Cercetări demografice
Permanent URI for this communityhttps://rses.ince.md/handle/123456789/8
Browse
8 results
Search Results
Item The population of the Republic of Moldova at the Horizon of 2040(2024) Gagauz, Olga; Pahomii, Irina; Slav, Maxim; Stirba, Vitalie; Gailey, Nicholas; Samir, K. CThis analytical report was prepared at the request of the Government of the Republic of Moldova, under government Decision No. 284/2024, to address rapid demographic changes through evidence-based policies to anticipate future demands for resources and social services. The population projection is intended for use by central and local authorities in planning and effectively implementing public policies, ensuring the management of demographic and economic changes and the efficient allocation of resources for the sustainable development of local communities. The national-level population projections is prepared annually by the National Institute for Economic Research (Centre for Demographic Research) of the Academy of Economic Studies of Moldova under the auspices of the Ministry of Labour and Social Protection of the Republic of Moldova.Item Profilul demograic al Republicii Moldova și proiecția numărului populației la orizontul anului 2040(INCE, ASEM, 2024) Gagauz, Olga; Pahomii, Irina; Slav, Maxim; Tabac, Tatiana; Stirba, VitalieItem Populaţia Republicii Moldova la orizontul anului 2040(INCE, ASEM, 2024) Gagauz, Olga ; Pahomii, Irina; Slav, Maxim ; Stirba, Vitalie ; Gailey, Nicholas ; Samir, K. C.Proiectarea populației este un proces esențial pentru înțelegerea dinamicii demografice viitoare și fundamentarea deciziilor strategice de dezvoltare națională și locală. În Republica Moldova, schimbările demografice sunt influențate de un set complex de factori, cum ar fi migrația intensă, declinul ratei natalității, îmbătrânirea accelerată a populației și schimbările structurale la nivelul familiei. Aceste tendințe au implicații profunde asupra tuturor aspectelor vieții economice și sociale, de la piața muncii și sistemele de protecție socială până la infrastructura publică și dezvoltarea teritorială echilibrată. Pe fundalul unui declin demografic constant și a diminuării forței de muncă din Moldova, proiecțiile populației devin un instrument indispensabil pentru a anticipa provocările viitoare și pentru a planifica corespunzător resursele bugetare și de infrastructură. În lipsa unor politici adecvate, neglijarea tendințelor demografice pot accentua disparitățile regionale în contextul dezvoltării infrastructurii și echității sociale, încetini productivitatea economică, dar și afecta sustenabilitatea sistemelor de sănătate și pensii. De asemenea, cunoașterea dinamicii populației în profil teritorial poate facilita dezvoltarea regională și ajustarea serviciilor publice, având în vedere că numărul și structura populației la nivel de localități sunt modelate de mortalitate, natalitate, migrația internațională și migrația internă. Începând cu anul 2024, în Republica Moldova vor fi elaborate prognoze demografice oficiale, conform Hotărârii Guvernului nr. 284/2024, care prevede realizarea lor periodică atât la nivel național, cu actualizare anuală, cât și pentru unități administrativ-teritoriale, cu actualizare la fiecare 3 ani. Elaborarea prognozelor demografice este responsabilitatea Centrului de Cercetări Demografice (în continuare CCD) al Institutului Național de Cercetări Economice al Academiei de Studii Economice din Moldova. Prognozele demografice ale CCD sunt proiecții demografice elaborate pe baza studierii tendințelor de lungă durată privind mortalitatea, natalitatea și migrația și reflectă cea mai probabilă evoluție a proceselor demografice, în special a mortalității și natalității, de regulă, în scenariul scăzut. Lucrarea își propune să ofere o viziune detaliată asupra proiecțiilor populației Republicii Moldova până în anul 2040, atât la nivel național, cât și pentru unitățile teritorial-administrative cu un orizont de proiecție de 10 ani. Utilizând metode moderne de proiecție demografică și luând în considerare mai multe scenarii – de la cele bazate pe tendințele actuale, la cele ce presupun intervenții politice și economice majore – această cercetare urmărește să ofere o imagine cuprinzătoare și realistă a viitorului demografic al Moldovei. Pe lângă aspectele generale privind structura și dimensiunea populației, prezenta lucrare analizează și impactul pe termen lung al migrației externe și interne, ratele fertilității și mortalității, precum și îmbătrânirea populației. Proiectările la nivel teritorial-administrativ sunt deosebit de relevante pentru planificarea teritorială și pentru politicile locale, oferind date esențiale pentru autoritățile publice locale în vederea dezvoltării unor strategii care să răspundă nevoilor specifice ale fiecărei așezări umane. Astfel, acest raport analitic va contribui la conturarea unor politici publice fundamentate pe date solide și fiabile, menite să gestioneze eficient provocările demografice pe care Republica Moldova va înfrunta în următoarele decenii. Proiecțiile pe termen lung reprezintă un ghid esențial pentru factorii decizionali în vederea adaptării infrastructurii economice și sociale la realitățile demografice viitoare, pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă și echitabilă la nivel național și regional.Item Migrația internă în Moldova: schimbări în profil teritorial(INCE, 2022) Stirba, VitalieInternal migration is one of the main demographic processes that determine changes in the population structure in the districts of Moldova. The intensity of internal migration is determined by multiple social and economic factors and the migratory potential of the regions of migrants’ origin. This study analyses internal migration in Moldova at the district level using the National Bureau of Statistics data on permanent residence changes. The results show that the internal migration flows are dominated by the young and working-age population between the age of 15-50, who are mainly involved in rural-urban migration. Among the overall number of internal migrants, females exceed males, which