Rezumate teze de doctorat. Doctor habilitat

Permanent URI for this collectionhttps://rses.ince.md/handle/123456789/80

Browse

End date: 2024Subject: search.filters.subject.crestere economica

Search Results

Now showing 1 - 5 of 5
  • No Thumbnail Available
    Item
    Managementul investițiilor în sectorul energiei regenerabile al Republicii Moldova. 521.03 – Economie și management în domeniul de activitate: Teză de doctor în științe economice
    (2024) Nasalciuc Irina
    Suprapunerea crizelor pandemice, economice și energetice curente conduc către o recesiune investițională profundă care se va materializa în parcurgerea unui deceniu al transformării pentru producția internațională. În contexul tranziției socio-tehnologice către noi cicluri economice și necesităților de adaptare și combatere a schimbărilor climatice, imperiozitatea dezbaterii eficienței modelelor politico-economice de management a investițiilor orientate către segmentul energiei din surse regenerabile se impune reieșind din numeroase unghiuri de analiză a conceptelor de economie circular precum și a celor de dezvoltare durabilă. Creștererea economiilor și îmbunătăţirea nivelurilor de dezvoltare socială se bazează pe procesele investiţionale care atrag după sine inovaţia, tehnologizarea și digitalizarea [42]. Managementul eficient al investițiilor orientate către sursele de energie regenerabilă (RES) atrage din ce în ce mai multă atenție în rândul comunităților academice, manageriale și decidenților politici în special datorită tentativelor de reabordare a modelelor moderne de operare economică, transpunerii conceptelor de dezvoltare durabilă în ciclurile de dezvoltare economică a țărilor și abordării inovative a producerii eșecurilor de piață. În Republica Moldova, sectorul energiei RES reprezintă o piață imatură și subdezvoltată a sistemului energetic național, ceea ce înseamnă că sectorul deține un potențial important de creștere și atragere a investițiilor directe străine. În 2020 segmentul energiei regenerabile din Republica Moldova deținea o cotă în jur de 30% (adică 877 mii tep) din totalul aprovizionărilor cu energie sau 24,3% (adică 694 mii tep) din totalul consumurilor finale de energie. Mai mult de 98% din segmental regenerabil de energie este reprezentat de biocarburanți solizi utilizați în sectoarele rezidențiale rurale pentru încălzirea spațiilor, ceea ce reprezintă un mare semnal al imaturității sistemului. Totuși, în ultimii ani se atestă o dezvoltare importantă a sectorului datorită obținerii de către Republica Moldova a statului de țară candidat la aderarea UE, a proiectelor de finanțare acordate de organizațiile internaționale, datorită promovării unei agende mai insistente de către guvern și datorită angajamentului sectorului privat, ceea ce semnalează că piața este gata de a-și orienta investițiile către sectorul energiei regenerabile. Astfel, cercetarea complex a aspectelor teoretice și practice de eficientizare a modelelor de management a investiţiilor în sectorul energiei RES al Republicii Moldova precum și identificarea problematicii existente și fundamentării direcţiilor prioritare de modernizare a acestora capătă o importanță strategică națională. La fel, alinierea la tendinţele de dezvoltare internaţionale prin identificarea mecanismelor și instrumentelor de politici capabile să îmbunătățească cadrele de operare și dezvoltare a sectorului energiei RES a Republicii Moldova ar putea genera noi modele de management a investițiilor orientate către acest sector.
  • No Thumbnail Available
    Item
    Managementul investițiilor în sectorul energiei regenerabile al Republicii Moldova. 521.03 – Economie și management în domeniul de activitate. Rezumatul tezei de doctor în științe economice
    (2024) Nasalciuc, Irina
