Articole
Permanent URI for this collectionhttps://rses.ince.md/handle/123456789/17
Browse
9 results
Search Results
Item 20 years of operation of the agricultural land market in the Republic of Moldova: achievements and perspectives(2022) Bajura, Tudor; Zubco, EfimBeing at the stage of 20 years of operation, the agricultural land market in the Republic of Moldova collided with several socio-economic problems, which limited (partially) the dynamic development of this market. Although in the process of identifying the market prices of agricultural land in the Republic of Moldova, different evaluation methods are widely used, the method, based on comparable prices, is the preferable one, the most often used. At the same time, this method is the most dependent on the stability of the purchasing power of the national currency - the Moldovan lei. The sudden increase in the level of inflation in the last two years has disorientated the participants of the land market and negatively influenced both the number of transactions for the sale and purchase of agricultural land, as well as the area of land included in the market circuit. The deeper analysis of the current state, as well as the elaboration of reasoned recommendations, regarding overcoming the crisis situation on the agricultural land market in the Republic of Moldova, is the main purpose of this publication.Item Piața autohtonă a terenurilor agricole la începutul deceniului trei de funcționare: realizări și perspective(2022) Bajura, TudorConform ultimului raport Cadastral, aprobat prin Hotărâre Guvernului Republicii Moldova, din toată suprafața de 3384,7 mii hectare mai mult de 2491,7 mii ha sau 73,6 la sută constituie terenuri agricole [1]. Tot cu ajutorul acestei surse putem constata, că anume suprafețele agricole autohtone sunt cel mai puternic fărâmițate, având (la data de 01.01.2021) în total – 1283239 loturi aparte, media fiind abia 1,94 ha în calcul la un singur lot. Ca consecință, sute de mii din aceste loturi sunt permanent prezentate pe piața obiectelor imobiliare a Republicii Moldova fie în calitate de obiecte de vânzare-umpărare, fie ca obiecte de moștenire, de schimb sau de dare în arendă. Cât de eficientă este funcționarea acestui fragment al pieței imobiliare autohtone și care sunt rezervele de eficientizarea a acestuia – sunt problemele, abordate în prezentul articol.Item Securitatea alimentară a Republicii Moldova sub presiunea simultană a crizelor climatice, pandemice și economice(INCE, 2022) Bajura, Tudor; Gandacova, SvetlanaAgricultural activity, being based on the use of relatively and / or absolutely limited sources (for example, agricultural land), being carried out under the "open sky" and oriented towards the stable (sustainable) provision of the country's population with food is, at the same time, excessively sensitive of various risk phenomena. The situation is strongly exacerbated in case of occurrence and simultaneous negative action of several of the risk phenomena with their disastrous "effect" either doubled or tripled, etc. As the analysis carried out in such situations shows, it is necessary to take radical "anti-crisis" measures, with the massive attraction of internal and (where appropriate) external sources, with the elaboration and practical materialization of regional or national programs on combating, at the very least – reducing, the negative consequences, which are likely to cause significant economic, financial, social, etc. losses. The aim of the paper is to identify and assess in advance the various risk phenomena on food security of the country (Republic of Moldova) and to submit socio-economic proposals to combat the serious consequences that may be caused by the above-mentioned risk phenomena. The methods applied Some specific components of the general method of dialectical materialism were used as the main research methods, including: analysis, synthesis, statistical groupings, method of comparison of quantitative indicators, method of scientific abstraction, descriptive method, etc. The relevant results, obtained from the research carried out, are: - arguing the need to recognize (at the family level) the risks (risk phenomena) that exist today for the country's population and the adequate preparation of families, first of all - from the rural area, to the negative impact of proportions as a consequence; 281 - drawing the attention of local public administration bodies, as well as central public administration bodies, to the need to identify economically vulnerable persons (families) in terms of providing material and/or financial assistance for the purpose of