Economie agro-alimentară și dezvoltare rurală
Permanent URI for this communityhttps://rses.ince.md/handle/123456789/15
Browse
6 results
Search Results
Item Proiect investițional de tip model pentru sectorul agrar – Producerea florilor de crizanteme(INCE, 2022) Bajura, Tudor; Turetchi, ViorelActualmente, în Republica Moldova piața de desfacere a florilor, în special a crizantemelor, este într-o continue dezvoltare, fiind remarcată mai des în centrele raionale și orașele mari precum or. Chișinău și Bălți. Totodată ea este puternic influențată de caracterul sezonier și de importurile din exterior. Preponderent, cota florilor de crizanteme se află la un nivel ridicat în perioada lunilor decembrie – aprilie, iar pe parcursul anului fiind importate în mediu 1,7 milioane flori, cedând doar importului de trandafiri care reprezintă în jur de 2,6 milioane unități. Principalele țări de unde sunt efectuate importurile către țara noastră sunt Olanda și Ecuador. Din punct de vedere a producției de crizanteme autohtone, industria abia face primii pași, producerea fiind concentrată în sectoarele casnice și pe suprafețe mici. Acestea au mai mult un caracter sezonier, cantitatea de bază fiind recoltată și comercializată toamna (perioada biologică de înflorire a crizantemelor în condițiile Republicii Moldova), cedând cu mult atât după valoare, cât și calitate florilor importate. Doar o parte neînsemnată de producători cultivă crizantemele în teren rotejat, dar și aceștia finalizează procesul de producere în luna decembrie. Cu toate acestea, actualmente, condițiile meteorologice locale, posibilitățile tehnice și materiale ar permite cultivarea crizantemelor și producerea florilor pe întreaga perioadă a anului, fapt ce ar suplini deficitul de flori în perioada rece a anului. Dar pentru ca această activitate să devină profitabilă iar producția obținută să fie concurabilă cu cea de import este necesar ca producătorul autohton să implementeze tehnologiile noi de producere, să cultive soiurile de crizantemă care au o cerere ridicată pe piața moldovenească. În contextul dat, proiectul - model investițional are ca scop familiarizarea potențialilor producători cu principalele elemente de producere a acestei culturi, aspectele financiare, planificarea și gestionarea resurselor financiare, metodele de evaluare a proiectului respectiv, și, nu în ultimul rând, riscurile care pot apărea în procesul investițional.Item Proiect investițional de tip model pentru sectorul agrar – înființarea fermei de producere a ciupercilor Champignon(INCE, 2022) Bajura, Tudor; Turetchi, ViorelUna din activitățile antreprenoriale de perspectivă în sectorul agricol este producerea ciupercilor comestibile din specia Champignon (Agaricus bisporus) sau mai simplu – șampinion. Este o cultură cu o înaltă valoare alimentară și economică, iar din punct de vedere tehnologic poate fi cultivată în condiții protejate, fapt ce diminuează foarte mult dependența de condițiile climaterice nefavorabile. Această specie poate fi produsă atât în spații restrânse, în gospodăriile auxiliare, cât și la scară industrială, folosindu-se carierele subterane de calcar abandonate, depozitele întreprinderilor, subsolurile cu suprafețe extinse.Item Înzestrarea tehnică şi costurile serviciilor de mecanizare în sectorul agricol autohton(INCE, 2018) Bajura, TudorFuncţionarea sectorului agricol autohton în baza proprietăţii private asupra terenurilor agricole şi altor mijloace fixe a fost lansată la mijlocul anului 2000, odată cu finalizarea procesului de privatizare în masă a acestora. Tot începând cu vara anului 2000 are loc creşterea destul de dinamică şi, practic, fără de nici o întrerupere a volumului de investiţii în agricultură. S-a stabilizat, la nivelul mediu de 12,5%, şi ponderea agriculturii în PIB-ul ţării. Totodată, are loc exodul masiv al agricultorilor, în primul rând – persoanelor tinere, din