    Actualitatea şi importanţa temei de cercetare. Suprapunerea crizelor pandemice, economice și energetice curente conduc către o recesiune investițională profundă care se va materializa în parcurgerea unui deceniu al transformării pentru producția internațională. În contexul tranziției socio-tehnologice către noi cicluri economice și necesităților de adaptare și combatere a schimbărilor climatice, imperiozitatea dezbaterii eficienței modelelor politico-economice de management a investițiilor orientate către segmentul energiei din surse regenerabile se impune reieșind din numeroase unghiuri de analiză a conceptelor de economie circular precum și a celor de dezvoltare durabilă. Creștererea economiilor și îmbunătăţirea nivelurilor de dezvoltare socială se bazează pe procesele investiţionale care atrag după sine inovaţia, tehnologizarea și digitalizarea [42]. Managementul eficient al investițiilor orientate către sursele de energie regenerabilă (RES) atrage din ce în ce mai multă atenție în rândul comunităților academice, manageriale și decidenților politici în special datorită tentativelor de reabordare a modelelor moderne de operare economică, transpunerii conceptelor de dezvoltare durabilă în ciclurile de dezvoltare economică a țărilor și abordării inovative a producerii eșecurilor de piață. În Republica Moldova, sectorul energiei RES reprezintă o piață imatură și subdezvoltată a sistemului energetic național, ceea ce înseamnă că sectorul deține un potențial important de creștere și atragere a investițiilor directe străine. În 2020 segmentul energiei regenerabile din Republica Moldova deținea o cotă în jur de 30% (adică 877 mii tep) din totalul aprovizionărilor cu energie sau 24,3% (adică 694 mii tep) din totalul consumurilor finale de energie. Mai mult de 98% din segmental regenerabil de energie este reprezentat de biocarburanți solizi utilizați în sectoarele rezidențiale rurale pentru încălzirea spațiilor, ceea ce reprezintă un mare semnal al imaturității sistemului. Totuși, în ultimii ani se atestă o dezvoltare importantă a sectorului datorită obținerii de către Republica Moldova a statului de țară candidat la aderarea UE, a proiectelor de finanțare acordate de organizațiile internaționale, datorită promovării unei agende mai insistente de către guvern și datorită angajamentului sectorului privat, ceea ce semnalează că piața este gata de a-și orienta investițiile către sectorul energiei regenerabile. Astfel, cercetarea complex a aspectelor teoretice și practice de eficientizare a modelelor de management a investiţiilor în sectorul energiei RES al Republicii Moldova precum și identificarea problematicii existente și fundamentării direcţiilor prioritare de modernizare a acestora capătă o importanță strategică națională. La fel, alinierea la tendinţele de dezvoltare internaţionale prin identificarea mecanismelor și instrumentelor de politici capabile să îmbunătățească cadrele de operare și dezvoltare a sectorului energiei RES a Republicii Moldova ar putea genera noi modele de management a investițiilor orientate către acest sector.
  • No Thumbnail Available
    Item
    Perfecționarea managementului competitivității exporturilor moldovenești. Specialitatea 521.03 - Economie și management în domeniul de activitate: Rezumatul tezei de doctor în științe economice
    (2023) Fala, Victoria
    Studiile empirice au evidențiat o corelație pozitivă dintre exporturi și creșterea economică. Modul în care sunt formulate politicile ce reglementează comerțul exterior influențează atingerea obiectivelor ce țin de: asigurarea securității alimentare, reducerea foametei și promovarea unei agriculturi sustenabile; promovarea unei creșteri economice susținute, incluzive și sustenabile; îmbunătățirea calității vieții la toate vârstele, atât pentru femei, cât și pentru bărbați etc. (UNCTAD, 2016). În virtutea importanței exporturilor pentru susținerea creșterii economice inteligente, incluzive și durabile acestea dețin un rol important în contextul politicilor de dezvoltare internaționale și naționale. După 30 de ani de tranziție, Republica Moldova (RM) a realizat progrese semnificative în ceea ce privește liberalizarea comerțului exterior. În anul 2001, Republica Moldova a devenit membru al OMC, aliniindu-se practicilor țărilor industrializate în reglementarea multilaterală a comerțului internațional. Până în prezent, Republica Moldova a devenit membru al unui șir de acorduri bilaterale și multilaterale de comerț liber. Totuși, Republica Moldova nu reușește să valorifice pe deplin oportunitățile oferite de aceste acorduri, iar cota exporturilor moldovenești pe piața internațională de bunuri și servicii se majorează lent, comparativ cu alte state europene din regiune. În pofida faptului că exporturile înregistrează evoluții pozitive, totuși acestea au încă un nivel redus de competitivitate. În profil regional, exporturile Republicii Moldova, raportate la Produsul Intern Brut (PIB), prezintă un nivel mic, respectiv