Cercetări demografice

Permanent URI for this communityhttps://rses.ince.md/handle/123456789/8

Browse

Start date: 2020End date: 2024

Search Results

Now showing 1 - 10 of 75
  • Thumbnail Image
    Item
    The population of the Republic of Moldova at the Horizon of 2040
    (2024) Gagauz, Olga; Pahomii, Irina; Slav, Maxim; Stirba, Vitalie; Gailey, Nicholas; Samir, K. C
    This analytical report was prepared at the request of the Government of the Republic of Moldova, under government Decision No. 284/2024, to address rapid demographic changes through evidence-based policies to anticipate future demands for resources and social services. The population projection is intended for use by central and local authorities in planning and effectively implementing public policies, ensuring the management of demographic and economic changes and the efficient allocation of resources for the sustainable development of local communities. The national-level population projections is prepared annually by the National Institute for Economic Research (Centre for Demographic Research) of the Academy of Economic Studies of Moldova under the auspices of the Ministry of Labour and Social Protection of the Republic of Moldova.
  • No Thumbnail Available
    Item
    Profilul demograic al Republicii Moldova și proiecția numărului populației la orizontul anului 2040
    (INCE, ASEM, 2024) Gagauz, Olga; Pahomii, Irina; Slav, Maxim; Tabac, Tatiana; Stirba, Vitalie
  • No Thumbnail Available
    Item
    Populaţia Republicii Moldova la orizontul anului 2040
    (INCE, ASEM, 2024) Gagauz, Olga ; Pahomii, Irina; Slav, Maxim ; Stirba, Vitalie ; Gailey, Nicholas ; Samir, K. C.
    Proiectarea populației este un proces esențial pentru înțelegerea dinamicii demografice viitoare și fundamentarea deciziilor strategice de dezvoltare națională și locală. În Republica Moldova, schimbările demografice sunt influențate de un set complex de factori, cum ar fi migrația intensă, declinul ratei natalității, îmbătrânirea accelerată a populației și schimbările structurale la nivelul familiei. Aceste tendințe au implicații profunde asupra tuturor aspectelor vieții economice și sociale, de la piața muncii și sistemele de protecție socială până la infrastructura publică și dezvoltarea teritorială echilibrată. Pe fundalul unui declin demografic constant și a diminuării forței de muncă din Moldova, proiecțiile populației devin un instrument indispensabil pentru a anticipa provocările viitoare și pentru a planifica corespunzător resursele bugetare și de infrastructură. În lipsa unor politici adecvate, neglijarea tendințelor demografice pot accentua disparitățile regionale în contextul dezvoltării infrastructurii și echității sociale, încetini productivitatea economică, dar și afecta sustenabilitatea sistemelor de sănătate și pensii. De asemenea, cunoașterea dinamicii populației în profil teritorial poate facilita dezvoltarea regională și ajustarea serviciilor publice, având în vedere că numărul și structura populației la nivel de localități sunt modelate de mortalitate, natalitate, migrația internațională și migrația internă. Începând cu anul 2024, în Republica Moldova vor fi elaborate prognoze demografice oficiale, conform Hotărârii Guvernului nr. 284/2024, care prevede realizarea lor periodică atât la nivel național, cu actualizare anuală, cât și pentru unități administrativ-teritoriale, cu actualizare la fiecare 3 ani. Elaborarea prognozelor demografice este responsabilitatea Centrului de Cercetări Demografice (în continuare CCD) al Institutului Național de Cercetări Economice al Academiei de Studii Economice din Moldova. Prognozele demografice ale CCD sunt proiecții demografice elaborate pe baza studierii tendințelor de lungă durată privind mortalitatea, natalitatea și migrația și reflectă cea mai probabilă evoluție a proceselor demografice, în special a mortalității și natalității, de regulă, în scenariul scăzut. Lucrarea își propune să ofere o viziune detaliată asupra proiecțiilor