Creşterea economică în condiţiile globalizării
Permanent URI for this community
Browse
Browsing Creşterea economică în condiţiile globalizării by Subject "activitate economica"
Now showing 1 - 3 of 3
Results Per Page
Sort Options
Item Importanţa managementului în activitatea economică a întreprinderii(IEFS, 2011) Ceres, DianaIn this articol is analyzed influence of management in process of activity of enterprise and quality of management and of products. Importance of manager in decision taking in entreprise.Item The place of international companies in creating rules and orienting institutional change(IEFS, 2011) Fabian, EcaterinaThe international companies practices of constructing institutions that provide control over economic activities in the marketplace and take a dominant market position are regarded as well as the institutional changes that are caused by economic activities of international companies in certain countries, i. e. rules and shared senses of market interaction that frame competition, cooperation relations and organizational forms of business. A special attention is paid to the theoretical explanation of the phenomenon.Item Real convergence in the Romanian regions in the period of post-accession to the European Union(INCE, 2015) Ghizdeanu, Ion; Iordan, Marioara; Tapu, Dana; Chilian, Mihaela-NonaUna dintre condiţiile esenţiale pentru trecerea României la moneda euro este convergenţa reală cu economia europeană, astfel încât economia să facă faţă presiunilor concurenţiale de pe piaţa unică europeană şi să nu inducă şocuri în sectorul nominal prin eventualele dezechilibre macroeconomice. Atingerea unui astfel de obiectiv presupune atât reducerea diferenţelor structurale dintre regiuni cât şi coeziunea socială şi teritorială. Sustenabilitatea creşterii economice dar şi a apropierii dintre ţările UE presupun atât reforme structurale cât mai ales o contribuţie echilibrată a regiunilor şi subregiunilor la dezvoltarea naţională, în funcţie de potenţialul acestora. Evoluţia economică diferenţiată din perioada de criză dar, mai ales, în anii de recuperare a pierderilor, a reprezentat o trăsătură şi a evoluţiei economice teritoriale. În România, unde disparităţile regionale sunt mai accentuate, efectele crizei au fost chiar mai pronunţate. Fenomenul este mult mai vizibil în interiorul regiunilor, potenţialul şi structura economică a judeţelor mai dezvoltate permiţând o mai rapidă ieşire din criză. În acest context, lucrarea îşi propune o analiză a evoluţiei procesului de convergenţă reală la nivelul regiunilor României în perioada de post-aderare la Uniunea Europeană, prin intermediul unor indicatori specifici (evoluţia PIB pe locuitor, indici de disparitate, indici de concentrare a activităţii economice, analiză shift-share). Rezultatele indică o îmbunătăţire semnificativă a convergenţei reale la nivel naţional, dar şi evoluţii divergente ale regiunilor, marcate de adâncirea decalajelor de dezvoltare inter şi, mai ales, intra-regionale, procesul de creştere economică suferind din punct de vedere al sustenabilităţii teritoriale. Adâncirea concentrării măreşte vulnerabilitatea viitoare, şi din acest motiv orice dificultăţi ce se vor manifesta la nivelul economiilor judeţelor dezvoltate nu vor fi putea fi contrabalansate de o creştere economică suplimentară în judeţele mai puţin dezvoltate. De aceea, pentru România este esenţial ca sprijinul european pentru coeziunea economico-socială să fie direcţionat cu prioritate către zonele mai puţin dezvoltate, pentru că teoria “polilor de creştere” se pare că nu şi-a dovedit valabilitatea în economia românească.