Cercetări demografice
Permanent URI for this communityhttps://rses.ince.md/handle/123456789/8
Browse
81 results
Search Results
Item Profilul demograic al Republicii Moldova și proiecția numărului populației la orizontul anului 2040(INCE, ASEM, 2024) Gagauz, Olga; Pahomii, Irina; Slav, Maxim; Tabac, Tatiana; Stirba, VitalieItem Indicele îmbătrânirii active în Republica Moldova, 2020(2021) Buciuceanu-Vrabie, MarianaIn anul 2020, Indicele Imbatranirii Active (IIA) pentru Republica Moldova a acumulat scorul de 28.7 puncte din 100, marcand o ușoara creștere fața de primele estimari ale Indicelui realizate in 2016 (27.1 puncte). Ameliorarea situației generale a populației in varsta este, totuși, modesta – in ultimii cinci ani mai puțin de 1/3 din potențialul uman in varsta de 55 ani și peste este capacitat și are oportunitați de a avea o imbatranire activa și sanatoasa.Item Conturile Naționale de Transfer ale Republicii Moldova: metodologie, rezultate, aplicații(INCE, ASEM, 2023) Prohnitchi, ValeriuConturile Naționale de Transfer încă este un concept tânăr și în continuă evoluție. Echipe de cercetători din mai multe țări elaborează și perfecționează continuu sistemele naționale de CNT. Există și un important proiect internațional de colaborare academică și cercetare aplicată în acest domeniu - și care câștigă o aderență tot mai largă. Cu contribuția nemijlocită a autorului, Republica Moldova a aderat la acest proiect în anul 2017. În Republica Moldova cercetările bazate pe CNT sunt la început de cale. Merită de subliniat faptul că, grație eforturilor BNS, Republica Moldova dispune în prezent de un set vast de date statistice calitative și relevante pentru sistemul CNT. După derularea RGPL, datele demografice au început să reflecte în mod coerent dinamica și schimbările structurale ale populației. SCN oferă un cadru macroeconomic care servește ca punct de sprijin solid în elaborarea CNT. Seturile de date microeconomice, reprezentate de CBGC și Ancheta Forței de Muncă (AFM), oferă o informație bogată pentru estimarea fluxurilor intergeneraționale. În ansamblul lor, aceste date reprezintă un cadru fiabil pentru compilarea practic a tuturor variabilelor din CNT. Principala omisiune a datelor, ca și în majoritatea țărilor unde au fost elaborate sistemele CNT, este neincluderea populației instituționalizate (cea care locuiește în afara gospodăriilor casnice – în cămine, locuri de detenție, aziluri etc.). O altă problemă comună pentru toate sistemele CNT este elaborarea acestora pe baza unor date transversale, deși conceptual CVE are un sens socioeconomic longitudinal. O particularitate a CNT pentru Republica Moldova constă în faptul că sistemul elaborat nu acoperă raioanele din stânga Nistrului. De asemenea, lipsesc date statiItem Urmărirea traseului profesional al absolvenților învățământului superior din Republica Moldova (studii superioare de licență): Studiu sociologic.(2024) Gagauz, Olga; Chistruga-Sinchevici, Inga; Crîşmaru, MarianaStudiile de monitorizare a inserției pe piața muncii a absolvenților de învățământ superior reprezintă un instrument eficient de colectare a datelor, menit să ofere un feedback pentru reformarea şi modernizarea sistemului de învățământ superior. Este aplicat la scară largă drept răspuns la necesitatea de a studia modul în care absolvenții evaluează retrospectiv diferite aspect ale programului de studiu absolvit şi ai dentifica componentele eficiente și ineficiente ale acestuia. La rândul său, evaluarea inserției socio-profesionale a absolvenților reprezintă un element essential în îmbunătățirea conexiunii dintre educație și piața muncii, contribuind la asigurarea relevanței și eficacității programelor de studii și la pregătirea absolvenților pentru cariere de succes, în concordanță cu nevoile și cerințele în continuă schimbare ale pieței muncii. Realizarea Studiului de Urmărire al Traseului Profesional al absolvenților învățământului superior din Republica Moldova (in continuare SUTP) este de o importanță majoră, fiind condiționat de necesitatea implementării unor instrumente metodologice inedite și relevante pentru monitorizarea inserției profesionale a absolvenților. SUTP este parte componentă a Proiectului „Învățământul Superior din Moldova” (MEC, anii 2020 - 2025), care are drept obiectiv-cheie îmbunătățirea orientării spre piața muncii