Rezumate teze de doctorat. Doctor habilitat

Permanent URI for this collectionhttps://rses.ince.md/handle/123456789/80

Browse

Now showing 1 - 19 of 19

Benchmarking-ul strategic al sectorului de microfinanțare – perspectiva internațională
(INCE, 2020-04) Popa, Viorica
Microfinanţarea este un sector tânăr şi în plină dezvoltare, având un potențial considerabil şi un rol important în dezvoltarea socio-economică a unei țări. Ocupând un loc aparte în cadrul sistemului financiar nebancar, microfinanţarea este un motor al creșterii economice în calitate de sursă de finanțare importantă, care, în ultimul deceniu, cunoaște o puternică promovare în lumea întreagă, îndeosebi în țările emergente.
Management of assessing the competitiveness of domestic goods in the context of the commercial policy of the Republic of Moldova: Summary of the doctoral thesis
(INCE, 2021) Gutium, Tatiana
The strident changes in the economy have created the prerequisites for the development of management of assessing the competitiveness of goods, the introduction of which would provide an increase in competitiveness. A competitive national economy producing competitive goods is the guarantor of the formation of a sustainable society. The period of temporary economic isolation caused by the Covid-19 pandemic has affected the economies of all countries in the world. It is expected that after the release from quarantine and the gradual recovery of all economic zones, competition in the global market will intensify. Given that resources are limited and exhaustible, priority sectors need to be identified when developing strategies. For this purpose, the competitiveness index can be used, as competitiveness is one of the basic characteristics that allows the determination of the market position.
Management of investments in the renewable energy sector of the Republic of Moldova. 521.03 - Economics and management in the field of activity. Abstract of the PhD thesis in economic sciences
(2024) Nasalciuc, Irina
The overlapping of the current pandemic, economic, and energy crises is leading to a profound investment recession that will result in a decade of transformation for international production. In the context of the socio-technological transition towards new economic cycles and the need to adapt to and combat climate change, the urgency of debating the efficiency of political-economic models for managing investments oriented towards the renewable energy sector is evident, arising from numerous angles of analysis of circular economy concepts as well as sustainable development. The growth of economies and the improvement of social development levels are based on investment processes that entail innovation, technological advancement, and digitalization [42]. The efficient management of investments oriented towards renewable energy sources (RES) is attracting increasing attention among academic communities, managers, and policymakers, especially due to attempts to readdress modern economic operating models, integrate sustainable development concepts into countries' economic development cycles, and adopt innovative approaches to market failures. In the Republic of Moldova, the RES energy sector represents an immature and underdeveloped market within the national energy system, indicating that the sector holds significant potential for growth and attracting foreign direct investments. In 2020, the renewable energy segment in the Republic of Moldova held a share of around 30% (equivalent to 877 thousand toe) of total energy supplies, or 24.3% (equivalent to 694 thousand toe) of the total final energy consumption. More than 98% of the renewable energy segment is represented by solid biofuels used in rural residential sectors for heating, which is a clear indicator of the immaturity of the sector. However, in recent years, there has been significant development in the sector considering that the Republic of Moldova was granted the candidate country status for EU accession, higher levels of funding from the international organizations, more assertive government promotion, and private sector commitment. This indicates that the market is ready to direct its investments towards the renewable energy sector. Thus, the comprehensive research of theoretical and practical aspects aimed at improving the management models of investments in the renewable energy sector of the Republic of Moldova, as well as identifying existing bottlenecks and substantiating the priority directions for their modernization, acquires national strategic importance. Similarly, aligning with international development trends by identifying the mechanisms and policy instruments capable of improving the operational and development frameworks of the renewable energy sector in the Republic of Moldova could generate new models for managing investments in this sector.
Managementul evaluării competitivității bunurilor autohtone în contextul politicii comerciale a Republicii Moldova: Rezumatul tezei de doctor
(INCE, 2021) Gutium, Tatiana
Modificarile stridente din economie au creat premise pentru elaborarea managementului evaluarii competitivitații bunurilor, implementarea caruia ar asigura sporirea competitivitații. O economie naționala competitiva și producatoare de bunuri competitive este garantul formarii unei societați durabile. Perioada de izolare economica temporara, cauzata de pandemia Covid-19, a afectat economiile tuturor țarilor lumii. Dupa ieșirea din carantina și restabilirea treptata a tuturor domeniilor economice, se așteapta acutizarea concurenței pe piața mondiala. Ținand cont de faptul ca resursele sunt limitate și epuizabile, la elaborarea strategiilor este necesar de determinat sectoarele prioritare. In acest scop, poate fi utilizat indicele competitivitații, deoarece anume competitivitatea este una din caracteristicele de baza, care permite determinarea poziției pe piața.
