Cercetări demografice

Permanent URI for this communityhttps://rses.ince.md/handle/123456789/8

Browse

Author: search.filters.author.Tabac, Tatiana

Search Results

Now showing 1 - 10 of 18
  • No Thumbnail Available
    Item
    Profilul demograic al Republicii Moldova și proiecția numărului populației la orizontul anului 2040
    (INCE, ASEM, 2024) Gagauz, Olga; Pahomii, Irina; Slav, Maxim; Tabac, Tatiana; Stirba, Vitalie
  • No Thumbnail Available
    Item
    Migrația internațională în Republica Moldova în profil teritorial
    (INCE, 2022) Tabac, Tatiana
    The paper focuses on analyzing the general and territorial trends of international migration in the period 2014-2020. The paper is based on revised data on the population with usual residence and international migration. The methodological approach consists of the estimation and analysis of specific indicators of migration: net migration and net migration rate according to age, gender, residence, and administrative-territorial units (districts). The results showed that the total net migration in 2014-2020 constituted -228.8 thousand people, which means a decrease of the population by -8.3% during this period. The population decrease in urban areas was -9.8%, and in rural areas was -7.3%. The analysis also revealed the active involvement of the rural female population in migration processes. Negative migration is particularly high at ages 0-39, while positive migration is seen in the population aged 40 and over. Positive migration is a specific phenomenon in rural areas. The population of the municipality of Chisinau decreased by -86.1 thousand or -12.6% during this period. The largest population decrease due to migration was recorded in the districts of Ialoveni -15.9%, Cantemir -14.9% and Cahul -13.4%. Four districts had a positive increase due to migration: Ocnița (0.3%), Rîșcani (0.3%), Dondușeni (0.2%), and UTA Găgăuzia (0.1%). The paper concludes that the prevention of future demographic disasters can be achieved through urgent measures to improve the socioeconomic situation and improve the quality of life of the population. The article was elaborated within the State Program Project (2020-2023) 20.80009.0807.21 „Migration, demographic changes, and situation stabilization policies”.
  • No Thumbnail Available
    Item
    International migration and population changes in Moldova
    (INCE, 2021) Tabac, Tatiana
    The paper focuses on analyzing the implications of international migration on changes in the number and structure of the population in Moldova in the 2014-2020 period. The paper is based on revised data on the population with usual residence and international migration. The research methodology consists of estimating and analyzing specific indicators of migration and population change: emigration and immigration rates, gross and net migration rates, age-specific net migration rates by sex, population growth rate, and others. Results show that the emigration rate during this period increased from 43 to 58 emigrants per 1000 population. The cumulative net migration is -221,3 thousand or -7,7% of the population of 2014. The mobility of Moldova's population is higher than the population mobility of Moscow or Luxembourg. The share of women involved in the migration process is lower than that of men. Youth (aged 20-34) make up a third of the annual flow of emigrants, while return migration increases at pre-retirement ages. At the same time, there is an increase in the number of children involved in international migration, which indicates the increase in families’ migration for settlement. The population of Moldova decreased by -225,3 thousand in 2014-2020 or by -7.9%. The population growth rate varies between -0,7% and -1,8% annually. The paper concludes that the most important contribution to population decline is negative international migration. Population decline remains the biggest demographic challenge for Moldova.
  • No Thumbnail Available
    Item
    Migrația populației din Republica Moldova în Germania în anii 1992-2016
    (INCE, 2017) Tabac, Tatiana
    In this article, the evolution and emigration structure from Republic of Moldova to Germany during post-Soviet period is analyzed. The study demonstrates that in the last years there has been an intensification of population emigration to Germany. The increase in the stock of emigrants by 45% in 2016, compared to 2013, indicates a beginning of a new emigration wave. It has been observed that emigration of young families has occurred in recent years, as evidenced by the growing number of children up to the age of 10.
  • No Thumbnail Available
    Item
    Populația Republicii Moldova la 30 de ani de independența: provocari principale și politici necesare
