Cercetări demografice
Permanent URI for this communityhttps://rses.ince.md/handle/123456789/8
Browse
8 results
Search Results
Item Urmărirea traseului profesional al absolvenților învățământului superior din Republica Moldova (studii superioare de licență): Studiu sociologic.(2024) Gagauz, Olga; Chistruga-Sinchevici, Inga; Crîşmaru, MarianaStudiile de monitorizare a inserției pe piața muncii a absolvenților de învățământ superior reprezintă un instrument eficient de colectare a datelor, menit să ofere un feedback pentru reformarea şi modernizarea sistemului de învățământ superior. Este aplicat la scară largă drept răspuns la necesitatea de a studia modul în care absolvenții evaluează retrospectiv diferite aspect ale programului de studiu absolvit şi ai dentifica componentele eficiente și ineficiente ale acestuia. La rândul său, evaluarea inserției socio-profesionale a absolvenților reprezintă un element essential în îmbunătățirea conexiunii dintre educație și piața muncii, contribuind la asigurarea relevanței și eficacității programelor de studii și la pregătirea absolvenților pentru cariere de succes, în concordanță cu nevoile și cerințele în continuă schimbare ale pieței muncii. Realizarea Studiului de Urmărire al Traseului Profesional al absolvenților învățământului superior din Republica Moldova (in continuare SUTP) este de o importanță majoră, fiind condiționat de necesitatea implementării unor instrumente metodologice inedite și relevante pentru monitorizarea inserției profesionale a absolvenților. SUTP este parte componentă a Proiectului „Învățământul Superior din Moldova” (MEC, anii 2020 - 2025), care are drept obiectiv-cheie îmbunătățirea orientării spre piața muncii a instituțiilor de învățământ superior și eficientizarea mecanismelor de asigurare a calității educației. SUTP are menirea de a acoperi un gol informational de management în sistemul universitar din Republica Moldova privind situația absolvenților pe piața forței de muncă în primii ani după absolvire, de a anticipa nevoile de calificări și competențe solicitate de către angajatori, cât și de a contribui la actualizarea documentelor de planificare strategică a instituțiilor de învățământ superior din țară. În același timp, rezultatele studiului pot fi utilizate pentru consolidarea legăturii dintre educație, formare profesională și sectorul ocupării forței de muncă. Acest lucru ar putea duce la o mai bună pregătire a absolvenților pentru piața muncii, reducând șomajul și sporind mobilitatea, cât și incluziunea socială a acestora. În baza rezultatelor SUTP, instituțiile de învățământ superior vor putea să-și îmbunătățească calitatea procesului educațional și de formare profesională. Mai mult decât atât, se va consolida capacitatea părților interesate (autoritățile publice centrale, instituțiile de învățământ etc.) de a evalua modul în care cunoștințele, competențele și abilitățile dobândite sunt suficiente pentru angajarea absolvenților de învățământ superior în câmpul muncii, precum şi să dezvolte programe de învățare pe tot parcursul vieții. De asemenea, SUTP urmărește îmbunătățirea capacității de colectare a datelor și utilizarea ulterioară a informațiilor pentru monitorizarea continuă a sistemului de învățământ superior. Raportul Analitic privind Urmărirea Traseului Profesional al Absolvenților Învățământului Superior din Republica Moldova (studii superioare de licenţă) a fost elaborat în baza rezultatelor SUTP derulat în conformitate cu Obiectivul general al Proiectului sus-menționat și cu prevederile Contractului No. MD-MOED-242591-CS-CDS. SUTP a urmărit alinierea la standardele internaționale, acesta constituind un demers inedit, realizat la nivel național, în vederea identificării necesităților absolvenților de studii superioare în procesul de integrare pe piața muncii și racordarea programelor de studii la cerințele angajatorilor.Item Urmărirea traseului profesional al absolvenților învățământului