Managementul investițiilor în sectorul energiei regenerabile al Republicii Moldova. 521.03 – Economie și management în domeniul de activitate. Rezumatul tezei de doctor în științe economice
(2024) Nasalciuc, Irina
Actualitatea şi importanţa temei de cercetare. Suprapunerea crizelor pandemice, economice și energetice curente conduc către o recesiune investițională profundă care se va materializa în parcurgerea unui deceniu al transformării pentru producția internațională. În contexul tranziției socio-tehnologice către noi cicluri economice și necesităților de adaptare și combatere a schimbărilor climatice, imperiozitatea dezbaterii eficienței modelelor politico-economice de management a investițiilor orientate către segmentul energiei din surse regenerabile se impune reieșind din numeroase unghiuri de analiză a conceptelor de economie circular precum și a celor de dezvoltare durabilă. Creștererea economiilor și îmbunătăţirea nivelurilor de dezvoltare socială se bazează pe procesele investiţionale care atrag după sine inovaţia, tehnologizarea și digitalizarea [42]. Managementul eficient al investițiilor orientate către sursele de energie regenerabilă (RES) atrage din ce în ce mai multă atenție în rândul comunităților academice, manageriale și decidenților politici în special datorită tentativelor de reabordare a modelelor moderne de operare economică, transpunerii conceptelor de dezvoltare durabilă în ciclurile de dezvoltare economică a țărilor și abordării inovative a producerii eșecurilor de piață. În Republica Moldova, sectorul energiei RES reprezintă o piață imatură și subdezvoltată a sistemului energetic național, ceea ce înseamnă că sectorul deține un potențial important de creștere și atragere a investițiilor directe străine. În 2020 segmentul energiei regenerabile din Republica Moldova deținea o cotă în jur de 30% (adică 877 mii tep) din totalul aprovizionărilor cu energie sau 24,3% (adică 694 mii tep) din totalul consumurilor finale de energie. Mai mult de 98% din segmental regenerabil de energie este reprezentat de biocarburanți solizi utilizați în sectoarele rezidențiale rurale pentru încălzirea spațiilor, ceea ce reprezintă un mare semnal al imaturității sistemului. Totuși, în ultimii ani se atestă o dezvoltare importantă a sectorului datorită obținerii de către Republica Moldova a statului de țară candidat la aderarea UE, a proiectelor de finanțare acordate de organizațiile internaționale, datorită promovării unei agende mai insistente de către guvern și datorită angajamentului sectorului privat, ceea ce semnalează că piața este gata de a-și orienta investițiile către sectorul energiei regenerabile. Astfel, cercetarea complex a aspectelor teoretice și practice de eficientizare a modelelor de management a investiţiilor în sectorul energiei RES al Republicii Moldova precum și identificarea problematicii existente și fundamentării direcţiilor prioritare de modernizare a acestora capătă o importanță strategică națională. La fel, alinierea la tendinţele de dezvoltare internaţionale prin identificarea mecanismelor și instrumentelor de politici capabile să îmbunătățească cadrele de operare și dezvoltare a sectorului energiei RES a Republicii Moldova ar putea genera noi modele de management a investițiilor orientate către acest sector.
Managementul investițiilor în sectorul energiei regenerabile al Republicii Moldova. 521.03 – Economie și management în domeniul de activitate: Teză de doctor în științe economice
(2024) Nasalciuc Irina
Suprapunerea crizelor pandemice, economice și energetice curente conduc către o recesiune investițională profundă care se va materializa în parcurgerea unui deceniu al transformării pentru producția internațională. În contexul tranziției socio-tehnologice către noi cicluri economice și necesităților de adaptare și combatere a schimbărilor climatice, imperiozitatea dezbaterii eficienței modelelor politico-economice de management a investițiilor orientate către segmentul energiei din surse regenerabile se impune reieșind din numeroase unghiuri de analiză a conceptelor de economie circular precum și a celor de dezvoltare durabilă. Creștererea economiilor și îmbunătăţirea nivelurilor de dezvoltare socială se bazează pe procesele investiţionale care atrag după sine inovaţia, tehnologizarea și digitalizarea [42]. Managementul eficient al investițiilor orientate către sursele de energie regenerabilă (RES) atrage din ce în ce mai multă atenție în rândul comunităților academice, manageriale și decidenților politici în special datorită tentativelor de reabordare a modelelor moderne de operare economică, transpunerii conceptelor de dezvoltare durabilă în ciclurile de dezvoltare economică a țărilor și abordării inovative a producerii eșecurilor de piață. În Republica Moldova, sectorul energiei RES reprezintă o piață imatură și subdezvoltată a sistemului energetic național, ceea ce înseamnă că sectorul deține un potențial important de creștere și atragere a investițiilor directe străine. În 2020 segmentul energiei regenerabile din Republica Moldova deținea o cotă în jur de 30% (adică 877 mii tep) din totalul aprovizionărilor cu energie sau 24,3% (adică 694 mii tep) din totalul consumurilor finale de energie. Mai mult de 98% din segmental regenerabil de energie este reprezentat de biocarburanți solizi utilizați în sectoarele rezidențiale rurale pentru încălzirea spațiilor, ceea ce reprezintă un mare semnal al imaturității sistemului. Totuși, în ultimii ani se atestă o dezvoltare importantă a sectorului datorită obținerii de către Republica Moldova a statului de țară candidat la aderarea UE, a proiectelor de finanțare acordate de organizațiile internaționale, datorită promovării unei agende mai insistente de către guvern și datorită angajamentului sectorului privat, ceea ce semnalează că piața este gata de a-și orienta investițiile către sectorul energiei regenerabile. Astfel, cercetarea complex a aspectelor teoretice și practice de eficientizare a modelelor de management a investiţiilor în sectorul energiei RES al Republicii Moldova precum și identificarea problematicii existente și fundamentării direcţiilor prioritare de modernizare a acestora capătă o importanță strategică națională. La fel, alinierea la tendinţele de dezvoltare internaţionale prin identificarea mecanismelor și instrumentelor de politici capabile să îmbunătățească cadrele de operare și dezvoltare a sectorului energiei RES a Republicii Moldova ar putea genera noi modele de management a investițiilor orientate către acest sector.