    (INCE, 2021) Gagauz, Olga; Buciuceanu-Vrabie, Mariana; Pahomii, Irina; Stirba, Vitalie; Tabac, Tatiana; Grigoras, Ecaterina;
    Dinamica numărului și a structurii pe vârste a populației prezintă unul din factorii importanți în dezvoltarea socioeconomică a Republicii Moldova. Pe parcursul a trei decenii dupa obținerea independenței, evoluția populației țării a cunoscut schimbări semnificative, preponderent cu caracter negativ, printre care scaderea natalității, emigrația în masă și menținerea nivelului înalt al mortalității au determinat o schimbare fără precedent a contextului demografic al țării, având implicații multiple asupra perspectivelor de dezvoltare socioeconomică și a securității naționale. În pofida faptului că problemele demografice sunt în atenția guvernului, totuși, măsurile intreprinse sunt fragmentate, deseori lipsite de o viziune integră și cu o speranță nejustificată ca ameliorarea situației socioeconomice ar putea imediat să aducă schimbări demografice pozitive. Provocările demografice cu care se confruntă Republica Moldova nu sunt unice în Europa de Est, însă migrația în masă și îmbătrânirea demografică rapidă le face mai pronunțate, criza demografică devenînd tot mai complexă și mai dificil de rezolvat. Evident că pandemia Covid-19 a exacerat situația. Scăderea naturală s-a accentuat, pe când emigrația nu a diminuat. Cel mai probabil, ecoul pandemiei vine cu repercusiuni multiple nu doar pentru sănătatea populației, dar și pentru societate în general. Pandemia COVID-19 a schimbat radical relațiile populației cu locurile în care aceasta trăiește, studiază și muncește. Trebuie să ne asigurăm ca digitalizarea și beneficiile pe care le aduce vor contribui, de asemenea, la reducerea unor decalaje între generații și localități, la contracararea scăderii economice și demografice prin consolidarea interconexiunilor între educație, piața muncii și tehnologii inovaționale. În acest context, în domeniul populației este necesară o strategie complexă și de lungă durată, ca o parte integrantă a strategiei de dezvoltare socioeconomică, adaptată continuu la schimbările în dinamica demografică și bazată pe date statistice fiabile și cercetări demografice aprofundate.
  • No Thumbnail Available
    Item
    Structura pe vârste și sexe a emigranților din Republica Moldova
    (Foxtrot, 2016) Tabac, Tatiana
    This article analyses the changes that have occurred in the age structure and sex of migrants from Republic Moldova in the period 2001-2011. As sources were used census data from 2001 and 2011 round spent in the host countries of the EU and Russia. According to the data analysed in the period 2001-2011 increased intensity of migration in all young and working age groups– 25-49 years. Compared to 2001, in 2011 the number of female migrants has increased about twice, and the high masculinity ratio in 2001-107 men to 100 women, decreased by 2011 registering 84 men per 100 women.
  • No Thumbnail Available
    Item
    Provocarile pandemiei pentru familiile cu copii din municipiul Chișinău : Raport de studiu
    (2021) Gagauz, Olga; Chistruga-Sinchevici, Inga; Rojco, Anatolii; Tabac, Tatiana
    Acest studiu permite vizualizarea situației familiilor cu copii în perioada pandemiei COVID-19 și ierarhizează problemele și constrângerilor după prioritatea de intervenții. În această perioadă de criză epidemiologică au fost evidențiate aspectele problematice pe segmentul politicilor destinate familiilor cu copii, ceea ce presupune necesitatea de implementare a reformelor în domeniile-cheie. Rezultatele evidențiază necesitatea de eliminare a inegalităților persistente în asigurarea echitabilă și de calitate a îngrijirii și educației din toate grupurile de familii. Pandemia de COVID-19 a generat in randul familiilor cu copii din mun. Chișinau ingrijorari și anxietați legate de sanatate, situația economica, stabilitatea financiara, angajarea in campul muncii etc. Specific multor familii din Chișinau este dependența de sprijinul din partea familiei de origine și a rudelor. In contextul creat de pandemie, acest sprijin a fost perturbat sau chiar limitat din cauza masurilor de distanțare sociala, dar și din cauza dificultaților economice cu care s-au confruntat mai multe familii din țara in general. Acest studiu permite vizualizarea situației familiilor cu copii in perioada pandemiei COVID-19 per ansamblu și ierarhizarea problemelor și constrangerilor dupa prioritatea de intervenții. Este evident faptul ca criza COVID-19 a demonstrat și a accentuat cele mai problematice aspecte ce țin de politici destinate familiilor cu copii, totodata, prezentand o oportunitate pentru a promova activ reforme in domeniile-cheie de ingrijire și dezvoltare a copiilor din țara. In afara de acestea, se evidențiaza necesitatea de a se concentra pe depașirea inegalitaților persistente in asigurarea echitabila și de calitate a ingrijirii și educației din toate grupurile de familii.
