Cercetări demografice

Permanent URI for this communityhttps://rses.ince.md/handle/123456789/8

Browse

Author: search.filters.author.Buciuceanu-Vrabie, MarianaEnd date: 2024

Search Results

Now showing 1 - 10 of 30
  • No Thumbnail Available
    Item
    The Active Ageing Index in the Republic of Moldova, 2020
    (INCE, 2021) Buciuceanu-Vrabie, Mariana
    In 2020, the Active Ageing Index (AAI) for the Republic of Moldova scored 28.7 points out of 100, registering a slight increase compared with the first estimates of the Index made in 2016 (27.1 points). However, the general situation of the population improved modestly – over the past five years less than 1/3 of the human potential aged 55+ is enabled and has opportunities to have an active and healthy ageing.
  • No Thumbnail Available
    Item
    Indicele îmbătrânirii active în Republica Moldova, 2020
    (2021) Buciuceanu-Vrabie, Mariana
    In anul 2020, Indicele Imbatranirii Active (IIA) pentru Republica Moldova a acumulat scorul de 28.7 puncte din 100, marcand o ușoara creștere fața de primele estimari ale Indicelui realizate in 2016 (27.1 puncte). Ameliorarea situației generale a populației in varsta este, totuși, modesta – in ultimii cinci ani mai puțin de 1/3 din potențialul uman in varsta de 55 ani și peste este capacitat și are oportunitați de a avea o imbatranire activa și sanatoasa.
  • No Thumbnail Available
    Item
    Incluziunea tinerilor aflați în afara sistemului de educație, formare și ocupație profesională (tineri neet)
    (2017) Crismaru, Mariana; Gagauz, Olga; Buciuceanu-Vrabie, Mariana
    Accesul tinerilor la educație și ocupare constituie o prioritate și o problemă de mare actualitate pentru Republica Moldova, dat fiind faptul că în continuare există anumite dificultăți ce țin de integrarea tinerilor în sistemul educațional și pe piața forței de muncă, provocând valorificarea scăzută a potențialului uman al tinerilor. Indicatorii tradiționali prin care se caracterizează forța de muncă și participarea ei în câmpul muncii (rata de activitate, inactivitate, de ocupare și șomaj) nu prezintă informații complete pentru evaluarea gradului de integrare a tinerilor pe piața muncii. Astfel, pentru o mai bună captare a situației tinerilor, în special inactivitatea și vulnerabilitatea lor pe piața muncii, atât organizațiile internaționale, cât și actorii instituționali locali, cercetătorii, tot mai des utilizează conceptul de tineri NEET. Deși sunt mai multe definiții, cel mai des utilizată este definiția implementată de Eurostat, conform căreia tinerii NEET sunt tineri cu vârste cuprinse între 15–24 ani (s-a extins și pentru grupele de vârstă 15–29, 15–19, 20–24 și 25–29 ani), care nu sunt integrați în nicio formă de ocupare, educație sau formare.
  • No Thumbnail Available
    Item
    Inclusion of youth not in employment, education or training (neet youth)
    (2017) Crismaru, Mariana; Gagauz, Olga; Buciuceanu-Vrabie, Mariana
    The access to education and employment for young people is a priority and, at the same time, one of the main concern of Moldova’s authorities, given that there are still certain difficulties in integrating young people into the education system and labour market, which causes a low valorisation of youth potential. Traditional indicators that describe the labour force and its participation in the labour market (activity and inactivity rate, employment, unemployment) do not provide complete and adequate data for assessing the situation of young people on the labour market. To better capture the situation of youth, especially their inactivity and vulnerability on the labour market, both international organizations and local institutional actors and researchers are increasingly using the concept of NEET youth. Although there are several definitions of the NEET youth concept, the most commonly used is the definition implemented by Eurostat – young people aged 15–24 (extended to age groups 15–29, 15–19, 20–24 and 25–29 years), who are not integrated into any form of employment, education or training.
  • No Thumbnail Available
    Item
    Deficitul ciclului de viață al populației în vârstă: dovezi și implicații în baza conturilor naționale de transfer
    (INCE, 2022) Buciuceanu-Vrabie, Mariana