superior din Republica Moldova (studii superioare de master): Studiu sociologic(2024) Gagauz, Olga; Chistruga-Sinchevici, Inga; Crismaru, MarianaStudiile de monitorizare a inserției pe piața muncii a absolvenților de învățământ superior reprezintă un instrument eficient de colectare a datelor, menit să ofere un feedback pentru reformarea şi modernizarea sistemului de învățământ superior. Este aplicat la scară largă drept răspuns la necesitatea de a studia modul în care absolvenții evaluează retrospectiv diferite aspecte ale programului de studiu absolvit şi a identifica componentele eficiente și ineficiente ale acestuia. La rândul său, evaluarea inserției socio-profesionale a absolvenților reprezintă un element esențial în îmbunătățirea conexiunii dintre educație și piața muncii, contribuind la asigurarea relevanței și eficacității programelor de studii și la pregătirea absolvenților pentru cariere de succes, în concordanță cu nevoile și cerințele în continuă schimbare ale pieței muncii. Realizarea Studiului de Urmărire al Traseului Profesional al absolvenților învățământului superior din Republica Moldova (in continuare SUTP) este de o importanță majoră, fiind condiționat de necesitatea implementării unor instrumente metodologice inedite și relevante pentru monitorizarea inserției profesionale a absolvenților. SUTP este parte componentă a Proiectului „Învățământul Superior din Moldova” (MEC, anii 2020 - 2025), care are drept obiectiv-cheie îmbunătățirea orientării spre piața muncii a instituțiilor de învățământ superior și eficientizarea mecanismelor de asigurare a calității educației. SUTP are menirea de a acoperi un gol informațional de management în sistemul universitar din Republica Moldova privind situația absolvenților pe piața forței de muncă în primii ani după absolvire, de a anticipa nevoile de calificări și competențe solicitate de către angajatori, cât și de a contribui la actualizarea documentelor de planificare strategică a instituțiilor de învățământ superior din țară. În același timp, rezultatele studiului pot fi utilizate pentru consolidarea legăturii dintre educație, formare profesională și sectorul ocupării forței de muncă. Acest lucru ar putea duce la o mai bună pregătire a absolvenților pentru piața muncii, reducând șomajul și sporind mobilitatea, cât și incluziunea socială a acestora. În baza rezultatelor SUTP, instituțiile de învățământ superior vor putea să-și îmbunătățească calitatea procesului educațional și de formare profesională. Mai mult decât atât, se va consolida capacitatea părților interesate (autoritățile publice centrale, instituțiile de învățământ etc.) de a evalua modul în care cunoștințele, competențele și abilitățile dobândite sunt suficiente pentru angajarea absolvenților de învățământ superior în câmpul muncii, precum şi să dezvolte programe de învăţare pe tot parcursul vieții. De asemenea, SUTP urmărește îmbunătățirea capacității de colectare a datelor și utilizarea ulterioară a informațiilor pentru monitorizarea continuă a sistemului de învățământ superior. Raportul Analitic privind Urmărirea Traseului Profesional al Absolvenților Învățământului Superior din Republica Moldova (studii superioare de master) a fost elaborat în baza rezultatelor SUTP derulat în conformitate cu Obiectivul general al Proiectului sus-menționat și cu prevederile Contractului No. MD-MOED-242591-CS-CDS. SUTP a urmărit alinierea la standardele internaționale, acesta constituind un demers inedit, realizat la nivel național, în vederea identificării necesităților absolvenților de studii superioare în procesul de integrare pe piața muncii și racordarea programelor de studii la cerințele angajatorilor.Item Concediul de paternitate: așteptări, experiențe și rezultate în primii ani de la implementare(2023) Chistruga-Sinchevici, Inga”Concediul de paternitate: așteptări, experiențe și rezultate în primii ani de la implementare” a fost realizat în baza studiului calitativ ”Implementarea concediului de paternitate în Republica Moldova” desfășurat de Centrul Cercetări Demografice în perioada august-noiembrie 2022. În cadrul studiului au fost intervievați 24 de tați care au copii cu vârsta de până la 3 ani (dintre care 10 au beneficiat de concediu paternal și 14 nu au luat acest concediu).Item Raportul Studiului Generații și Gen : Fii vocea generației tale!