agricultura şi spaţiul rural în întregime. În ritmuri alarmante scade natalitatea în spaţiul rural, drept consecinţă, numărul locuitorilor satelor moldoveneşti se micşorează de la an la an cu aproximativ 1,90 mii de persoane. Având în vedere cele susmenţionate, reieşind din faptul cu agricultura, alături de industria de prelucrare a materiei prime agricole, asigură producerea mai mult de jumătate din producţia - marfă a economiei naţionale, este foarte important ca sectorul agricol să fie bine dotat cu mijloacele tehnice moderne, capabile să asigură productivitatea înaltă a agricultorilor şi nivelul adecvat al rodniciei câmpurilor.Item Restructurarea economiei agrare şi spaţiului rural în condiţiile exodului masiv al braţelor de muncă(INCE, 2016) Bajura, Tudor; Turetchi, ViorelIn the article are described the needs to restructure both the economy of the agricultural sector and the socioeconomic stile of life in the rural entirely area under the influence of the massive exodus of labour in the last decades. It is proposed to be implemented variant of gentrification rural localities, having regard to the prospect of insurance centers gentrifications with all spectrum of infrastructure services, which, is virtually impossible for the inner territory of the whole rural settlements. Concurrently, submitted recommendations substantiated by the more efficient use of the existing potential of production through the implementation of modern technologies of production in the both: phyto and/or animal husbandry production of agricultural sector.Item Piaţa forţei de muncă în spaţiul rural pe calea de dispariţie(INCE, 2017) Bajura, TudorPiaţa forţei de muncă în spaţiul rural al Republicii Moldova în trecutul apropiat a fost apreciată ca una de dimensiuni mari, cu forţă relativ şi absolut ieftină de muncă, nivelul înalt de calificare şi profesionalism etc. La ziua de astăzi, însă, o mare parte din aprecierile trecute s-au învechit, iar piaţa muncii în mai multe localităţi rurale aproape că nu există. Nivelul scăzut de salarizare, apariţia surselor suplimentare de obţinere a veniturilor (darea în arendă a terenurilor agricole, reminiscenţele de la copii, plecaţi în străinătate, vânzarea terenurilor agricole etc.), plata muncii (deseori) în forma de grâu, porumb, floarea soarelui etc., au contribuit la deformarea relaţiilor clasice de piaţă. Ca consecinţă, fiind unul din cei mai mari producători de producţie – marfă (alături de industrie), sectorul agrar a rămas cu cel mai mic fond de salarizare, respectiv, fondul de pensionare în cadrul economiei naţionale. Fiind manifestate în masă aceste şi încă un şir întreg de alte fenomene socio-economice negative din spaţiul rural în perioada postprivatizaţională confirmă necesitatea implicării mai eficiente a organelor de stat de diferite nivele ierarhice cu scopul soluţionării adecvate a problemelor acumulate.Item Tendinţele macroeconomice moderne privind dezvoltarea sectorului agro-alimentar al Republicii Moldova(INCE, 2013) Bajura, TudorInceputul secolului XXI pentru sectorul agrar al Republicii Moldova a fost marcat cu reformari radicale atat in ce priveste relatii de proprietate, inclusiv, asupra pamantului agricol, cat si privind formele organizatorice, relatii cu parteneri din cadrul lanturilor valorice, relatii cu organele de stat etc. Este clar, ca o parte din aceste reformari (ex., privatizarea mijloacelor de productie, inclusiv, privatizarea pamantului agricol) au avut efectul pozitiv asupra procesului de productie, alta parte a schimbarilor radicale fie in plan economic, fie in cel social, sau adevarit de a fi negative, cu consecinte grave pentru agricultura si agricultori. Stabilirea trendurilor de dezvoltarea a sectorului agrar prin evidentierea directiilor, ritmurilor si nivelului actual al factorilor principali de productie in sectorul agrar constituie scopul principal al acestui articol.