supplementing incomes and becoming the only source after age 75. People aged 60-75 continue to be donors in intergenerational transfers. Only after the age of 75+, do the elderly become recipients of private transfers. A gender characteristic is that older women remain the main beneficiaries of private transfers due to higher life expectancy. The aging of the population will accelerate in the coming decades, according to forecasts. Therefore, the share of the economically dependent population and the LCD will increase. More vigorous policy efforts are required to improve productivity and increase the potential of the working-age population, including by ensuring active and healthy aging and social security for the elderly. The article was elaborated within the State Program Project (2020-2023) 20.80009.0807.21 „Migration, demographic changes, and situation stabilization policies”.Item Discriminarea, abuzul şi violenţa asupra persoanelor vârstnice(INCE, 2015) Gagauz, Olga; Buciuceanu-Vrabie, MarianaItem Impactul pandemiei COVID-19 asupra familiilor cu copii(2021) Gagauz, Olga; Buciuceanu-Vrabie, Mariana; Rojco, Anatolii; Pahomii, Irina; Chistruga-Sinchevici, IngaRaportul reprezintă rezultatele studiului sociologic privind impactul pandemiei asupra familiilor cu copii realizat în perioada octombrie-noiembrie 2020. Metodologia de evaluare are o abordare exploratorie, fiind colectate date prin metoda anchetei sociologice pe bază de chestionar și a interviului sociologic semi-structurat. Scopul studiului constă în evidențierea problemelor cu care s-au confruntat/se confruntă familiile în perioada pandemiei COVID-19, identificarea necesităților specifice ale acestora, stabilirea efectelor situației pandemice asupra bunăstării copiilor și familiilor, precum și măsurilor care ar putea atenua efectele negative ale pandemiei pentru a sprijini acțiunile de răspuns ale politicii atât în timpul pandemiei, cât și după pandemie. Rezultatele cercetării au stabilit o serie de probleme care afectează starea de bine a populației, inclusiv și cele cauzate de lipsa interacțiunii sociale.Item Implicații sociale ale pandemiei COVID-19 asupra vârstnicilor(INCE, 2020) Buciuceanu-Vrabie, MarianaSunt evaluate aspectele sociodemografice ale populației in varsta in condițiile pandemiei COVID-19. In baza rezultatelor preliminare ale studiului calitativ ”Atenuarea efectelor negative ale pandemiei COVID-19 asupra familiilor” și a statisticii curente sunt analizate implicațiile sociale ale crizei COVID-19 asupra bunastarii și nivelului de trai al varstnicilor in Republica Moldova.Item Inclusion of youth not in employment, education or training (neet youth)(2017) Crismaru, Mariana; Gagauz, Olga; Buciuceanu-Vrabie, MarianaThe access to education and employment for young people is a priority and, at the same time, one of the main concern of Moldova’s authorities, given that there are still certain difficulties in integrating young people into the education system and labour market, which causes a low valorisation of youth potential. Traditional indicators that describe the labour force and its participation in the labour market (activity and inactivity rate, employment, unemployment) do not provide complete and adequate data for assessing the situation of young people on the labour market. To better capture the situation of youth, especially their inactivity and vulnerability on the labour market, both international organizations and local institutional actors and researchers are increasingly using the concept of NEET youth. Although there are several definitions of the NEET youth concept, the most commonly used is the definition implemented by Eurostat – young people aged 15–24 (extended to age groups 15–29, 15–19, 20–24 and 25–29 years), who are not integrated into any form of employment, education or training.Item Incluziunea tinerilor aflați în afara sistemului de educație, formare și ocupație profesională (tineri neet)(2017) Crismaru, Mariana; Gagauz, Olga; Buciuceanu-Vrabie, MarianaAccesul tinerilor la educație și ocupare constituie o prioritate și o problemă de mare actualitate pentru Republica Moldova, dat fiind faptul că în continuare există anumite dificultăți ce țin de integrarea tinerilor în sistemul educațional și pe piața forței de muncă, provocând valorificarea scăzută a potențialului uman al tinerilor. Indicatorii tradiționali prin care se caracterizează forța de muncă și participarea ei în câmpul muncii (rata de activitate, inactivitate, de ocupare și șomaj) nu prezintă informații complete