Monografii
Permanent URI for this collection
Browse
Recent Submissions
Item Climate Change Impacts, Risks and Vulnerabilities in the Republic of Moldova: Observed Trends and Future Projections(Bons Offices, 2023) Taranu, Lilia; Trescilo, Lidia; Bugaeva, Tatiana; Deveatii, Dumitru; Taranu, Ioan Sabin; Gutium, Tatiana; Bacean, Ion; Cosman, Sergiu; Beschieru, Eugeniu; Prosii, Erii; Robu, SergiuThis study presents a largely indicator-based assessment of observed and projected climate change, impacts, risks, and vulnerabilities to national economy, agriculture, energy, forestry, human health, and society, based on a wide range of observations and different GCMs simulations. It identifies the regions and Administrative-Territorial Units (ATUs) that are experiencing particularly severe climate change impacts, risks and vulnerabilities. The principal sources of uncertainty for the climate change indicators and modelling results are discussed and, where appropriate, reflected in the assessments. The climate change indicators included in this report cover observed and future time periods, and information is presented at different levels of aggregation: national, regional (Northern, Central and Southern AEZs), ATUs and districts. This study also compiles information from a wide variety of recent data and information sources. It builds on, among others, on the recommendations of the IPCC 6 Assessment Report (AR6), and a substantial amount of new information that became available due to this report has also been included. th Because climate change is a broad-based and multi-sectoral issue, the Government, business and civil society will need to be engaged in the discussion on what the RoM does to address it. Our aim is to inform those involved in this discussion, and illustrate the linkages between climate change and potential impacts, risks and vulnerabilities including the possible economic damage, the most vulnerable regions and ATUs. The Government, local authorities, urban and rural population, business and civil society are now concerned and interested in the climate change issue. This effort is in response to the country’s policies towards the challenges of climate change, expressed in key strategies such as the Climate Change Adaptation Strategy until 2020 and the Low-Emission Development Strategy of the Republic of Moldova until 2030, and their corresponding Action Plans. The issue of climate change was expressed in these acts, mostly with a focus on sustainable development. Both policies are now under revision and updating process. The implementation of the updated NDC (2020) is foreseen through the Low Emission Development Programme until 2030 and the Action Plan for its implementation (LEDP 2030); its adoption is planned for the second half of 2023 year. The main scope of the LEDP 2030 is to mobilize and enable private and public actors to reduce greenhouse gas emissions from economic activities, in line with the targets set out in the updated NDC. Regarding GHG emission reductions, the LEDP 2030 sets quantifiable targets for energy, industry, buildings transport, agriculture, LULUCF and waste sectors. With support from the UNDP, the Republic of Moldova has developed the National Climate Change Adaptation Programme until 2030 and the Action Plan for its implementation (NCCAP) . The NAP process is key to achieve the adaptation objectives outlined in the previous National Climate Change Adaptation Strategy until 2020 (NCCAS 2020) approved in 2014, as well as to mainstream climate considerations into policies and budgeting processes. The proposed adaptation measures for six priority sectors (agriculture, health, forestry, energy, water, and transport) as well as the identification of the key indicators to monitor the process of adaptation to climate change are being discussed . The NCCAP 2030 is also planned to be approved by Government in the second half of 2023 year. 6 The research and analysis in this study indicates that, while climate change is likely to pose serious threats to development in the RoM, it also has the potential to bring opportunities. The “climate for change” that currently exists in the RoM will provide the country with the motivation it needs to rise to the challenge. There are a range of adaptation options, such as disaster risk management, early warning systems, climate services and risk spreading and sharing that have broad applicability across sectors and provide greater benefits to other adaptation options when combined. For example, climate services that are inclusive of different users and providers can improve agricultural practices, inform better water use and efficiency, and enable resilient infrastructure planning. Enhancing knowledge on risks, impacts, and their consequences, and available adaptation options promotes societal and policy responses. Building capacity and removing some barriers to accessing finance is