overcoming acute situations of negative influence of natural and / or socio-economic crises, listed in the name of the article.Item COVID-19 – amenințare accentuată pe calea asigurării securității alimentare a populației țării(INCE, 2022) Bajura, TudorFiind deja la inceputul anului doi de respandire, pandemia COVID-19 cu adevarat reprezinta o provocare puternic accentuata nu numai in ce privește asigurarea securitații alimentare, dar și dezvoltarii de mai de parte a civilizației umane. Conform unor cercetari specializate, deja la aceasta etapa, deloc aproape de final, practic fiecare familie de pe globul pamantesc intr-un mod sau altul a suferit de la consecințele negative ale pandemiei susmenționate. Alaturi de pierderile vieților omenești, alaturi de daunele, pricinuite sanatații celora care au supraviețiut, un factor considerabil de risc in aceasta situație il constituie dispariția accesului (fizic și/sau economic) la produsele alimentare. Dupa cum ne informeaza mijloacele mass-media, fie și in cea mai bogata țara din lume – Statele Unite ale Americii, in ultimii 12 luni (aprilie 2020 – aprilie 2021) fiecare a cincilea persoana s-a ciocnit cu necesitatea de a ”lupta” pentru obținerea produselor alimentare. Tot o informație pur și simplu alarmanta obținem de la FAO (Food and Agriculture Organization), care stabilește ca nivelul de creștere a prețurilor de piața pentru produsele alimentare in plan global in ultimul an a constituit mai mult de 30 la suta. Evident, pentru țarile in curs de dezvoltare, inclusiv, pentru Republica Moldova, problema cercetata, dar și elaborarea masurilor științific argumentate de combatere a fenomenelor susmenționate de riscuri socio-economice devine foarte actuala. Acest articol a fost elaborat in cadrul expresiei de interes “Managementul riscurilor și elaborarea masurilor de atenuare a consecințelor pandemiei COVID-19 asupra securitații alimentare a Republicii Moldova”, cifrul 20.70086.25/COV.Item Hierarchy of responsibilities regarding the food security of the country in the conditions of the increased impact of the different risk phenomena(INCE, 2022) Bajura, Tudor; Gandacova, SvetlanaAny economic activity, being based on essential costs of labor, materials, energy sources, etc., means that the results of the activity are higher compared to these costs, the difference between which, in principle, is an economic effect. At the same time, for the agricultural activity, together with the size of the economic effect, it is very important that the final results are not only efficient, but also guaranteed, that is, not to be subjected or even harmed by various risk phenomena. This need is doubly important in case of occurrence of risk phenomena (for example - drought, hail, torrential rains, etc.) repeatedly, or in case of concomitant action of various risk phenomena, we admit the case, natural risks and anthropogenic risks. The argument for the above-mentioned need is simple - agriculture produces goods, which cannot be replaced (globally) by any other goods. With the exception of food reserves from previous periods (if any), there is no possibility of the survival of the population of a country, a region or the population of the planet in the event of the occurrence and negative action of repeated or concomitant risk phenomena (usually). From here the actuality of the topic and its theoretical-practical importance. The aim of the paper The aim of the research is to determine the main and specific characteristics of a multilateral, hierarchically perfect arranged system of ensuring the country's food security in the face of increasingly obvious climate instability and / or volatility of regional (global) agri-food markets. The methods applied The main methods of solving the researched problem were used the dialectical method with its main elements: analysis, synthesis, scientific abstraction, comparison, statistical grouping, elaboration and use of norms, graphic methods, descriptive and analytical method, etc. The relevant results, obtained from the research carried out, are: − arguing the need to optimize the size and diversification of the directions of activity (specialization directions) of private agricultural holdings according to the typologies practically existing in the EU. − the reasoned hierarchy of the responsibilities of the different levels regarding the assurance of food security in the conditions of the socio-economic crises, analogous to the COVID-19 pandemic.Item Securitatea alimentară a Republicii Moldova sub presiunea secetei prelungite și pandemiei COVID-19: provocări și soluții(Complexul Editorial, INCE, 