Cercetări demografice
Permanent URI for this communityhttps://rses.ince.md/handle/123456789/8
Browse
20 results
Search Results
Item Incluziunea tinerilor aflați în afara sistemului de educație, formare și ocupație profesională (tineri neet)(2017) Crismaru, Mariana; Gagauz, Olga; Buciuceanu-Vrabie, MarianaAccesul tinerilor la educație și ocupare constituie o prioritate și o problemă de mare actualitate pentru Republica Moldova, dat fiind faptul că în continuare există anumite dificultăți ce țin de integrarea tinerilor în sistemul educațional și pe piața forței de muncă, provocând valorificarea scăzută a potențialului uman al tinerilor. Indicatorii tradiționali prin care se caracterizează forța de muncă și participarea ei în câmpul muncii (rata de activitate, inactivitate, de ocupare și șomaj) nu prezintă informații complete pentru evaluarea gradului de integrare a tinerilor pe piața muncii. Astfel, pentru o mai bună captare a situației tinerilor, în special inactivitatea și vulnerabilitatea lor pe piața muncii, atât organizațiile internaționale, cât și actorii instituționali locali, cercetătorii, tot mai des utilizează conceptul de tineri NEET. Deși sunt mai multe definiții, cel mai des utilizată este definiția implementată de Eurostat, conform căreia tinerii NEET sunt tineri cu vârste cuprinse între 15–24 ani (s-a extins și pentru grupele de vârstă 15–29, 15–19, 20–24 și 25–29 ani), care nu sunt integrați în nicio formă de ocupare, educație sau formare.Item Inclusion of youth not in employment, education or training (neet youth)(2017) Crismaru, Mariana; Gagauz, Olga; Buciuceanu-Vrabie, MarianaThe access to education and employment for young people is a priority and, at the same time, one of the main concern of Moldova’s authorities, given that there are still certain difficulties in integrating young people into the education system and labour market, which causes a low valorisation of youth potential. Traditional indicators that describe the labour force and its participation in the labour market (activity and inactivity rate, employment, unemployment) do not provide complete and adequate data for assessing the situation of young people on the labour market. To better capture the situation of youth, especially their inactivity and vulnerability on the labour market, both international organizations and local institutional actors and researchers are increasingly using the concept of NEET youth. Although there are several definitions of the NEET youth concept, the most commonly used is the definition implemented by Eurostat – young people aged 15–24 (extended to age groups 15–29, 15–19, 20–24 and 25–29 years), who are not integrated into any form of employment, education or training.Item Indicatorii internaționali în evaluarea capitalului uman(INCE, 2017) Buciuceanu-Vrabie, Mariana; Croitor, Rodica; Crismaru, MarianaThe present paper contains an analysis and interpretation of trends, opportunities and challenges in the development of human capital and its quality at country level, as well as in the comparative evaluation of success (the Republic of Moldova with three reference countries: Romania, Ukraine, Lithuania) in capitalizing on human capital. The Republic of Moldova registers modest results, both at national and international level, in capitalizing its own human capital. There is a serious shift on that: the low living standards of the population with a pronounced inequality of income; the inefficiency of state investments in education and health which is demonstrated by indicators that do not show significant quality changes; the failure of the socio-economic policies to capitalize on the demographic dividend, the country failing to integrate this potential in the labor market, but on the contrary it is losing it due to labor migration abroad, by accelerating the changing age structure of the population.Item Tinerii excluși din educație și ocupare(Foxtrot, 2016) Buciuceanu-Vrabie, MarianaThe article aims to focus attention on the youth neither in employment nor in education or training, so called NEET youth. It examines the determinants of belonging to the NEET group in Republic of Moldova and particularities of this phenomenon. In addition, it assesses a comparative analysis of labour market indicators in Moldova and UE country and differences in the NEETs rates that seems to be practically twice higher for Moldova.Item Competitivitatea capitalului uman al Republicii Moldova în evoluție comparativă(INCE, 2015) Buciuceanu-Vrabie, MarianaCapitalul uman este o componentă esențială a competitivității economice naționale, iar investiția în capitalul uman, cu accent pe dezvoltarea calitativă, devine prioritate pentru dezvoltarea durabilă a țării, în special în condițiile îmbătrânirii demografice. Potrivit Indicelui Capitalului Uman (Human Capital Index), Republica Moldova este pe ultimul loc printre țările Europei și Asiei Centrale cu cel mai mic punctaj (66,8) al performanților atinse în dezvoltarea și valorificarea potențialului uman. Evaluând profilul calitativ al resurselor umane din Moldova, constatăm, pe de o parte, o evoluție pozitivă în sensul creșterii nivelului de studii și pregătirea profesională în ultimele două decenii, o involuție a pieții muncii în capacitatea sa de a valorifica eficient acest potențial. Totodată, indicatorii analizați, înregistrează valori modeste în comparație cu țările comparate, indicând despre un nivel scăzut de competitivitate a capitalului uman prezent, dezavantajele implicând și o piață a muncii în formare, competențe neadecvate, dar și o intensitate deosebită a emigrației populației cu înaltă calificare (fenomenul de „brain drain“) etc.Item Population situation analysis in the Republic of Moldova(2016) Gagauz, Olga; Stratan, Alexandru; Buciuceanu-Vrabie, Mariana; Ciubotaru, Victoria; Cheianu-Andrei, Diana; Penina, OlgaThe Republic of Moldova, like other countries from Central and Eastern Europe, undergoes a demographic transition – an evolutionary process characterised by the shift to an ageing society due to the lower fertility rate and gradual increase of life expectancy at birth, which