(2022) Gagauz, Olga; Oceretnii, Anastasia; Lupusor, Adrian; Chistruga-Sinchevici, Inga; Spinei, Larisa; Ciubotaru, Victoria; Bodrug-Lungu, Valentina; Buciuceanu-Vrabie, Mariana; Buzu, Alexei; Obreja, Galina; Bivol, Rodica; Galer, LilianStudiul „Generații și Gen” este primul și cel mai complex studiu demografic longitudinal care monitorizează schimbările demografice ce au loc în Republica Moldova. Acesta este un studiu global, desfășurat până în prezent în peste 24 de țări și este parte a programului internațional coordonat de Comisia Economică a Națiunilor Unite pentru Europa (UNECE) și Institutul Interdisciplinar de Demografie din Olanda (NIDI). În Republica Moldova, GGS a fost realizat la solicitarea Guvernului Republicii Moldova, fiind parte a Programului global Generații și Gen (GGP) și este implementat de către Fondul Națiunilor Unite pentru Populație, în parteneriat cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Biroul Național de Statistică și Institutul Interdisciplinar de Demografie din Olanda. Realizarea studiului a fost posibilă grație suportului financiar oferit de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Fondul Parteneriatului pentru Dezvoltare India-ONU și UNFPA Moldova. Participanții studiului au fost peste 10,000 de persoane cu vârsta de 15-79 de ani din 153 de localități ale Republicii Moldova, cu excepția regiunii din stânga Nistrului. Fiind un studiu internațional longitudinal, urmează a fi realizat în trei valuri, participanții studiului vor fi vizitați în mod repetat peste 3 ani, pentru a înțelege schimbările demografice care au loc în timp.Item Echilibrul dintre muncă și viața de familie: necesități ale părinților și rolul politicilor sociale(INCE, 2021) Chistruga-Sinchevici, IngaÎn familia modernă, munca depășește granițele gospodăriei, distanța dintre locul de muncă și casă devine din ce în ce mai mare, ambii soți prestează o muncă remunerată, cu mplicaţii asupra distribuţiei rolurilor de gen iar supravegherea și îngrijirea copiilor devine o problemă majoră. În rezultat responsabilitățile casnice sunt în conflict cu munca și nu mai există armonie. Până la declararea independenței Republicii Moldova, munca femeilor, implicit a mamelor, în țara noastră era practic obligatorie, totodată existau diverse practici informale și formale pentru a ajuta femeile să combine rolurile de angajată și de mamă (sistem de creșe, grădinițe, servicii medicale, tabere de vară puse la dispoziția părinților și copiilor). Cu toate acestea, menținerea unui echilibru între activitatea profesională și cea familială nu era ușoara. Politica familială era orientată spre modelul unei familii cu două cariere, adică cu doi părinți muncitori, cu un anumit sprijin de stat. De asemenea, angajarea profesională era sursa dreptului la bunăstare, ceea ce a făcut ca participarea forței de muncă să fie o obligație, în timp ce în țările europene participarea în câmpul muncii reprezentă baza pentru obținerea de prestații sociale. Viaţa profesională şi cea de familie reprezintă două puncte focale în viața unui adult și interconectate una la alta. Munca și cariera sunt aspecte importante dincolo de nevoile financiare, în condițiile accentuării importantei identitații profesionale. Totodată, locul de muncă oferă împlinire la nivel personal și reprezintă o arena socială pentru a dezvolta relații și a primi sprijin. Concomitent și participarea la îngrijirea și educația copiilor este esențială. Însă în societatea actuală plină de responsabilități și angajamente, obţinerea unui