2020) Bajura, Tudor; Gandacova, SvetlanaSecuritatea alimentară constituie o parte componentă de bază a conceptului general privind securitatea națională. După opinia autorilor, pericolul destul de accentuat asupra securității alientare a Republicii Moldova în calitate de un stat independent și democratic, este provocat de coincidență ocazițională a secetei din anii 2019- 2020 și pandemiei COVID-19, ambele având impactul negativ asupra economiei naționale. În baza analizei efectuate în articolul dat este identificat un șir întreg de probleme economice, sociale și demografice, apariția anterioară și influenta actuală a cărora exacerbează impactul ambelor fenomene de criză – secetei și pandemiei COVID-19. Cu scopul depășirii situației de criză sunt recomandate măsuri de combatere, consecutiv, de reorganizare și reformare a sectorului agrar la etapa actuală de postprivatizare. Finalizarea procesului de privatizare (la mijlocul a. 2000) a creat condiții favorabile de transformare a sectorului agricol autohton într-o sferă modernă, profitabilă și înalt competitivă de activitate economică. Totodată, însăși privatizarea nu înseamnă și restructurarea (în mod automat) a agriculturii. După cum arată analiza efectuată, mai mult de jumătate din terenurile agricole (58,4 la sută) în prezent sunt exploatate în cadrul întreprinderilor agricole cu suprafața medie de 543,2 ha, ceea ce este de 33,7 de ori mai mult în comparație cu suprafața medie a întreprinderilor agricole din UE. Și mai important de subliniat este faptul că majoritatea covârșitoare a acestor suprafețe este exploatată sub regim de arendă, de obicei, de scurtă durată (până la 3 ani). Drept consecință, structura semănăturilor în aceste întreprinderi este dominată de culturi extensive, cu valoarea adăugată și eficiența economică scăzută. În permanentă scădere este și potențialul de export al produselor agro-alimentare din Republica Moldova. Deci, restructurarea prin continuarea reformelor în sectorul agricol autohton constituie scopul principal al prezentului articol. Aspectul metodologic al lucrării s-a bazat pe aplicarea metodelor, inerente cercetărilor economice: analiza, sinteza, comparația, grupările statistice, abordarea sistemică, extrapolarea, metoda rândurilor dinamice, metode grafice, calitative și cantitative.Item Sursele bioenergetice noi pentru economia naţională: Miscanthus(INCE, 2020) Bajura, Tudor; Gandacova, SvetlanaConsumul combustibilului şi al altor forme de energie constituie un indicator important de evaluare fie a potenţialului de producţie a economiei naţionale, fie a standardelor de trai ale populaţiei ţării. Republica Moldova, fiind o ţară lipsită de zăcăminte naturale de profil energetic, este puternic dependentă de importul produselor respective, mărimea absolută a cărora, în calcul la echivalent de petrol, constituie aproximativ 3,0 mil tone anual. Aproximativ 50,0 la sută din acest volum enorm al surselor energetice este utilizat pentru întreţinerea sectorului rezidenţial, adică pentru deservirea populaţiei ţării. Există o tendinţă clar evidenţiată de creştere permanentă a consumului surselor energetice în cadrul sectorului rezidenţial cu ritmul de 2,2% anual. Concomitent cu creşterea, la fel de permanentă, a preţurilor de consum, majorarea permanentă a cantităţii resurselor energetice consummate influenţează negativ asupra bunăstării populaţiei ţării – de aici necesitatea elaborării şi utilizării tehnologiilor regenerabile de asigurare a securităţii energetice a ţării. Cu părere de rău, toate eforturile anterior întreprinse de diversificare şi de majorare a capacităţilor autohtone de producere a energiei din resursele regenerabile n-au schimbat esenţial situaţia. În calitate de resurse interne principale de energie au fost şi rămân pădurile Republicii Moldova [1]. Este de menţionat faptul, că toate celelalte forme de provenienţă alternativă a energiei (energie solară, energie vântului, hidroenergie, bioenergie etc.), fiind luate ca un integru, nu depăşesc 5,0% din volumul total de consum al acestora [2, pag. 270]. Alături de cheltuielile considerabile, pe care le suferă economia naţională din cauza importurilor masive ale surselor energetice tradiţionale (gazul natural, produse petroliere, cărbune, energie electrică etc.), Republica Moldova rămâne mult în urmă faţă de alte ţări de pe continentul european în cee ce priveşte atingerea plafonului de 20,0 la sută din sursele regenerabile (alternative) de producere a energiei, o mare parte din care este preconizată să fie sursele bioenergetice. Scopul cercetării îl constituie investigaţiile şi analiza prealabilă a capacităţilor potenţial existente a