Articole
Permanent URI for this collectionhttps://rses.ince.md/handle/123456789/17
Browse
4 results
Search Results
Item Securitatea alimentară a Republicii Moldova sub presiunea simultană a crizelor climatice, pandemice și economice(INCE, 2022) Bajura, Tudor; Gandacova, SvetlanaAgricultural activity, being based on the use of relatively and / or absolutely limited sources (for example, agricultural land), being carried out under the "open sky" and oriented towards the stable (sustainable) provision of the country's population with food is, at the same time, excessively sensitive of various risk phenomena. The situation is strongly exacerbated in case of occurrence and simultaneous negative action of several of the risk phenomena with their disastrous "effect" either doubled or tripled, etc. As the analysis carried out in such situations shows, it is necessary to take radical "anti-crisis" measures, with the massive attraction of internal and (where appropriate) external sources, with the elaboration and practical materialization of regional or national programs on combating, at the very least – reducing, the negative consequences, which are likely to cause significant economic, financial, social, etc. losses. The aim of the paper is to identify and assess in advance the various risk phenomena on food security of the country (Republic of Moldova) and to submit socio-economic proposals to combat the serious consequences that may be caused by the above-mentioned risk phenomena. The methods applied Some specific components of the general method of dialectical materialism were used as the main research methods, including: analysis, synthesis, statistical groupings, method of comparison of quantitative indicators, method of scientific abstraction, descriptive method, etc. The relevant results, obtained from the research carried out, are: - arguing the need to recognize (at the family level) the risks (risk phenomena) that exist today for the country's population and the adequate preparation of families, first of all - from the rural area, to the negative impact of proportions as a consequence; 281 - drawing the attention of local public administration bodies, as well as central public administration bodies, to the need to identify economically vulnerable persons (families) in terms of providing material and/or financial assistance for the purpose of overcoming acute situations of negative influence of natural and / or socio-economic crises, listed in the name of the article.Item Hierarchy of responsibilities regarding the food security of the country in the conditions of the increased impact of the different risk phenomena(INCE, 2022) Bajura, Tudor; Gandacova, SvetlanaAny economic activity, being based on essential costs of labor, materials, energy sources, etc., means that the results of the activity are higher compared to these costs, the difference between which, in principle, is an economic effect. At the same time, for the agricultural activity, together with the size of the economic effect, it is very important that the final results are not only efficient, but also guaranteed, that is, not to be subjected or even harmed by various risk phenomena. This need is doubly important in case of occurrence of risk phenomena (for example - drought, hail, torrential rains, etc.) repeatedly, or in case of concomitant action of various risk phenomena, we admit the case, natural risks and anthropogenic risks. The argument for the above-mentioned need is simple - agriculture produces goods, which cannot be replaced (globally) by any other goods. With the exception of food reserves from previous periods (if any), there is no possibility of the survival of the population of a country, a region or the population of the planet in the event of the occurrence and negative action of repeated or concomitant risk phenomena (usually). From here the actuality of the topic and its theoretical-practical importance. The aim of the paper The aim of the research is to determine the main and specific characteristics of a multilateral, hierarchically perfect arranged system of ensuring the country's food security in the face of increasingly obvious climate instability and / or volatility of regional (global) agri-food markets. The methods applied The main methods of solving the researched problem were used the dialectical method with its main elements: analysis, synthesis, scientific abstraction, comparison, statistical grouping, elaboration and use of norms, graphic methods, descriptive and analytical method, etc. The relevant results, obtained from the research carried out, are: − arguing the need to optimize the size and diversification of the directions of activity (specialization directions) of private agricultural holdings according to the typologies practically existing in the EU. − the reasoned hierarchy of the responsibilities of the different levels regarding the assurance of food security in the conditions of the socio-economic crises, analogous to the COVID-19 pandemic.Item Securitatea alimentară a Republicii Moldova sub presiunea secetei prelungite și pandemiei COVID-19: provocări și soluții(Complexul Editorial, INCE, 2020) Bajura, Tudor; Gandacova, SvetlanaSecuritatea alimentară constituie o parte componentă de bază a conceptului general privind securitatea națională. După opinia autorilor, pericolul destul de accentuat asupra securității alientare a Republicii Moldova în calitate