Cercetări demografice
Permanent URI for this communityhttps://rses.ince.md/handle/123456789/8
Browse
10 results
Search Results
Item The Active Ageing Index in the Republic of Moldova, 2020(INCE, 2021) Buciuceanu-Vrabie, MarianaIn 2020, the Active Ageing Index (AAI) for the Republic of Moldova scored 28.7 points out of 100, registering a slight increase compared with the first estimates of the Index made in 2016 (27.1 points). However, the general situation of the population improved modestly – over the past five years less than 1/3 of the human potential aged 55+ is enabled and has opportunities to have an active and healthy ageing.Item Indicele îmbătrânirii active în Republica Moldova, 2020(2021) Buciuceanu-Vrabie, MarianaIn anul 2020, Indicele Imbatranirii Active (IIA) pentru Republica Moldova a acumulat scorul de 28.7 puncte din 100, marcand o ușoara creștere fața de primele estimari ale Indicelui realizate in 2016 (27.1 puncte). Ameliorarea situației generale a populației in varsta este, totuși, modesta – in ultimii cinci ani mai puțin de 1/3 din potențialul uman in varsta de 55 ani și peste este capacitat și are oportunitați de a avea o imbatranire activa și sanatoasa.Item Deficitul ciclului de viață al populației în vârstă: dovezi și implicații în baza conturilor naționale de transfer(INCE, 2022) Buciuceanu-Vrabie, MarianaThe paper presents some results of the analysis of the Life Cycle Deficit (LCD) of the population aged 60 and over, based on the data frame of the National Transfer Accounts (NTA) for 2019. Based on age profiles of aggregate data is attested that the LCD of the elderly population in Moldova is about 41% of the LCD of all ages. The primary sources of livelihood for the elderly are not so much income from work but public transfers (payments for social programs, including pensions, healthcare and social services) – 37.8%. Redistribution of private asset-based reallocations plays a fairly significant role in financing the consumption of older people (30.7% of consumption). Along with advancing age, the economic activity of the population inevitably decreases. During the pre-retirement period, the self-employment labor income remains to have a special role in supplementing incomes and becoming the only source after age 75. People aged 60-75 continue to be donors in intergenerational transfers. Only after the age of 75+, do the elderly become recipients of private transfers. A gender characteristic is that older women remain the main beneficiaries of private transfers due to higher life expectancy. The aging of the population will accelerate in the coming decades, according to forecasts. Therefore, the share of the economically dependent population and the LCD will increase. More vigorous policy efforts are required to improve productivity and increase the potential of the working-age population, including by ensuring active and healthy aging and social security for the elderly. The article was elaborated within the State Program Project (2020-2023) 20.80009.0807.21 „Migration, demographic changes, and situation stabilization policies”.Item Raportul Studiului Generații și Gen : Fii vocea generației tale!(2022) Gagauz, Olga; Oceretnii, Anastasia; Lupusor, Adrian; Chistruga-Sinchevici, Inga; Spinei, Larisa; Ciubotaru, Victoria; Bodrug-Lungu, Valentina; Buciuceanu-Vrabie, Mariana; Buzu, Alexei; Obreja, Galina; Bivol, Rodica; Galer, LilianStudiul „Generații și Gen” este primul și cel mai complex studiu demografic longitudinal care monitorizează schimbările demografice ce au loc în Republica Moldova. Acesta este un studiu global, desfășurat până în prezent în peste 24 de țări și este parte a programului internațional coordonat de Comisia Economică a Națiunilor Unite pentru Europa (UNECE) și Institutul Interdisciplinar de Demografie din Olanda (NIDI). În Republica Moldova, GGS a fost realizat la solicitarea Guvernului Republicii Moldova, fiind parte a Programului global Generații și Gen (GGP) și este implementat de către Fondul Națiunilor Unite pentru Populație, în parteneriat cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Biroul Național de Statistică și Institutul Interdisciplinar de Demografie din Olanda. Realizarea studiului a fost posibilă grație suportului financiar oferit de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Fondul Parteneriatului pentru Dezvoltare India-ONU și UNFPA Moldova. Participanții studiului au fost peste 10,000 de persoane cu vârsta de 15-79 de ani din 153 de localități ale Republicii Moldova, cu excepția regiunii din stânga Nistrului. Fiind un studiu internațional longitudinal, urmează a fi realizat în trei valuri, participanții studiului vor fi vizitați în mod repetat peste 3 ani, pentru a înțelege schimbările demografice care au loc în timp.Item Populația Republicii Moldova la 30 de ani de independența: provocari principale și politici necesare(INCE, 2021) Gagauz, Olga; Buciuceanu-Vrabie, Mariana; Pahomii, Irina; Stirba, Vitalie; Tabac, Tatiana; Grigoras, Ecaterina;Dinamica numărului și a structurii pe vârste a populației prezintă unul din factorii importanți în dezvoltarea socioeconomică a Republicii Moldova. Pe parcursul a trei decenii dupa obținerea independenței, evoluția populației țării a cunoscut schimbări semnificative, preponderent cu caracter negativ, printre care scaderea natalității, emigrația în masă și menținerea nivelului înalt al mortalității au determinat o schimbare fără precedent a contextului demografic al țării, având implicații multiple asupra perspectivelor de dezvoltare socioeconomică și a securității naționale. În pofida faptului că problemele demografice sunt în atenția guvernului, totuși, măsurile intreprinse sunt fragmentate, deseori lipsite de o viziune integră și cu o speranță nejustificată ca ameliorarea situației socioeconomice ar putea imediat să aducă schimbări demografice pozitive. Provocările demografice cu care se confruntă Republica Moldova nu sunt unice în Europa de Est, însă