pentru evaluarea gradului de integrare a tinerilor pe piața muncii. Astfel, pentru o mai bună captare a situației tinerilor, în special inactivitatea și vulnerabilitatea lor pe piața muncii, atât organizațiile internaționale, cât și actorii instituționali locali, cercetătorii, tot mai des utilizează conceptul de tineri NEET. Deși sunt mai multe definiții, cel mai des utilizată este definiția implementată de Eurostat, conform căreia tinerii NEET sunt tineri cu vârste cuprinse între 15–24 ani (s-a extins și pentru grupele de vârstă 15–29, 15–19, 20–24 și 25–29 ani), care nu sunt integrați în nicio formă de ocupare, educație sau formare.Item Indicatorii internaționali în evaluarea capitalului uman(INCE, 2017) Buciuceanu-Vrabie, Mariana; Croitor, Rodica; Crismaru, MarianaThe present paper contains an analysis and interpretation of trends, opportunities and challenges in the development of human capital and its quality at country level, as well as in the comparative evaluation of success (the Republic of Moldova with three reference countries: Romania, Ukraine, Lithuania) in capitalizing on human capital. The Republic of Moldova registers modest results, both at national and international level, in capitalizing its own human capital. There is a serious shift on that: the low living standards of the population with a pronounced inequality of income; the inefficiency of state investments in education and health which is demonstrated by indicators that do not show significant quality changes; the failure of the socio-economic policies to capitalize on the demographic dividend, the country failing to integrate this potential in the labor market, but on the contrary it is losing it due to labor migration abroad, by accelerating the changing age structure of the population.Item Indicele îmbătrânirii active în Republica Moldova, 2020(2021) Buciuceanu-Vrabie, MarianaIn anul 2020, Indicele Imbatranirii Active (IIA) pentru Republica Moldova a acumulat scorul de 28.7 puncte din 100, marcand o ușoara creștere fața de primele estimari ale Indicelui realizate in 2016 (27.1 puncte). Ameliorarea situației generale a populației in varsta este, totuși, modesta – in ultimii cinci ani mai puțin de 1/3 din potențialul uman in varsta de 55 ani și peste este capacitat și are oportunitați de a avea o imbatranire activa și sanatoasa.Item Oportunități de îmbătrânire activă în Republica Moldova(Foxtrot, 2021) Buciuceanu-Vrabie, MarianaThe article presents an analysis of the opportunities for the population active aging, in light of the multidimensional indicators of the Active Aging Index for 2016-2020 and their relation to the Sustainable Development Goals of the 2030 Agenda. It is found that almost three quarters of Moldova's population aged 55 and over have very few opportunities to live a long, healthy, professionally active and safe life. At the same time, in the last five years, the most obvious progress in achieving thouse 17 Nationalized SDGs and related to the elderly population is registered in: strengthening the skills of ICT use (SDG 17); promoting lifelong learning opportunities (SDG 4); ensuring a healthy life and promoting the well-being of all at all ages (SDG 3).Item Oportunități și riscuri în dezvoltarea potențialului uman al tinerilor(INCE, 2014) Buciuceanu-Vrabie, MarianaThe report makes an analytical synthesis of values and social-demographical aspects of youth’s in Republic of Moldova. There’s treated the image of the local youth reflected throughout the adequate characteristics, the general tendencies and existing problems of those at the actual existing level. One of the big problems of our society is the international migration of young people that has demographic, social, cultural, and economic implications. More than ever, young people move. The author has used the official data and the results of sociological studies carried out in the Republic at the regional and national level.Item Percepţia bătrâneţii și imaginea persoanelor vârstnice(Institutul de Cercetări Juridice şi Politice al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2015) Gagauz, Olga; Buciuceanu-Vrabie, MarianaIncreasing knowledge about the main problems faced by the elderly, general perceptions towards this sector of the population, measuring compliance with the rights of the elderly in various fields, frequency discrimination and mistreatment of the elderly is of great importance in order to shape future policies addressed this area, particularly in the context of population aging. Based on results