fundamental to accelerate adaptation, especially for vulnerable groups, regions and sectors. Climate resilient development is already challenging at current global warming levels. The prospects for climate resilient development will be further limited if global warming levels exceeds 1.5°C and not be possible in some regions and sub-regions if the global warming level exceeds 2°C. Any further delay in concerted anticipatory actions on adaptation and mitigation will miss a brief and rapidly closing window of opportunity to secure a liveable and sustainable future for all.Item Managementul evaluării competitivității bunurilor în contextul perfecționării politicii comerciale(INCE, 2022) Gutium, TatianaRelevanța teoretică a lucrării constă în sistematizarea abordărilor conceptuale privind esența competitivității bunului și a managementului evaluării competitivității bunurilor; clasificarea factorilor de influență a competitivității bunurilor, inclusiv a factorilor noi identificați; fundamentarea teoretică și metodologică a cuantificării factorului calitativ pentru evaluarea competitivității bunurilor; fundamentarea teoretică și metodologică a noilor algoritmi de calcul al competitivității bunului: algoritmul de calcul al indicelui integral al competitivității și algoritmul de calcul al indicelui compozit al avantajului comparativ. Valoarea aplicativă constă în faptul că sunt elaborate obiective generale, obiective specifice și măsuri, care se recomandă a fie incluse în strategiile și programele de stat de promovare a exportului, de sporire a competitivității și sunt propuși indicatori de impact pentru stabilirea țintelor realizării obiectivelor, dar și indicatori de monitorizare a realizării obiectivelor. De asemenea, rezultatele cercetării pot fi utilizate pentru perfecționarea politicii comerciale, promovate de Republica Moldova. Studiul dat poate servi ca instrumentar pentru economiști la estimarea competitivității bunurilor, depistarea punctelor tari și slabe ale bunurilor oferite, în contextul elaborării măsurilor de sporire a competitivității, care ar asigura majorarea profitabilității activității de antreprenoriat. Aplicarea indicatorilor elaborați ar permite organelor publice de resort (Ministerului Economiei) să determine sectoarele prioritare, dezvoltarea cărora ar asigura promovarea exportului și creșterea economică sustenabilă a Republicii Moldova.Item Nivelul de trai al populației Republicii Moldova(INCE, 2021) Colesnicova, Tatiana; Gutium, Tatiana; Ciobanu, Mihail; Gutium, MirceaScopul monografiei constă în elaborarea direcțiilor principale privind creșterea nivelului de trai al populației Republicii Moldova în baza analizei detaliate a situației în acest domeniu în țară și a analizei situației în acest domeniu în țările UE. Atingerea scopului propus este asigurată prin realizarea următoarelor obiective: de a sinteza abordările conceptuale, existente în teoria economică, privind nivelul de trai al populației; de a efectua analiza schimbărilor actuale privind nivelul de trai și condițiile de trai ale populației Republicii Moldova şi de a identifica problemele cele mai grave privind nivelul de trai al populației; de a elabora şi realiza modele econometrice de evaluare a impactului diverşilor factori socio-economici asupra nivelului de trai al populației; de a fundamenta direcţiile principale pentru creșterea nivelului de trai al populației în Republica Moldova; de a elabora propuneri şi recomandări de perfecţionare a situației privind nivelul de trai al populației în Republica Moldova. În procesul de elaborare a prezentei lucrări au fost utilizate următoarele metode: inducţia şi deducţia, sinteza, analiza logică, monografică, comparativă, analiza economică a datelor statistice, metoda sociologică - chestionare, analiza econometrică - metoda modelării regresiei. Noutatea ştiinţifică şi originalitatea lucrării constau în următoarele: a fost efectuat calculul indicelor Szalai (ISzalai), Gatev (IGatev) și Ryabtsev (IRyabtsev) pentru analiza modificărilor structurale a veniturilor disponibile și cheltuielilor de consum ale populației Republicii Moldova în baza metodelor utilizate în practica internaţională; au fost elaborate două modele de regresie liniară multifactorială pentru Republica Moldova: un model al bunăstării (dependență a PIB-ului pe cap de locuitor de factorii economici și sociali) și un model al nivelului de trai al populației (venitul mediu lunar disponibil pe cap de locuitor), aplicând metoda de analiză corelativă, analiza regresivă și utilizând software-ul EViews 9.0; au fost realizată chestionarea locuitorilor țării privind modificarea cheltuielilor de consum în perioada COVID-19. Au fost chestionați 862 respondenți din Republica Moldova din diferite grupuri socio-demografice; au fost elaborate direcții principale pentru îmbunătăţirea politicii sociale orientate spre creșterea nivelului de trai al populației Republicii Moldova.