migrația în masă și îmbătrânirea demografică rapidă le face mai pronunțate, criza demografică devenînd tot mai complexă și mai dificil de rezolvat. Evident că pandemia Covid-19 a exacerat situația. Scăderea naturală s-a accentuat, pe când emigrația nu a diminuat. Cel mai probabil, ecoul pandemiei vine cu repercusiuni multiple nu doar pentru sănătatea populației, dar și pentru societate în general. Pandemia COVID-19 a schimbat radical relațiile populației cu locurile în care aceasta trăiește, studiază și muncește. Trebuie să ne asigurăm ca digitalizarea și beneficiile pe care le aduce vor contribui, de asemenea, la reducerea unor decalaje între generații și localități, la contracararea scăderii economice și demografice prin consolidarea interconexiunilor între educație, piața muncii și tehnologii inovaționale. În acest context, în domeniul populației este necesară o strategie complexă și de lungă durată, ca o parte integrantă a strategiei de dezvoltare socioeconomică, adaptată continuu la schimbările în dinamica demografică și bazată pe date statistice fiabile și cercetări demografice aprofundate.Item Oportunități de îmbătrânire activă în Republica Moldova(Foxtrot, 2021) Buciuceanu-Vrabie, MarianaThe article presents an analysis of the opportunities for the population active aging, in light of the multidimensional indicators of the Active Aging Index for 2016-2020 and their relation to the Sustainable Development Goals of the 2030 Agenda. It is found that almost three quarters of Moldova's population aged 55 and over have very few opportunities to live a long, healthy, professionally active and safe life. At the same time, in the last five years, the most obvious progress in achieving thouse 17 Nationalized SDGs and related to the elderly population is registered in: strengthening the skills of ICT use (SDG 17); promoting lifelong learning opportunities (SDG 4); ensuring a healthy life and promoting the well-being of all at all ages (SDG 3).Item Impactul pandemiei COVID-19 asupra familiilor cu copii(2021) Gagauz, Olga; Buciuceanu-Vrabie, Mariana; Rojco, Anatolii; Pahomii, Irina; Chistruga-Sinchevici, IngaRaportul reprezintă rezultatele studiului sociologic privind impactul pandemiei asupra familiilor cu copii realizat în perioada octombrie-noiembrie 2020. Metodologia de evaluare are o abordare exploratorie, fiind colectate date prin metoda anchetei sociologice pe bază de chestionar și a interviului sociologic semi-structurat. Scopul studiului constă în evidențierea problemelor cu care s-au confruntat/se confruntă familiile în perioada pandemiei COVID-19, identificarea necesităților specifice ale acestora, stabilirea efectelor situației pandemice asupra bunăstării copiilor și familiilor, precum și măsurilor care ar putea atenua efectele negative ale pandemiei pentru a sprijini acțiunile de răspuns ale politicii atât în timpul pandemiei, cât și după pandemie. Rezultatele cercetării au stabilit o serie de probleme care afectează starea de bine a populației, inclusiv și cele cauzate de lipsa interacțiunii sociale.Item Implicații sociale ale pandemiei COVID-19 asupra vârstnicilor(INCE, 2020) Buciuceanu-Vrabie, MarianaSunt evaluate aspectele sociodemografice ale populației in varsta in condițiile pandemiei COVID-19. In baza rezultatelor preliminare ale studiului calitativ ”Atenuarea efectelor negative ale pandemiei COVID-19 asupra familiilor” și a statisticii curente sunt analizate implicațiile sociale ale crizei COVID-19 asupra bunastarii și nivelului de trai al varstnicilor in Republica Moldova.Item The well-being of the older people in the Republic of Moldova: determinants and challenges(INCE, 2020) Buciuceanu-Vrabie, MarianaIt is attested at the national level that three-quarters of human capital aged 55 and over in Moldova represent an untapped potential for active aging, which means limited opportunities to get old in good health, to be active economically, to have a safe and secure social life. Meanwhile, more older people are in a group risk with high socio-economic vulnerability. According to national demographic prognoses, by the year 2035, every third person would be over 60. At the regional level, Moldova has the lowest indicators on the quality of life of the older people, on the human capital in older age and on the opportunities to empower this category of the population. The paper focuses to calculate and evaluate some indicators of well-being and social inclusion of the older people in the Republic of Moldova. The challenges which the older people population is facing (poor living conditions, financial and material deprivation, limited access, and quality of health services, restricted physical security, etc.) are highlighted. The analysis is based on the latest available national statistics and empirical data. To emphasize determinants of material wellbeing of the older people the binary logistic regression model had been developed based on primary data of the “Discrimination, abuse and violence against older people in Moldova” (2014, CDR, HelpAge) sociological survey of persons aged 60 and over. The factors, which have a significant impact on the material welfare of the older people, are residence area and age, labour market position, the migrant experience, educational attendance, self-perceived health, age-friendly community perception.Item Standards for skills in family support: mapping the international organizations(INCE, 2020) Buciuceanu-Vrabie, Mariana; Mešl, Nina; Zegarac, NevenkaPreliminary results of the analytical study conducted to identify the international agencies on skills' qualification are presented in the paper. The resented study is part of a comprehensive research project launched in the framework COST Action CA18123. The European Family Support Network, and aims to map the international organizations working in the field and to identify, describe and catalogue available evidence on basic professional competencies of family support workforces.