of national survey ”Discrimination, abuse and violence against older people”, in the article, stereotypes and perceptions about aging and elder people are shown.Item Politici familiale și rolul lor în contextul schimbărilor demografice(INCE, 2016) Gagauz, Olga; Buciuceanu-Vrabie, MarianaPolitica familială prezintă un set de activități guvernamentale ce sunt elaborate special pentru a sprijini familiile, a spori bunăstarea membrilor familiei și a consolida relațiile familiale. În situația demografică actuală, când multe țări se confruntă cu fertilitatea scăzută, politicile familiale, se axează mai mult pe crearea condițiilor favorabile pentru creșterea și educarea copiilor, realizarea deplină a intențiilor reproductive, respectarea drepturilor sexuale și reproductive.În prezent,ratele fertilitățiisunt mai ridicate în ţările în care sunt create condiții favorabile pentru îmbinarea rolurilor profesionale și parentale, care au rata înaltă de ocupare a femeilor şi a celor care lucrează part-time. Cu toate că plățile unice şi lunare la naștere și pentru îngrijirea copilului prezintă un element important al politicilor de susținere a familiilor cu copii, efectul acestora asupra fertilității este redus. Un efect mai benefic au scutirile fiscale,stimulîndactivitatea economică a femeilor.Punctul comun al politicilor familiale din UE în promovarea principiului egalităţii de gen se reflectă prin oferirea concediului de îngrijire a copilului și tatălui, sau dreptul de a utiliza concediul de oricare dintre părinţi, sau de a utiliza scheme combinate.Una din problemele ce necesită rezolvare în statele europene ține de încadrarea/reintegrarea mamelor cu copii mici în câmpul muncii. Includerea mamelor pe piața forței de muncă are un efect complex asupra situației familiei: se majorează veniturile familiei, cresc investițiile în copii (se ameliorează calitatea alimentației, accesul la educație și serviciile educaționale, accesul la serviciile medicale de calitate). În scopul reducerii cheltuielilor de timp pentru îngrijirea şi educarea copilului și sprijinirea ocupării mamelor se practică creşterea accesibilităţii creşelor/grădiniţelor, achitarea parţială a întreţinerii copiilor în grădiniţele private, precum şi dezvoltarea îngrijirilor la domiciliu (dădacă, asistentă, guvernantă). Sarcina statului este de a oferi mai multe alternative de îmbinare a rolurilor parentale și profesionale ce vor permite diferitelor tipuri de familii să facă o alegere potrivită a timpului de ieșire a mamelor pe piața forței de muncă,va contribui la realizarea deplină a intențiilor reproductive.Item Populația Republicii Moldova la 30 de ani de independența: provocari principale și politici necesare(INCE, 2021) Gagauz, Olga; Buciuceanu-Vrabie, Mariana; Pahomii, Irina; Stirba, Vitalie; Tabac, Tatiana; Grigoras, Ecaterina;Dinamica numărului și a structurii pe vârste a populației prezintă unul din factorii importanți în dezvoltarea socioeconomică a Republicii Moldova. Pe parcursul a trei decenii dupa obținerea independenței, evoluția populației țării a cunoscut schimbări semnificative, preponderent cu caracter negativ, printre care scaderea natalității, emigrația în masă și menținerea nivelului înalt al mortalității au determinat o schimbare fără precedent a contextului demografic al țării, având implicații multiple asupra perspectivelor de dezvoltare socioeconomică și a securității naționale. În pofida faptului că problemele demografice sunt în atenția guvernului, totuși, măsurile intreprinse sunt fragmentate, deseori lipsite de o viziune integră și cu o speranță nejustificată ca ameliorarea situației socioeconomice ar putea imediat să aducă schimbări demografice pozitive. Provocările demografice cu care se confruntă Republica Moldova nu sunt unice în Europa de Est, însă migrația în masă și îmbătrânirea demografică rapidă le face mai pronunțate, criza demografică devenînd tot mai complexă și mai dificil de rezolvat. Evident că pandemia Covid-19 a exacerat situația. Scăderea naturală s-a accentuat, pe când emigrația nu a diminuat. Cel mai probabil, ecoul pandemiei vine cu repercusiuni multiple nu doar pentru sănătatea populației, dar și pentru societate în general. Pandemia COVID-19 a schimbat radical relațiile populației cu locurile în care aceasta trăiește, studiază și muncește. Trebuie să ne asigurăm ca digitalizarea și beneficiile pe care le aduce vor contribui, de asemenea, la reducerea unor decalaje între generații și localități, la contracararea scăderii economice și demografice prin consolidarea interconexiunilor