    The paper presents some results of the analysis of the Life Cycle Deficit (LCD) of the population aged 60 and over, based on the data frame of the National Transfer Accounts (NTA) for 2019. Based on age profiles of aggregate data is attested that the LCD of the elderly population in Moldova is about 41% of the LCD of all ages. The primary sources of livelihood for the elderly are not so much income from work but public transfers (payments for social programs, including pensions, healthcare and social services) – 37.8%. Redistribution of private asset-based reallocations plays a fairly significant role in financing the consumption of older people (30.7% of consumption). Along with advancing age, the economic activity of the population inevitably decreases. During the pre-retirement period, the self-employment labor income remains to have a special role in supplementing incomes and becoming the only source after age 75. People aged 60-75 continue to be donors in intergenerational transfers. Only after the age of 75+, do the elderly become recipients of private transfers. A gender characteristic is that older women remain the main beneficiaries of private transfers due to higher life expectancy. The aging of the population will accelerate in the coming decades, according to forecasts. Therefore, the share of the economically dependent population and the LCD will increase. More vigorous policy efforts are required to improve productivity and increase the potential of the working-age population, including by ensuring active and healthy aging and social security for the elderly. The article was elaborated within the State Program Project (2020-2023) 20.80009.0807.21 „Migration, demographic changes, and situation stabilization policies”.
  • Thumbnail Image
    Item
    Raportul Studiului Generații și Gen : Fii vocea generației tale!
    (2022) Gagauz, Olga; Oceretnii, Anastasia; Lupusor, Adrian; Chistruga-Sinchevici, Inga; Spinei, Larisa; Ciubotaru, Victoria; Bodrug-Lungu, Valentina; Buciuceanu-Vrabie, Mariana; Buzu, Alexei; Obreja, Galina; Bivol, Rodica; Galer, Lilian
    Studiul „Generații și Gen” este primul și cel mai complex studiu demografic longitudinal care monitorizează schimbările demografice ce au loc în Republica Moldova. Acesta este un studiu global, desfășurat până în prezent în peste 24 de țări și este parte a programului internațional coordonat de Comisia Economică a Națiunilor Unite pentru Europa (UNECE) și Institutul Interdisciplinar de Demografie din Olanda (NIDI). În Republica Moldova, GGS a fost realizat la solicitarea Guvernului Republicii Moldova, fiind parte a Programului global Generații și Gen (GGP) și este implementat de către Fondul Națiunilor Unite pentru Populație, în parteneriat cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Biroul Național de Statistică și Institutul Interdisciplinar de Demografie din Olanda. Realizarea studiului a fost posibilă grație suportului financiar oferit de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Fondul Parteneriatului pentru Dezvoltare India-ONU și UNFPA Moldova. Participanții studiului au fost peste 10,000 de persoane cu vârsta de 15-79 de ani din 153 de localități ale Republicii Moldova, cu excepția regiunii din stânga Nistrului. Fiind un studiu internațional longitudinal, urmează a fi realizat în trei valuri, participanții studiului vor fi vizitați în mod repetat peste 3 ani, pentru a înțelege schimbările demografice care au loc în timp.
  • Thumbnail Image
    Item
    Indicatorii internaționali în evaluarea capitalului uman
    (INCE, 2017) Buciuceanu-Vrabie, Mariana; Croitor, Rodica; Crismaru, Mariana
    The present paper contains an analysis and interpretation of trends, opportunities and challenges in the development of human capital and its quality at country level, as well as in the comparative evaluation of success (the Republic of Moldova with three reference countries: Romania, Ukraine, Lithuania) in capitalizing on human capital. The Republic of Moldova registers modest results, both at national and international level, in capitalizing its own human capital. There is a serious shift on that: the low living standards of the population with a pronounced inequality of income; the inefficiency of state investments in education and health which is demonstrated by indicators that do not show significant quality changes; the failure of the socio-economic policies to capitalize on the demographic dividend, the country failing to integrate this potential in the labor market, but on the contrary it is losing it due to labor migration abroad, by accelerating the changing age structure of the population.