resurselor biologice noi de provenienţă a energiei, substituirii importului resurselor energetice tradiţionale şi asigurării securităţii energetice a ţării pe contul tot mai accentuat al resurselor regenerabile, în primul rând – biologice. În calitate de metodele principale de cercetare au fost selectate prelucrarea statistică a datelor, analiza şi sinteza, metoda observaţiilor empirice, comparației, descrierii ştiinţifice, grupării etc. În urma investigaţiilor efectuate, s-a evidenţiat că în calitate de o sursă regenarabilă cu potenţial considerabil atât energetic, cât şi economic, practic necunoscută la ziua de astăzi în Republica Moldova, poate fi privită cultura „Miscanthus”. Tot din sursele bibliografice studiate putem concluziona, că potenţialul genetic al unor soiuri de cultură „Miscanthus” poate asigura obţinerea (în condiţii obişnuite) până la 20 tone masa uscată anual în calcul la un hectar. Şi mai important este faptul că mai mult de 50,0 la sută din această masă uscată o reprezintă celuloza cu valoarea energetică de 4200 Kkal/kg sau 18,0 Mdj/kg.Item Servicii agricole la etapa actuală de postprivatizare: starea actuală și perspective de dezvoltare(INCE, 2020) Bajura, TudorCu toate că prestarea serviciilor ocupă aproape 2/3 din economia țării, în sectorul agrar (agricultura, silvicultura și pescuit) ponderea serviciilor constituie abia 1,7 la sută și este lipsită (în ultimii ani) de orice manifestare de creștere. Drept consecință, majoritatea covârșitoare a proprietarilor terenurilor agricole, fiind lipsiți de tehnică proprie de prelucrare a pământului, sunt nevoiți de a-l transmite în arendă, de obicei –de scurtă durată. La rândul său, arendașii terenurilor agricole le utilizează preponderent pentru producerea grâului, porumbului, florii soarelui și altor culturi agricole cu valoarea adăugată scăzută. Ca consecință, ponderea culturilor intensive, cu valoarea adăugată sporită, s-a micșorat considerabil în perioada anilor de postprivatizare. Concomitent au dispărut locurile de muncă în spațiul rural, din care cauză sute de mii de agricultori, în primul rând, oameni tineri, au fost nevoiți de a pleca peste hotarele țării în căutarea locurilor bine plătite de muncă.Scopul cercetării îl constituie identificarea problemelor privind corelația irațională dintre produsele intensive și extensive în sectorul agricol autohton la etapa actuală de postprivatizare și nominalizarea direcțiilor oportune de soluționare a acestor probleme.In calitate de metodele principale de investigații au fost selectate metoda de analiză și sinteză, metoda rândurilor dinamice, metoda monografică, comparațiilor etc. În calitate de bază inițială de informație au fost utilizate datele statistice naționale și internaționale, rezultatele investigațiilor INCE, universității agrare și altor instituții științifice de profil.Drept rezultatul principal al investigației putem aprecia argumentarea științifică a necesității înființării în Republica Moldova a unei rețele de întreprinderi agricole private, specializate în prestarea pe scară largă a serviciilor de mecanizare, de transport, de reparație a tehnicii agricole, de păstrare aproduselor agricole cu procesarea lor inițială (frigidere, linii de sortare, de ambalare etc.).Item Agricultura - cel mai expus si vulnerabil sector fata de riscurile naturale si pandemia COVID-19(2020) Bajura, Tudor; Iațișin, Tatiana; Lucașenco, EugeniaAgricultura reprezintă sectorul economiei naționale care este cel mai expus și vulnerabil față de riscurile naturale și schimbările climatice. Factorul principal ce determină mărimea, calitatea și stabilitatea producției agricole în Republica Moldova îl constituie condițiile agro- climaterice, în special, lipsa de umiditate condiționată în mare măsură de secete, prezența cărora devine tot mai dezastruoasă și cu consecințe severe. Secetele temporare au devenit un fenomen natural destul de periculos și poartă un caracter aproape cronic. În această perioadă, agricultorii Republicii Moldova se confruntă cu probleme mari, pe de-o parte, din cauza epidemiei de coronavirus, care a indus toate țările lumii în criză economică, iar pe de altă parte, seceta prelungită ce pune în pericol culturile agricole și înghețurile târzii de primăvara ce au afectat sectorul horticol. În cazul în care seceta se menține, vor fi afectați și producătorii de legume și cereale de grupa a doua, iar cele mai mari pierderi le vor suporta cei care nu și-au asigurat culturile agricole, cei dotați mai slab și cei care nu au utilizat integral tehnologiile de creștere a culturilor agricole, dar și fermierii care s-au avântat în plantarea culturilor multianuale