  • No Thumbnail Available
    Item
    Emigrația moldovenilor în Italia în perioada anilor 1992-2014: statistica națională versus statistica Italiei
    (INCE, 2015) Tabac, Tatiana
    În articolul dat se analizează emigrația moldovenilor în Italia în perioada de după obținerea independenței Republicii Moldova și până în prezent. S-a constat o diferență semnificativă în estimarea migrației de statistica națională versus statistica Italiei. Numărul emigranților moldoveni în Italia este subestimat de Biroul Național de Statistică în baza Anchetei Forței de Muncă circa de trei ori. Începând cu anul 2008 în numărul total al emigranților în Italia crește brusc numărul copiilor, ca rezultat al modificării cadrului legislativ cu privire la dreptul migranților pentru reîntregirea familiei. De asemenea, se observă un număr impunător al tinerilor și creșterea numărului vârstnicilor.
  • Thumbnail Image
    Item
    Cum corelăm dezvoltarea economică cu cea demografică sau ce este dividendul demografic?
    (INCE, 2017) Gagauz, Olga; Tabac, Tatiana
    Dividendul demografic reprezintă un potențial important pentru creșterea economică a țării în condițiile promovării unor politici active de consolidare a capitalului uman și dezvoltare a pieței muncii. Dividendul demografic se constată atunci când proporția populației în vârsta aptă de muncă în totalul populației constituie 55% și peste. În Republica Moldova dividendul demografic sau ”fereastra oportunităților” se înregistrează de la începutul anilor 2000, însă situația socioeconomică nefavorabilă, emigrația în masă a populației au dus la pierderea semnificativă a efectivului populației economic productive și la reducerea perioadei dividendului demografic. În prezent, există rezerve importante în ceea ce privește valorificarea dividendului demografic rămas în țară. Circa 27% din tineri (15-29 de ani) sunt neîncadrați nici pe piața muncii, nici în educație (rata NEET), acest indicator fiind de două ori mai mare decât media în UE. Indicatorii sănătății populației, cum ar fi mortalitatea infantilă (9,7‰ în anul 2015) și mortalitatea copiilor în vârsta până la 5 ani (11,7‰ în anul 2015) rămâne la un nivel ridicat în comparație cu țările europene, iar mortalitatea prematură a populației în vârsta aptă de muncă duce la pierderea potențialului uman și valorificarea redusă dividendului demografic. Creșterea vârstei de pensionare (până la 63 de ani pentru femei și bărbați) contribuie la prelungirea perioadei dividendului demografic, important este să fie obținută o extindere reală a duratei de încadrare în câmpul muncii prin creșterea ratei de ocupare la toate vârstele, inclusiv la vârstele pre-pensionare. Printre direcțiile principale ale politicilor sunt: mărirea investițiilor în educația și sănătatea tinerilor, modernizarea economică, creșterea ratei de ocupare a populației și scăderea ratei NEET, facilitarea procesului de tranziție a tinerilor de la școală la muncă.
  • No Thumbnail Available
    Item
    Impactul crizelor economice asupra proceselor demografice
    (INCE, 2016) Gagauz, Olga; Penina, Olga; Tabac, Tatiana
    Se examinează impactul crizelor economice din perioada anilor 1990-2014 asupra principalelor procese demografice: fertilitatea, mortalitatea și migrația. În acest context, se constată că greutățile economice și incertitudinile pe piața forței de muncă duc la reducerea intențiilor cu privire la nașterea copiilor, ceea ce s-a reflectat în reducerea semnificativă a ratei totale de fertilitate și a ratelor specifice de fertilitate pentru vârstele tinere. Mortalitatea pentru toate vârstele și cauzele de deces au prezentat o tendință generală de creștere, rata standardizată de mortalitate majorându-se în anii 1990-2014 cu 44% la bărbați și 30% la femei. Mortalitatea înaltă determină decalajul semnificativ între Republica Moldova și țările UE în speranța de viață la naștere. Pentru Republica Moldova acest indicator constituie 65,0 ani pentru bărbați și 73,4 ani pentru femei, fiind, cu 7,4 și, respectiv, 6,7 ani mai scăzut decât în UE. Situația socioeconomică nestabilă sporește numărul persoanelor implicate în migrația internațională, care, în timp, a cuprins tot mai multe persoane din grupele tinere de vârstă. În ultimii ani emigrația oscilează în limitele de 45-50 mii. Printre cele mai necesare politici se evidențiază: crearea condițiilor favorabile pentru nașterea și educarea copiilor reducerea mortalității și migrației.