overlapped with the recent economic and political changes. The population ageing escalates on the background of a population decline that began in 1999, and according to the demographic projections, the population decrease will continue during the following decades.Item Tinerii pe piața muncii din Republica Moldova: competențe și aspirații(„Foxtrot”, 2017) Buciuceanu-Vrabie, Mariana; Gagauz, OlgaRezolvarea problemelor legate de integrarea tinerilor pe piața forței de muncă prezintă un obiectiv important pentru mai multe țări europene, în special pentru cele din spațiul est-euro-pean, care sunt pe calea consolidării economiei de piață, la care se referă și Republica Moldova. Specificul forței de muncă tinere duce la competitivitate scăzută a acesteia în comparație cu alte grupuri de vârstă. Astfel, cererea pe piața forței de muncă pentru această categorie de lucrători este mică. În aceste condiții, statul trebuie să promoveze politici speciale care ar facilita procesul de tranziție de la școală la muncă și integrarea profesională a tinerilor, în special din categoriile social vulnerabile.Item Politici familiale și rolul lor în contextul schimbărilor demografice(INCE, 2016) Gagauz, Olga; Buciuceanu-Vrabie, MarianaPolitica familială prezintă un set de activități guvernamentale ce sunt elaborate special pentru a sprijini familiile, a spori bunăstarea membrilor familiei și a consolida relațiile familiale. În situația demografică actuală, când multe țări se confruntă cu fertilitatea scăzută, politicile familiale, se axează mai mult pe crearea condițiilor favorabile pentru creșterea și educarea copiilor, realizarea deplină a intențiilor reproductive, respectarea drepturilor sexuale și reproductive.În prezent,ratele fertilitățiisunt mai ridicate în ţările în care sunt create condiții favorabile pentru îmbinarea rolurilor profesionale și parentale, care au rata înaltă de ocupare a femeilor şi a celor care lucrează part-time. Cu toate că plățile unice şi lunare la naștere și pentru îngrijirea copilului prezintă un element important al politicilor de susținere a familiilor cu copii, efectul acestora asupra fertilității este redus. Un efect mai benefic au scutirile fiscale,stimulîndactivitatea economică a femeilor.Punctul comun al politicilor familiale din UE în promovarea principiului egalităţii de gen se reflectă prin oferirea concediului de îngrijire a copilului și tatălui, sau dreptul de a utiliza concediul de oricare dintre părinţi, sau de a utiliza scheme combinate.Una din problemele ce necesită rezolvare în statele europene ține de încadrarea/reintegrarea mamelor cu copii mici în câmpul muncii. Includerea mamelor pe piața forței de muncă are un efect complex asupra situației familiei: se majorează veniturile familiei, cresc investițiile în copii (se ameliorează calitatea alimentației, accesul la educație și serviciile educaționale, accesul la serviciile medicale de calitate). În scopul reducerii cheltuielilor de timp pentru îngrijirea şi educarea copilului și sprijinirea ocupării mamelor se practică creşterea accesibilităţii creşelor/grădiniţelor, achitarea parţială a întreţinerii copiilor în grădiniţele private, precum şi dezvoltarea îngrijirilor la domiciliu (dădacă, asistentă, guvernantă). Sarcina statului este de a oferi mai multe alternative de îmbinare a rolurilor parentale și profesionale ce vor permite diferitelor tipuri de familii să facă o alegere potrivită a timpului de ieșire a mamelor pe piața forței de muncă,va contribui la realizarea deplină a intențiilor reproductive.Item Situaţia tinerilor în Republica Moldova: de la deziderate la oportunităţi(INCE, 2015) Buciuceanu-Vrabie, Mariana; Pahomii, IrinaSe examinează problemele principale cu care se confruntă tinerii în Republica Moldova. Se constată gradul înalt de vulnerabilitate şi susceptibilitate la diferite riscuri, ceea ce compromite oportunităţile şi potenţialul de dezvoltare al tinerilor: sărăcia, inechitatea oportunităţilor educaţionale, de instruire și acces la informaţie, oportunităţi economice, starea sănătăţii și deprinderile nocive. Se înregistrează gradul înalt de excluziune socială a tinerilor – circa 29% nu urmează nici o formă de instruire sau pregătire profesională și nu sunt încadraţi în câmpul muncii, Republica Moldova având la acest capitol cei mai nefavorabili indicatori printre ţările din regiune. Peste 31% dintre cei ocupaţi au locuri de muncă informale, iar în rândul tinerilor salariaţi 10,4% lucrează fără contracte individuale de muncă. Peste 16% din potenţialul tânăr al ţării este plecat la muncă sau în căutarea unui loc de muncă peste hotare. Printre acţiuni urgente se evidenţiază: investiţia curentă și continuă în generaţia tânără cu implicaţii prioritare în educaţie, sănătate și ocupaţie.Item Provocări și rezultate pe termen lung pentru bunăstarea și dezvoltarea populației(INCE, 2019) Buciuceanu-Vrabie, MarianaThe article is foccused on the successes and challenges of the Republic of Moldova in the population development, addressed through the international instruments for measuring the quality of human capital, such as Human Capital Index; Human Development Index; Global Competitiveness Index. An evaluation of the composite indicators that measure the efficiency of investments in the population was done. The dynamics of the last five years, as well a comparative analysis accorss countries in the region was emphasized. In the conditions of rapid technological progress, but also of demographic changes, investments in the population become an imperative that changes the nature of human work. The results of the analysis show that despite the actions carried out in the field, Republic of Moldova continues to record the lowest indicators among the countries of Eastern Europe in terms of population development, quality and capitalization of human potential. The country develops only 62% of its human capital and has a low competitive potential (only 57%). Meanwhile among the main long-term challenges remain the fundamental elements: population health, quality of education, labor market functionality, and the infrastructure and population well-being.