a instituțiilor de învățământ superior și eficientizarea mecanismelor de asigurare a calității educației. SUTP are menirea de a acoperi un gol informational de management în sistemul universitar din Republica Moldova privind situația absolvenților pe piața forței de muncă în primii ani după absolvire, de a anticipa nevoile de calificări și competențe solicitate de către angajatori, cât și de a contribui la actualizarea documentelor de planificare strategică a instituțiilor de învățământ superior din țară. În același timp, rezultatele studiului pot fi utilizate pentru consolidarea legăturii dintre educație, formare profesională și sectorul ocupării forței de muncă. Acest lucru ar putea duce la o mai bună pregătire a absolvenților pentru piața muncii, reducând șomajul și sporind mobilitatea, cât și incluziunea socială a acestora. În baza rezultatelor SUTP, instituțiile de învățământ superior vor putea să-și îmbunătățească calitatea procesului educațional și de formare profesională. Mai mult decât atât, se va consolida capacitatea părților interesate (autoritățile publice centrale, instituțiile de învățământ etc.) de a evalua modul în care cunoștințele, competențele și abilitățile dobândite sunt suficiente pentru angajarea absolvenților de învățământ superior în câmpul muncii, precum şi să dezvolte programe de învățare pe tot parcursul vieții. De asemenea, SUTP urmărește îmbunătățirea capacității de colectare a datelor și utilizarea ulterioară a informațiilor pentru monitorizarea continuă a sistemului de învățământ superior. Raportul Analitic privind Urmărirea Traseului Profesional al Absolvenților Învățământului Superior din Republica Moldova (studii superioare de licenţă) a fost elaborat în baza rezultatelor SUTP derulat în conformitate cu Obiectivul general al Proiectului sus-menționat și cu prevederile Contractului No. MD-MOED-242591-CS-CDS. SUTP a urmărit alinierea la standardele internaționale, acesta constituind un demers inedit, realizat la nivel național, în vederea identificării necesităților absolvenților de studii superioare în procesul de integrare pe piața muncii și racordarea programelor de studii la cerințele angajatorilor.Item Urmărirea traseului profesional al absolvenților învățământului superior din Republica Moldova (studii superioare de master): Studiu sociologic(2024) Gagauz, Olga; Chistruga-Sinchevici, Inga; Crismaru, MarianaStudiile de monitorizare a inserției pe piața muncii a absolvenților de învățământ superior reprezintă un instrument eficient de colectare a datelor, menit să ofere un feedback pentru reformarea şi modernizarea sistemului de învățământ superior. Este aplicat la scară largă drept răspuns la necesitatea de a studia modul în care absolvenții evaluează retrospectiv diferite aspecte ale programului de studiu absolvit şi a identifica componentele eficiente și ineficiente ale acestuia. La rândul său, evaluarea inserției socio-profesionale a absolvenților reprezintă un element esențial în îmbunătățirea conexiunii dintre educație și piața muncii, contribuind la asigurarea relevanței și eficacității programelor de studii și la pregătirea absolvenților pentru cariere de succes, în concordanță cu nevoile și cerințele în continuă schimbare ale pieței muncii. Realizarea Studiului de Urmărire al Traseului Profesional al absolvenților învățământului superior din Republica Moldova (in continuare SUTP) este de o importanță majoră, fiind condiționat de necesitatea implementării unor instrumente metodologice inedite și relevante pentru monitorizarea inserției profesionale a absolvenților. SUTP este parte componentă a Proiectului „Învățământul Superior din Moldova” (MEC, anii 2020 - 2025), care are drept obiectiv-cheie îmbunătățirea orientării spre piața muncii a instituțiilor de învățământ superior și eficientizarea mecanismelor de asigurare a calității educației. SUTP are menirea de a acoperi un gol informațional de management în sistemul universitar din Republica Moldova privind situația absolvenților pe piața forței de muncă în primii ani după absolvire, de a anticipa nevoile de calificări și competențe solicitate de către angajatori, cât și de a contribui la actualizarea documentelor de planificare strategică a instituțiilor de învățământ superior din țară. În același timp, rezultatele studiului pot fi utilizate pentru consolidarea