creates a disparity in the sex ratio at certain ages in certain localities. Internal migrants are primarily attracted by the main cities, such as Chisinau and Balti, and by the districts in the vicinity of the capital city. As a result, the population increase in these cities is mainly due to internal migration. The article was elaborated within the State Program Project (2020-2023) 20.80009.0807.21 „Migration, demographic changes, and situation stabilisation policies”.Item Populația Republicii Moldova la 30 de ani de independența: provocari principale și politici necesare(INCE, 2021) Gagauz, Olga; Buciuceanu-Vrabie, Mariana; Pahomii, Irina; Stirba, Vitalie; Tabac, Tatiana; Grigoras, Ecaterina;Dinamica numărului și a structurii pe vârste a populației prezintă unul din factorii importanți în dezvoltarea socioeconomică a Republicii Moldova. Pe parcursul a trei decenii dupa obținerea independenței, evoluția populației țării a cunoscut schimbări semnificative, preponderent cu caracter negativ, printre care scaderea natalității, emigrația în masă și menținerea nivelului înalt al mortalității au determinat o schimbare fără precedent a contextului demografic al țării, având implicații multiple asupra perspectivelor de dezvoltare socioeconomică și a securității naționale. În pofida faptului că problemele demografice sunt în atenția guvernului, totuși, măsurile intreprinse sunt fragmentate, deseori lipsite de o viziune integră și cu o speranță nejustificată ca ameliorarea situației socioeconomice ar putea imediat să aducă schimbări demografice pozitive. Provocările demografice cu care se confruntă Republica Moldova nu sunt unice în Europa de Est, însă migrația în masă și îmbătrânirea demografică rapidă le face mai pronunțate, criza demografică devenînd tot mai complexă și mai dificil de rezolvat. Evident că pandemia Covid-19 a exacerat situația. Scăderea naturală s-a accentuat, pe când emigrația nu a diminuat. Cel mai probabil, ecoul pandemiei vine cu repercusiuni multiple nu doar pentru sănătatea populației, dar și pentru societate în general. Pandemia COVID-19 a schimbat radical relațiile populației cu locurile în care aceasta trăiește, studiază și muncește. Trebuie să ne asigurăm ca digitalizarea și beneficiile pe care le aduce vor contribui, de asemenea, la reducerea unor decalaje între generații și localități, la contracararea scăderii economice și demografice prin consolidarea interconexiunilor între educație, piața muncii și tehnologii inovaționale. În acest context, în domeniul populației este necesară o strategie complexă și de lungă durată, ca o parte integrantă a strategiei de dezvoltare socioeconomică, adaptată continuu la schimbările în dinamica demografică și bazată pe date statistice fiabile și cercetări demografice aprofundate.Item Schimbările în speranța de viață sub influența pandemiei Covid-19(Foxtrot, 2021) Stirba, VitalieThis article highlights the changes in life expectancy in Moldova under the influence of the COVID-19 pandemic. The results show a decrease in life expectancy in 2020, compared to 2019, by 0.9 years in males and 1.3 years in females. The increase in mortality has been particularly pronounced in the ages above 55 and 40 for males and females, respectively. The observed rise in the number of deaths occurred as a result of joint factors, such as the increasing number of persons diagnosed with COVID-19, postponement of planned treatments for the patients with chronic diseases, overloading of the medical system during the pandemic, etc. During the period of self-isolation and a decrease in economic activities, a decrease in mortality caused by external factors could be observed, which contributed to the increase in the life expectancy components among the young population.Item Principalele provocări în contextul evaluării situației epidemiologice din Republica Moldova(INCE, 2020) Stirba, VitalieIn contextul creșterii numarului de cazuri de infectari cu noul tip de coronavirus, autoritațile Republicii Moldova s-au confruntat cu un șir de provocari in domeniul sanatații publice, iar acțiunile actorilor de decizie, in mare parte, au derivat din capacitatea de a evalua situația epidemiologica creata. Acest articol vine sa accentueze unele probleme privind sanatatea publica in contextul pandemiei de COVID-19, dar și celor legate cuantificarea eficacitații masurilor luate in baza indicatorilor demografici.Item Traffic-related mortality in Moldova(INCE, 2020) Stirba, VitalieThis article analyses the mortality caused by road accidents in Moldova depending on the degree of involvement of pedestrians, cyclists, motorcyclists, drivers and passengers of transport units, depending on age and sex. Results suggest that traffic-related mortality in Moldova has shown an increased incidence among the young and working-age population, where a significant difference between males and females is observed. Among the youth, traffic-related deaths register between 10-27% of the overall mortality in both sexes. The risk exposure of dying in a traffic accident decreases with age and is less significant in the retired ages. During the years 1998-2015, avoidance of traffic related deaths would have assured an increase in life expectancy between 0.40-0.56 years in males, and 0.09-0.23 years in females. The continuous increase in the number of transport units on public roads, as well as in the number of hours spent in traffic, influences the degree of exposure to the risk of death or injury as a result of road traffic accidents. Trauma resulting from road accidents increases the incidence of premature mortality and disability among the population, which is reflected by the decrease of healthy life expectancy. It is ascertained that the road accident mortality requires a detailed and comprehensive analysis given the multitude of factors influencing deaths and injuries related to a traffic accident among the population. Thus, in order to improve road safety and reduce mortality incidence among traffic participants, a range of actions has to be implemented by the liable actors, including through the international experience.