  • No Thumbnail Available
    Item
    Populația Republicii Moldova la 30 de ani de independența: provocari principale și politici necesare
    (INCE, 2021) Gagauz, Olga; Buciuceanu-Vrabie, Mariana; Pahomii, Irina; Stirba, Vitalie; Tabac, Tatiana; Grigoras, Ecaterina;
    Dinamica numărului și a structurii pe vârste a populației prezintă unul din factorii importanți în dezvoltarea socioeconomică a Republicii Moldova. Pe parcursul a trei decenii dupa obținerea independenței, evoluția populației țării a cunoscut schimbări semnificative, preponderent cu caracter negativ, printre care scaderea natalității, emigrația în masă și menținerea nivelului înalt al mortalității au determinat o schimbare fără precedent a contextului demografic al țării, având implicații multiple asupra perspectivelor de dezvoltare socioeconomică și a securității naționale. În pofida faptului că problemele demografice sunt în atenția guvernului, totuși, măsurile intreprinse sunt fragmentate, deseori lipsite de o viziune integră și cu o speranță nejustificată ca ameliorarea situației socioeconomice ar putea imediat să aducă schimbări demografice pozitive. Provocările demografice cu care se confruntă Republica Moldova nu sunt unice în Europa de Est, însă migrația în masă și îmbătrânirea demografică rapidă le face mai pronunțate, criza demografică devenînd tot mai complexă și mai dificil de rezolvat. Evident că pandemia Covid-19 a exacerat situația. Scăderea naturală s-a accentuat, pe când emigrația nu a diminuat. Cel mai probabil, ecoul pandemiei vine cu repercusiuni multiple nu doar pentru sănătatea populației, dar și pentru societate în general. Pandemia COVID-19 a schimbat radical relațiile populației cu locurile în care aceasta trăiește, studiază și muncește. Trebuie să ne asigurăm ca digitalizarea și beneficiile pe care le aduce vor contribui, de asemenea, la reducerea unor decalaje între generații și localități, la contracararea scăderii economice și demografice prin consolidarea interconexiunilor între educație, piața muncii și tehnologii inovaționale. În acest context, în domeniul populației este necesară o strategie complexă și de lungă durată, ca o parte integrantă a strategiei de dezvoltare socioeconomică, adaptată continuu la schimbările în dinamica demografică și bazată pe date statistice fiabile și cercetări demografice aprofundate.
  • No Thumbnail Available
    Item
    Tinerii excluși din educație și ocupare
    (Foxtrot, 2016) Buciuceanu-Vrabie, Mariana
    The article aims to focus attention on the youth neither in employment nor in education or training, so called NEET youth. It examines the determinants of belonging to the NEET group in Republic of Moldova and particularities of this phenomenon. In addition, it assesses a comparative analysis of labour market indicators in Moldova and UE country and differences in the NEETs rates that seems to be practically twice higher for Moldova.
  • No Thumbnail Available
    Item
    Oportunități de îmbătrânire activă în Republica Moldova
    (Foxtrot, 2021) Buciuceanu-Vrabie, Mariana
    The article presents an analysis of the opportunities for the population active aging, in light of the multidimensional indicators of the Active Aging Index for 2016-2020 and their relation to the Sustainable Development Goals of the 2030 Agenda. It is found that almost three quarters of Moldova's population aged 55 and over have very few opportunities to live a long, healthy, professionally active and safe life. At the same time, in the last five years, the most obvious progress in achieving thouse 17 Nationalized SDGs and related to the elderly population is registered in: strengthening the skills of ICT use (SDG 17); promoting lifelong learning opportunities (SDG 4); ensuring a healthy life and promoting the well-being of all at all ages (SDG 3).