acestea acoperă importurile doar într-o proporție redusă, cauzând un cont curent puternic dezechilibrat ce se menține de-a lungul perioadei de tranziție. Cadrul național de politici publice, ce se referă la dezvoltarea economică, atribuie un rol important consolidării capacităților de export ale țării. Unul dintre scopurile „Strategiei Naționale de Dezvoltare Moldova 2020” a fost: modificarea modelului de dezvoltare economică din unul bazat pe remitențe, consum și importuri pe unul susținut prin investiții și exporturi. „Strategia Națională pentru Atragerea Investițiilor și pentru Promovarea Exporturilor 2016-2020” a avut drept scop „creșterea valorică și diversificarea exporturilor”. Astfel, accelerarea creșterii exporturilor de bunuri și servicii este unul dintre indicatorii prin care va fi măsurată realizarea Obiectivului 1 al Strategiei Naționale de Dezvoltare “Moldova Europeană 2030” – „creșterea veniturilor populației din surse sustenabile și atenuarea inegalităților”. Problema majoră, care a motivat autorul lucrării să realizeze prezenta cercetare, se referă la competitivitatea redusă a exporturilor Republicii Moldova în profil regional în pofida politicilor promovate de către factorii de decizie în vederea promovării exporturilor. Republica Moldova se confruntă cu un deficit al comerțului exterior cu bunuri extrem de mare, care menține contul curent puternic dezechilibrat pe durata tranziției la economia de piață și deține o cotă foarte mică în exportul mondial de bunuri și servicii, indicând asupra provocărilor legate de competitivitatea economiei naționale.
  • No Thumbnail Available
    Item
    Perfecționarea managementului competitivității exporturilor moldovenești. Specialitatea 521.03 – Economie și management în domeniul de activitate: Teza de doctor în economie
    (ASEM, INCE, 2023) Fala, Victoria
    Studiile empirice privind exporturile au evidențiat o corelație pozitivă dintre exporturi și creșterea economică. Creșterea productivității agregate permite majorarea exporturilor. Întreprinderile cu un nivel superior al productivității sunt mai susceptibile de a exporta, având nevoie de o piață de desfacere mai largă, de economii de scară, în special în condițiile economiilor mici. În același timp, exporturile încurajează creșterea productivității unei țări prin transferul de tehnologii și cunoștințe, prin posibilitatea de a spori gradul de sofisticare a cererii pentru produsele întreprinderilor exportatoare. Modul în care sunt formulate politicile ce reglementează comerțul exterior influențează atingerea obiectivelor ce țin de: asigurarea securității alimentare, reducerea foametei și promovarea unei agriculturi sustenabile; promovarea unei creșteri economice susținute, incluzive și sustenabile; îmbunătățirea calității vieții la toate vârstele, atât pentru femei, cât și pentru bărbați etc. (UNCTAD, 2016). Eliminarea barierelor tarifare și netarifare în calea exporturilor este esențială pentru diminuarea costurilor și facilitarea accesului întreprinderilor pe piețele externe. În sensul dat, Acordurile de comerț liber și de cooperare economică sunt un instrument util. Impactul acordurilor respective asupra dinamicii exporturilor va depinde de mai mulți factori, inclusiv de profunzimea acestora, de caracteristicile economice și culturale ale partenerilor și ale relațiilor istorice dintre aceștia, de gradul de implementare a acordurilor și de respectarea angajamentelor de către statele membre. Impactul Acordurilor asupra competitivității exporturilor, în special în cazul țărilor emergente, va depinde de reformele promovate în interiorul țării în vederea valorificării oportunităților deschise de aceste acorduri, dar și de previziunea și de asigurarea unei bune gestiuni a riscurilor asociate liberalizării.
  • No Thumbnail Available
    Item
    Benchmarking-ul strategic al sectorului de microfinanțare – perspectiva internațională
    (INCE, 2020-04) Popa, Viorica
    Microfinanţarea este un sector tânăr şi în plină dezvoltare, având un potențial considerabil şi un rol important în dezvoltarea socio-economică a unei țări. Ocupând un loc aparte în cadrul sistemului financiar nebancar, microfinanţarea este un motor al creșterii economice în calitate de sursă de finanțare importantă, care, în ultimul deceniu, cunoaște o puternică promovare în lumea întreagă, îndeosebi în țările emergente.