populației Republicii Moldova până în anul 2040, atât la nivel național, cât și pentru unitățile teritorial-administrative cu un orizont de proiecție de 10 ani. Utilizând metode moderne de proiecție demografică și luând în considerare mai multe scenarii – de la cele bazate pe tendințele actuale, la cele ce presupun intervenții politice și economice majore – această cercetare urmărește să ofere o imagine cuprinzătoare și realistă a viitorului demografic al Moldovei. Pe lângă aspectele generale privind structura și dimensiunea populației, prezenta lucrare analizează și impactul pe termen lung al migrației externe și interne, ratele fertilității și mortalității, precum și îmbătrânirea populației. Proiectările la nivel teritorial-administrativ sunt deosebit de relevante pentru planificarea teritorială și pentru politicile locale, oferind date esențiale pentru autoritățile publice locale în vederea dezvoltării unor strategii care să răspundă nevoilor specifice ale fiecărei așezări umane. Astfel, acest raport analitic va contribui la conturarea unor politici publice fundamentate pe date solide și fiabile, menite să gestioneze eficient provocările demografice pe care Republica Moldova va înfrunta în următoarele decenii. Proiecțiile pe termen lung reprezintă un ghid esențial pentru factorii decizionali în vederea adaptării infrastructurii economice și sociale la realitățile demografice viitoare, pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă și echitabilă la nivel național și regional.
  • No Thumbnail Available
    Item
    Modelarea structurii teritorial-administrative în condiţiile depopulării naţionale
    (INCE, ASEM, 2024) Sainsus, Valeriu
    Problema organizarii teritorial-administrative este parte componenta a statelor centralizate. Astfelca, administrarea teritoriala are o importanta crescanda pe masura sporirii rolului statului în societate, rar diversificarea serviciilor solicitate de cetateni impune adaptare la noile realitati. Populaţia constituie una dintre cele mai complexe colectivităţi statistice datorită diversităţii caracteristicilor care fac obiectul observării, al modificărilor frecvente în structura şi dimensiunea sa. Populaţia unităţilor administrativteritoriale figurează în calitate de unitate primară sub aspectul divizării teritorialadministrativă. Acest lucru se datorează, în principal, legăturii inevitabile care există între nivelul de venituri ale autorităților locale (deci, şi astfel, numărul rezidenților impozabili) şi costurile prestării serviciilor pe cap de locuitor. Modificarile demografice reprezinta una dintre cele mai mari provocari cu care se confrunta tara la moment, atat pe termen mediu, cat si pe termen lung. Dezechilibrele determina diverse provocari atat în zonele în care pierd populatie, cat si în marile zone urbane receptoare.
  • No Thumbnail Available
    Item
    Modelarea structurii teritorial-administrative în condițiile depopulării naționale
    (INCE, ASEM, 2024) Sainsus Valeriu
    Problema organiza rii teritorial-administrative este parte componenta a statelor centralizate. Astfel ca, administrarea teritoriala are o important a cresca nda pe ma sura sporirii rolului statului î n societate, rar diversificarea serviciilor solicitate de ceta t eni impune adaptare la noile realita t i. Populaţia constituie una dintre cele mai complexe colectivităţi statistice datorită diversităţii caracteristicilor care fac obiectul observării, al modificărilor frecvente în structura şi dimensiunea sa. Populaţia unităţilor administrativ-teritoriale figurează în calitate de unitate primară sub aspectul divizării teritorial-administrativă. Acest lucru se datorează, în principal, legăturii inevitabile care există între nivelul de venituri ale autorităților locale (deci, şi astfel, numărul rezidenților impozabili) şi costurile prestării serviciilor pe cap de locuitor. Modificarile demografice reprezinta una dintre cele mai mari provocari cu care se confrunta tara la moment, atat pe termen mediu, cat