de un stat independent și democratic, este provocat de coincidență ocazițională a secetei din anii 2019- 2020 și pandemiei COVID-19, ambele având impactul negativ asupra economiei naționale. În baza analizei efectuate în articolul dat este identificat un șir întreg de probleme economice, sociale și demografice, apariția anterioară și influenta actuală a cărora exacerbează impactul ambelor fenomene de criză – secetei și pandemiei COVID-19. Cu scopul depășirii situației de criză sunt recomandate măsuri de combatere, consecutiv, de reorganizare și reformare a sectorului agrar la etapa actuală de postprivatizare. Finalizarea procesului de privatizare (la mijlocul a. 2000) a creat condiții favorabile de transformare a sectorului agricol autohton într-o sferă modernă, profitabilă și înalt competitivă de activitate economică. Totodată, însăși privatizarea nu înseamnă și restructurarea (în mod automat) a agriculturii. După cum arată analiza efectuată, mai mult de jumătate din terenurile agricole (58,4 la sută) în prezent sunt exploatate în cadrul întreprinderilor agricole cu suprafața medie de 543,2 ha, ceea ce este de 33,7 de ori mai mult în comparație cu suprafața medie a întreprinderilor agricole din UE. Și mai important de subliniat este faptul că majoritatea covârșitoare a acestor suprafețe este exploatată sub regim de arendă, de obicei, de scurtă durată (până la 3 ani). Drept consecință, structura semănăturilor în aceste întreprinderi este dominată de culturi extensive, cu valoarea adăugată și eficiența economică scăzută. În permanentă scădere este și potențialul de export al produselor agro-alimentare din Republica Moldova. Deci, restructurarea prin continuarea reformelor în sectorul agricol autohton constituie scopul principal al prezentului articol. Aspectul metodologic al lucrării s-a bazat pe aplicarea metodelor, inerente cercetărilor economice: analiza, sinteza, comparația, grupările statistice, abordarea sistemică, extrapolarea, metoda rândurilor dinamice, metode grafice, calitative și cantitative.Item Sursele bioenergetice noi pentru economia naţională: Miscanthus(INCE, 2020) Bajura, Tudor; Gandacova, SvetlanaConsumul combustibilului şi al altor forme de energie constituie un indicator important de evaluare fie a potenţialului de producţie a economiei naţionale, fie a standardelor de trai ale populaţiei ţării. Republica Moldova, fiind o ţară lipsită de zăcăminte naturale de profil energetic, este puternic dependentă de importul produselor respective, mărimea absolută a cărora, în calcul la echivalent de petrol, constituie aproximativ 3,0 mil tone anual. Aproximativ 50,0 la sută din acest volum enorm al surselor energetice este utilizat pentru întreţinerea sectorului rezidenţial, adică pentru deservirea populaţiei ţării. Există o tendinţă clar evidenţiată de creştere permanentă a consumului surselor energetice în cadrul sectorului rezidenţial cu ritmul de 2,2% anual. Concomitent cu creşterea, la fel de permanentă, a preţurilor de consum, majorarea permanentă a cantităţii resurselor energetice consummate influenţează negativ asupra bunăstării populaţiei ţării – de aici necesitatea elaborării şi utilizării tehnologiilor regenerabile de asigurare a securităţii energetice a ţării. Cu părere de rău, toate eforturile anterior întreprinse de diversificare şi de majorare a capacităţilor autohtone de producere a energiei din resursele regenerabile n-au schimbat esenţial situaţia. În calitate de resurse interne principale de energie au fost şi rămân pădurile Republicii Moldova [1]. Este de menţionat faptul, că toate celelalte forme de provenienţă alternativă a energiei (energie solară, energie vântului, hidroenergie, bioenergie etc.), fiind luate ca un integru, nu depăşesc 5,0% din volumul total de consum al acestora [2, pag. 270]. Alături de cheltuielile considerabile, pe care le suferă economia naţională din cauza importurilor masive ale surselor energetice tradiţionale (gazul natural, produse petroliere, cărbune, energie electrică etc.), Republica Moldova rămâne mult în urmă faţă de alte ţări de pe continentul european în cee ce priveşte atingerea plafonului de 20,0 la sută din sursele regenerabile (alternative) de producere a energiei, o mare parte din care este preconizată să fie sursele bioenergetice. Scopul cercetării îl constituie investigaţiile şi analiza prealabilă a capacităţilor potenţial existente a resurselor biologice noi de provenienţă a energiei, substituirii importului resurselor energetice tradiţionale şi asigurării securităţii energetice a ţării pe contul tot mai accentuat al resurselor regenerabile, în primul rând – biologice. În calitate de metodele principale de cercetare au fost selectate prelucrarea statistică a datelor, analiza şi sinteza, metoda observaţiilor empirice, comparației, descrierii ştiinţifice, grupării etc. În urma investigaţiilor efectuate, s-a evidenţiat că în calitate de o sursă regenarabilă cu potenţial considerabil atât energetic, cât şi economic, practic necunoscută la ziua de astăzi în Republica Moldova, poate fi privită cultura „Miscanthus”. Tot din sursele bibliografice studiate putem concluziona, că potenţialul genetic al unor soiuri de cultură „Miscanthus” poate asigura obţinerea (în condiţii obişnuite) până la 20 tone masa uscată anual în calcul la un hectar. Şi mai important este faptul că mai mult de 50,0 la sută din această masă uscată o reprezintă celuloza cu valoarea energetică de 4200 Kkal/kg sau 18,0 Mdj/kg.