între educație, piața muncii și tehnologii inovaționale. În acest context, în domeniul populației este necesară o strategie complexă și de lungă durată, ca o parte integrantă a strategiei de dezvoltare socioeconomică, adaptată continuu la schimbările în dinamica demografică și bazată pe date statistice fiabile și cercetări demografice aprofundate.Item Population situation analysis in the Republic of Moldova(2016) Gagauz, Olga; Stratan, Alexandru; Buciuceanu-Vrabie, Mariana; Ciubotaru, Victoria; Cheianu-Andrei, Diana; Penina, OlgaThe Republic of Moldova, like other countries from Central and Eastern Europe, undergoes a demographic transition – an evolutionary process characterised by the shift to an ageing society due to the lower fertility rate and gradual increase of life expectancy at birth, which overlapped with the recent economic and political changes. The population ageing escalates on the background of a population decline that began in 1999, and according to the demographic projections, the population decrease will continue during the following decades.Item Profilul sociodemografic al Republicii Moldova la 20 de ani după adoptarea Programului de Acţiune de la Cairo(S. n., 2014) Paladi, Gheorghe; Bodrug-Lungu, Valentina; Buciuceanu-Vrabie, Mariana; Cheianu-Andrei, Diana; Chivaciuc, Ana; Esanu, Anatol; Esanu, Taisia; Penina, Olga; Poalelungi, Olga; Rojco, Anatolii; Savelieva, Galina; Tatar, Marina; Tautu, Ludmila; Tomceac, Ana; Zaharov, Svetlana; Gagauz, OlgaItem Provocări și rezultate pe termen lung pentru bunăstarea și dezvoltarea populației(INCE, 2019) Buciuceanu-Vrabie, MarianaThe article is foccused on the successes and challenges of the Republic of Moldova in the population development, addressed through the international instruments for measuring the quality of human capital, such as Human Capital Index; Human Development Index; Global Competitiveness Index. An evaluation of the composite indicators that measure the efficiency of investments in the population was done. The dynamics of the last five years, as well a comparative analysis accorss countries in the region was emphasized. In the conditions of rapid technological progress, but also of demographic changes, investments in the population become an imperative that changes the nature of human work. The results of the analysis show that despite the actions carried out in the field, Republic of Moldova continues to record the lowest indicators among the countries of Eastern Europe in terms of population development, quality and capitalization of human potential. The country develops only 62% of its human capital and has a low competitive potential (only 57%). Meanwhile among the main long-term challenges remain the fundamental elements: population health, quality of education, labor market functionality, and the infrastructure and population well-being.Item Raportul Studiului Generații și Gen : Fii vocea generației tale!(2022) Gagauz, Olga; Oceretnii, Anastasia; Lupusor, Adrian; Chistruga-Sinchevici, Inga; Spinei, Larisa; Ciubotaru, Victoria; Bodrug-Lungu, Valentina; Buciuceanu-Vrabie, Mariana; Buzu, Alexei; Obreja, Galina; Bivol, Rodica; Galer, LilianStudiul „Generații și Gen” este primul și cel mai complex studiu demografic longitudinal care monitorizează schimbările demografice ce au loc în Republica Moldova. Acesta este un studiu global, desfășurat până în prezent în peste 24 de țări și este parte a programului internațional coordonat de Comisia Economică a Națiunilor Unite pentru Europa (UNECE) și Institutul Interdisciplinar de Demografie din Olanda (NIDI). În Republica Moldova, GGS a fost realizat la solicitarea Guvernului Republicii Moldova, fiind parte a Programului global Generații și Gen (GGP) și este implementat de către Fondul Națiunilor Unite pentru Populație, în parteneriat cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Biroul Național de Statistică și Institutul Interdisciplinar de Demografie din Olanda. Realizarea studiului a fost posibilă grație suportului financiar oferit de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Fondul Parteneriatului pentru Dezvoltare India-ONU și UNFPA Moldova. Participanții studiului au fost peste 10,000 de persoane cu vârsta de 15-79 de ani din 153 de localități ale Republicii Moldova, cu excepția regiunii din stânga Nistrului. Fiind un studiu internațional longitudinal, urmează a fi realizat în trei valuri, participanții studiului vor fi vizitați în mod repetat peste 3 ani, pentru a înțelege schimbările demografice care au loc în timp.