si pe termen lung. Dezechilibrele determina diverse provocari atat în zonele în care pierd populat ie, cat si în marile zone urbane receptoare. Suprafaţa unităţii administrativ-teritoriale, densitatea populaţiei şi aşezările rezidenţiale, influențează de asemenea eficiența autorităților locale, însă, cu impact mai redus decât populaţia. Unde exemplu, costurile asociate prestării serviciilor publice cresc odată cu distanța, însă populația rămâne factorul determinant în conturarea unei unități administrativ-teritoriale autonome. Dimensiunea medie a populației din unitățile administrativ-teritoriale de nivelul întâi variază semnificativ, în funcție de factori precum: tradițiile, condițiile geografice, interesele politice, vitregii istorice, etc.
  • No Thumbnail Available
    Item
    Impactul fiscal al îmbătrânirii demografice
    (INCE, ASEM, 2024) Prohnițchii Valeriu
  • No Thumbnail Available
    Item
  • No Thumbnail Available
    Item
    The Active Ageing Index in the Republic of Moldova, 2020
    (INCE, 2021) Buciuceanu-Vrabie, Mariana
    In 2020, the Active Ageing Index (AAI) for the Republic of Moldova scored 28.7 points out of 100, registering a slight increase compared with the first estimates of the Index made in 2016 (27.1 points). However, the general situation of the population improved modestly – over the past five years less than 1/3 of the human potential aged 55+ is enabled and has opportunities to have an active and healthy ageing.
  • No Thumbnail Available
    Item
    Indicele îmbătrânirii active în Republica Moldova, 2020
    (2021) Buciuceanu-Vrabie, Mariana
    In anul 2020, Indicele Imbatranirii Active (IIA) pentru Republica Moldova a acumulat scorul de 28.7 puncte din 100, marcand o ușoara creștere fața de primele estimari ale Indicelui realizate in 2016 (27.1 puncte). Ameliorarea situației generale a populației in varsta este, totuși, modesta – in ultimii cinci ani mai puțin de 1/3 din potențialul uman in varsta de 55 ani și peste este capacitat și are oportunitați de a avea o imbatranire activa și sanatoasa.
  • No Thumbnail Available
    Item
    Conturile Naționale de Transfer ale Republicii Moldova: metodologie, rezultate, aplicații
    (INCE, ASEM, 2023) Prohnitchi, Valeriu
    Conturile Naționale de Transfer încă este un concept tânăr și în continuă evoluție. Echipe de cercetători din mai multe țări elaborează și perfecționează continuu sistemele naționale de CNT. Există și un important proiect internațional de colaborare academică și cercetare aplicată în acest domeniu - și care câștigă o aderență tot mai largă. Cu contribuția nemijlocită a autorului, Republica Moldova a aderat la acest proiect în anul 2017. În Republica Moldova cercetările bazate pe CNT sunt la început de cale. Merită de subliniat faptul că, grație eforturilor BNS, Republica Moldova dispune în prezent de un set vast de date statistice calitative și relevante pentru sistemul CNT. După derularea RGPL, datele demografice au început să reflecte în mod coerent dinamica și schimbările structurale ale populației. SCN oferă un cadru macroeconomic care servește ca punct de sprijin solid în elaborarea CNT. Seturile de date microeconomice, reprezentate de CBGC și Ancheta Forței de Muncă (AFM), oferă o informație bogată pentru estimarea fluxurilor intergeneraționale. În ansamblul lor, aceste date reprezintă un cadru fiabil pentru compilarea practic a tuturor variabilelor din CNT. Principala omisiune a datelor, ca și în majoritatea țărilor unde au fost elaborate sistemele CNT, este neincluderea populației instituționalizate (cea care locuiește în afara gospodăriilor casnice – în cămine, locuri de detenție, aziluri etc.). O altă problemă comună pentru toate sistemele CNT este elaborarea acestora pe baza unor date transversale, deși conceptual CVE are un sens socioeconomic longitudinal. O particularitate a CNT pentru Republica Moldova constă în faptul că sistemul elaborat nu acoperă raioanele din stânga Nistrului. De asemenea, lipsesc date stati