legăturii dintre educație, formare profesională și sectorul ocupării forței de muncă. Acest lucru ar putea duce la o mai bună pregătire a absolvenților pentru piața muncii, reducând șomajul și sporind mobilitatea, cât și incluziunea socială a acestora. În baza rezultatelor SUTP, instituțiile de învățământ superior vor putea să-și îmbunătățească calitatea procesului educațional și de formare profesională. Mai mult decât atât, se va consolida capacitatea părților interesate (autoritățile publice centrale, instituțiile de învățământ etc.) de a evalua modul în care cunoștințele, competențele și abilitățile dobândite sunt suficiente pentru angajarea absolvenților de învățământ superior în câmpul muncii, precum şi să dezvolte programe de învăţare pe tot parcursul vieții. De asemenea, SUTP urmărește îmbunătățirea capacității de colectare a datelor și utilizarea ulterioară a informațiilor pentru monitorizarea continuă a sistemului de învățământ superior. Raportul Analitic privind Urmărirea Traseului Profesional al Absolvenților Învățământului Superior din Republica Moldova (studii superioare de master) a fost elaborat în baza rezultatelor SUTP derulat în conformitate cu Obiectivul general al Proiectului sus-menționat și cu prevederile Contractului No. MD-MOED-242591-CS-CDS. SUTP a urmărit alinierea la standardele internaționale, acesta constituind un demers inedit, realizat la nivel național, în vederea identificării necesităților absolvenților de studii superioare în procesul de integrare pe piața muncii și racordarea programelor de studii la cerințele angajatorilor.Item Depopularea Republicii Moldova în profil teritorial: consecințe socioeconomice și politici de dezvoltare regională(INCE, 2023) Gagauz, Olga; Chivaciuc, AnaPopulația Republicii Moldova este ı̂n continuă scădere, fenomenul depopulării având implicații multiple asupra domeniilor economic, social, politic și cultural. Proiecțiile demograice realizate de Centrul de Cercetări Demograice pe parcursul ultimelor decenii demonstrează că dinamica reală a populației urmărește scenariul scăzut, fără semne oarecare de ım̂bunătățire a situației. In acest context, monitorizarea continuă a situației prezintă un obiectiv important pentru a aduce ın̂ atenția societății și Guvernului starea și perspectivele populației țării și de a contribui la procesul decizional. Parametrii ce caracterizează populația urmează a i o parte componentă a tuturor deciziilor politice. In prezenta lucrare sunt prezentate cele mai recente date și indicatori privind situația demograică ın̂ unități administrativ-teritoriale, având drept scop de a evidenția aspectele speciice ale populației la nivel local și de a oferi o imagine detaliată a situației demograice ın̂ diferite regiuni.Item Analysis of labour migration profile in the Republic of Moldova(Performantica, 2022) Savelieva, Galina; Zaharov, SvetlanaThe present article reflects the results of the research on the causes contributing to labour migration flows both at national and regional level, as given issue is relevant for the Republic of Moldova as a donor country of labour force. The economic and social infrastructure are modified through structural reforms, the promotion of market mechanisms, the decline and ageing of population, that affected the development of the regions, including local labour markets, and reduced the opportunities for economically active population to be involved in labour market. Factors such as low wages, the risk of unemployment and poverty intensified of migration processes in search of work abroad. In this context, research was carried out on factors determining the labour migration and their impact on local labour markets. The research was carried out on the basis of official statistics on labour market and labour migration, as well as departmental data in given field. As a result of the research, the principal findings on specifics of development the migration flows in the regional aspect, their impact on the development of national and local labour markets, the challenges of migration on public policies were highlighted and elaborated some proposals on increasing the employment rate with taking into account to reducing social tension and decreasing the flow of working age population as labour migrants abroad, stabilizing the national and local labour market. This