Barometrul demografic

Permanent URI for this collectionhttps://rses.ince.md/handle/123456789/73

Browse

Now showing 1 - 3 of 3

Care este numărul real al populației Republicii Moldova?
(INCE, 2015) Penina, Olga
Se examinează calitatea datelor statistice oficiale cu privire la numărul populației Republicii Moldova şi corespunderea definițiilor naționale în domeniul migrației internaționale la standardele Uniunii Europene. Se evidențiază impactul supraestimării numărului populației asupra indicatorilor demografici, a prognozelor demografice şi elaborării politicilor sectoriale. Se propun recomandări ce țin de ameliorarea calității datelor statistice cu privire la numărul şi structura populației.
Cum corelăm dezvoltarea economică cu cea demografică sau ce este dividendul demografic?
(INCE, 2017) Gagauz, Olga; Tabac, Tatiana
Dividendul demografic reprezintă un potențial important pentru creșterea economică a țării în condițiile promovării unor politici active de consolidare a capitalului uman și dezvoltare a pieței muncii. Dividendul demografic se constată atunci când proporția populației în vârsta aptă de muncă în totalul populației constituie 55% și peste. În Republica Moldova dividendul demografic sau ”fereastra oportunităților” se înregistrează de la începutul anilor 2000, însă situația socioeconomică nefavorabilă, emigrația în masă a populației au dus la pierderea semnificativă a efectivului populației economic productive și la reducerea perioadei dividendului demografic. În prezent, există rezerve importante în ceea ce privește valorificarea dividendului demografic rămas în țară. Circa 27% din tineri (15-29 de ani) sunt neîncadrați nici pe piața muncii, nici în educație (rata NEET), acest indicator fiind de două ori mai mare decât media în UE. Indicatorii sănătății populației, cum ar fi mortalitatea infantilă (9,7‰ în anul 2015) și mortalitatea copiilor în vârsta până la 5 ani (11,7‰ în anul 2015) rămâne la un nivel ridicat în comparație cu țările europene, iar mortalitatea prematură a populației în vârsta aptă de muncă duce la pierderea potențialului uman și valorificarea redusă dividendului demografic. Creșterea vârstei de pensionare (până la 63 de ani pentru femei și bărbați) contribuie la prelungirea perioadei dividendului demografic, important este să fie obținută o extindere reală a duratei de încadrare în câmpul muncii prin creșterea ratei de ocupare la toate vârstele, inclusiv la vârstele pre-pensionare. Printre direcțiile principale ale politicilor sunt: mărirea investițiilor în educația și sănătatea tinerilor, modernizarea economică, creșterea ratei de ocupare a populației și scăderea ratei NEET, facilitarea procesului de tranziție a tinerilor de la școală la muncă.
Situaţia tinerilor în Republica Moldova: de la deziderate la oportunităţi
(INCE, 2015) Buciuceanu-Vrabie, Mariana; Pahomii, Irina
Se examinează problemele principale cu care se confruntă tinerii în Republica Moldova. Se constată gradul înalt de vulnerabilitate şi susceptibilitate la diferite riscuri, ceea ce compromite oportunităţile şi potenţialul de dezvoltare al tinerilor: sărăcia, inechitatea oportunităţilor educaţionale, de instruire și acces la informaţie, oportunităţi economice, starea sănătăţii și deprinderile nocive. Se înregistrează gradul înalt de excluziune socială a tinerilor – circa 29% nu urmează nici o formă de instruire sau pregătire profesională și nu sunt încadraţi în câmpul muncii, Republica Moldova având la acest capitol cei mai nefavorabili indicatori printre ţările din regiune. Peste 31% dintre cei ocupaţi au locuri de muncă informale, iar în rândul tinerilor salariaţi 10,4% lucrează fără contracte individuale de muncă. Peste 16% din potenţialul tânăr al ţării este plecat la muncă sau în căutarea unui loc de muncă peste hotare. Printre acţiuni urgente se evidenţiază: investiţia curentă și continuă în generaţia tânără cu implicaţii prioritare în educaţie, sănătate și ocupaţie.