echilibru între viața profesională și viața familială se dovedeşte a fi o adevărată provocare. Schimbările substanţiale pe piaţa muncii şi în organizarea vieții de familie creează un context în care părinților le este din ce în ce mai greu să dezvolte strategii de îmbinare cu succes a responsabilităților profesionale și a celor familiale.Item Provocarile pandemiei pentru familiile cu copii din municipiul Chișinău : Raport de studiu(2021) Gagauz, Olga; Chistruga-Sinchevici, Inga; Rojco, Anatolii; Tabac, TatianaAcest studiu permite vizualizarea situației familiilor cu copii în perioada pandemiei COVID-19 și ierarhizează problemele și constrângerilor după prioritatea de intervenții. În această perioadă de criză epidemiologică au fost evidențiate aspectele problematice pe segmentul politicilor destinate familiilor cu copii, ceea ce presupune necesitatea de implementare a reformelor în domeniile-cheie. Rezultatele evidențiază necesitatea de eliminare a inegalităților persistente în asigurarea echitabilă și de calitate a îngrijirii și educației din toate grupurile de familii. Pandemia de COVID-19 a generat in randul familiilor cu copii din mun. Chișinau ingrijorari și anxietați legate de sanatate, situația economica, stabilitatea financiara, angajarea in campul muncii etc. Specific multor familii din Chișinau este dependența de sprijinul din partea familiei de origine și a rudelor. In contextul creat de pandemie, acest sprijin a fost perturbat sau chiar limitat din cauza masurilor de distanțare sociala, dar și din cauza dificultaților economice cu care s-au confruntat mai multe familii din țara in general. Acest studiu permite vizualizarea situației familiilor cu copii in perioada pandemiei COVID-19 per ansamblu și ierarhizarea problemelor și constrangerilor dupa prioritatea de intervenții. Este evident faptul ca criza COVID-19 a demonstrat și a accentuat cele mai problematice aspecte ce țin de politici destinate familiilor cu copii, totodata, prezentand o oportunitate pentru a promova activ reforme in domeniile-cheie de ingrijire și dezvoltare a copiilor din țara. In afara de acestea, se evidențiaza necesitatea de a se concentra pe depașirea inegalitaților persistente in asigurarea echitabila și de calitate a ingrijirii și educației din toate grupurile de familii.Item Impactul pandemiei COVID-19 asupra familiilor cu copii(2021) Gagauz, Olga; Buciuceanu-Vrabie, Mariana; Rojco, Anatolii; Pahomii, Irina; Chistruga-Sinchevici, IngaRaportul reprezintă rezultatele studiului sociologic privind impactul pandemiei asupra familiilor cu copii realizat în perioada octombrie-noiembrie 2020. Metodologia de evaluare are o abordare exploratorie, fiind colectate date prin metoda anchetei sociologice pe bază de chestionar și a interviului sociologic semi-structurat. Scopul studiului constă în evidențierea problemelor cu care s-au confruntat/se confruntă familiile în perioada pandemiei COVID-19, identificarea necesităților specifice ale acestora, stabilirea efectelor situației pandemice asupra bunăstării copiilor și familiilor, precum și măsurilor care ar putea atenua efectele negative ale pandemiei pentru a sprijini acțiunile de răspuns ale politicii atât în timpul pandemiei, cât și după pandemie. Rezultatele cercetării au stabilit o serie de probleme care afectează starea de bine a populației, inclusiv și cele cauzate de lipsa interacțiunii sociale.Item Impactul crizei COVID-19 asupra familiilor cu copii(INCE, 2020) Chistruga-Sinchevici, Inga; Bargan, NataliaO mare parte din familii se confrunta cu stresul cotidian al supravietuirii deteminat de pierderea locurilor de munca, diminuarea veniturilor. Sistarea activitații instituțiilor de invațamant și a celor preșcolare au generat probleme privind asigurarea copiilor cu ingrijire de calitate. Familiile nu dispun de capacitatile si resursele necesare pentru a se adapta noilor conditii, adoptand frecvent strategii, care nu intotdeauna sunt eficiente.