article was elaborated within the framework the Scientific Project ―Migration, Demographic Changes and Policies of Stabilization the Situation‖, registeredin theStateRegisterofprojectsin the fieldofscienceand innovationofthe Republicof Moldovawith thecode 20.80009.0807.21 of the State Program (2020-2023).Item Особенности и тенденции брачности в Молдове(INCE, 2022) Chivaciuc, AnaThe article analyzes the changes in the marriage rate in Moldova over the study period. It was revealed that against the background of a general trend of gradual decline, a significant drop in the number of marriages was recorded in 2020, which is largely due to measures to counter the spread of COVID-19 infection. Along with this, other factors are considered that have an adverse effect on the dynamics of marriages in the republic. The dynamics of marriage rates against the background of a general decline in the population and an unfavorable age-sex structure of young generations entering childbearing age is becoming one of the characteristics that explain the expected low fertility in the future. The article was elaborated within the State Program Project (2020-2023) 20.80009.0807.21 „Migration, demographic changes, and situation stabilization policies”.Item Abordări metodologice privind calculul pierderilor economice din dizabilitatea populației în Republica Moldova(INCE, 2022) Cotelnic, ValentinaIn this article, the author tried to investigate/analyze one of the most sensitive problems that exist in the Republic of Moldova, related to social protection, integration and inclusion in society of people with disabilities. The aim being to study the degree of their social inclusion in society, in particular, by supporting employment. Based on the analysis carried out, the author develop methodology for evaluating and determining the size of economic losses, because of the disability of the adult population. The scientific novelty consists in the development of economic methods, in order to estimate the economic losses from the disability of the population of the Republic of Moldova. The methodology is based on the concept of human capital, which considers the high level of public health as one of the most important conditions for the economic and social development of the country. The economic evaluation of the losses from the disability of the country's population is an important component in making decisions in the field of health and investment policy in the social sphere, as an economic justification for the development of social programs. The article was elaborated within the State Program Project (2020-2023) 20.80009.0807.21 „Migration, demographic changes, and situation stabilization policies”.Item Factori asociați cu nivelul scăzut al fertilității în Republica Moldova(INCE, 2022) Grigoras, EcaterinaThe article presents a multivariate analysis of the groups of factors with an impact on the number of children born in the Republic of Moldova. Based on the Gender and Generations Survey conducted in Moldova in 2020, a total sample of 2705 women aged 15-49 years who gave birth to at least one child was selected. Using the binomial logistic regression method, the determinant factors of low levels of fertility were identified. The results showed that the place of residence, level of education, ever using contraceptives, age at first marriage, age at first birth, woman's work status, marital status of women, and the ideal number of children, were significant determinants of the number of children ever born. Women's sociodemographic characteristics showed a low contribution in the prediction of having two children and more: the urban place of residence, higher level of education, late age of mother at first birth, late age at first marriage, the ideal number of children in the family (up to two children), unmarried women, employed women. Orientation of policies to support couples in general and women, in particular, is necessary by combining the activity of raising children with a professional one, women with higher education, families with one child and employed women, and formation of public opinion regarding family planning. The article was elaborated within the State Program Project (2020-2023) 20.80009.0807.21 „Migration, demographic changes, and situation stabilization policies”.