Managementul stabilităţii financiare sistemice în contextul asigurării securităţii economice a Republicii Moldova. Specialitatea: 521.03 - Economie şi management în domeniul de activitate: Teza de doctor habilitаt în științe economice
(2017) Perciun, Rodica
Stabilitatea financiară sistemică este un element integrant al securităţii economice şi naţionale. Studierea managementului stabilității financiare sistemice are ca scop analiza şi prognozarea unui spectru larg de factori determinanţi ai stabilităţii sistemului financiar, prin care sunt relevate pericolele şi locurile nevralgice din cadrul funcţionării lui. Stabilitatea financiară sistemică este asigurată printr-un şir de activităţi realizate în sfera financiară, în conexiune cu următoarele sectoare: monetar-creditar, economic, social, financiar internaţional etc. De aceea, noţiunea şi strategia stabilității financiare sistemice trebuie să fie reflectate şi abordate în conceptul general al strategiei de stat al securităţii economice, precum şi în politica economică, bugetară şi monetar-creditară
Perfecționarea managementului competitivității exporturilor moldovenești. Specialitatea 521.03 - Economie și management în domeniul de activitate: Rezumatul tezei de doctor în științe economice
(2023) Fala, Victoria
Studiile empirice au evidențiat o corelație pozitivă dintre exporturi și creșterea economică. Modul în care sunt formulate politicile ce reglementează comerțul exterior influențează atingerea obiectivelor ce țin de: asigurarea securității alimentare, reducerea foametei și promovarea unei agriculturi sustenabile; promovarea unei creșteri economice susținute, incluzive și sustenabile; îmbunătățirea calității vieții la toate vârstele, atât pentru femei, cât și pentru bărbați etc. (UNCTAD, 2016). În virtutea importanței exporturilor pentru susținerea creșterii economice inteligente, incluzive și durabile acestea dețin un rol important în contextul politicilor de dezvoltare internaționale și naționale. După 30 de ani de tranziție, Republica Moldova (RM) a realizat progrese semnificative în ceea ce privește liberalizarea comerțului exterior. În anul 2001, Republica Moldova a devenit membru al OMC, aliniindu-se practicilor țărilor industrializate în reglementarea multilaterală a comerțului internațional. Până în prezent, Republica Moldova a devenit membru al unui șir de acorduri bilaterale și multilaterale de comerț liber. Totuși, Republica Moldova nu reușește să valorifice pe deplin oportunitățile oferite de aceste acorduri, iar cota exporturilor moldovenești pe piața internațională de bunuri și servicii se majorează lent, comparativ cu alte state europene din regiune. În pofida faptului că exporturile înregistrează evoluții pozitive, totuși acestea au încă un nivel redus de competitivitate. În profil regional, exporturile Republicii Moldova, raportate la Produsul Intern Brut (PIB), prezintă un nivel mic, respectiv acestea acoperă importurile doar într-o proporție redusă, cauzând un cont curent puternic dezechilibrat ce se menține de-a lungul perioadei de tranziție. Cadrul național de politici publice, ce se referă la dezvoltarea economică, atribuie un rol important consolidării capacităților de export ale țării. Unul dintre scopurile „Strategiei Naționale de Dezvoltare Moldova 2020” a fost: modificarea modelului de dezvoltare economică din unul bazat pe remitențe, consum și importuri pe unul susținut prin investiții și exporturi. „Strategia Națională pentru Atragerea Investițiilor și pentru Promovarea Exporturilor 2016-2020” a avut drept scop „creșterea valorică și diversificarea exporturilor”. Astfel, accelerarea creșterii exporturilor de bunuri și servicii este unul dintre indicatorii prin care va fi măsurată realizarea Obiectivului 1 al Strategiei Naționale de Dezvoltare “Moldova Europeană 2030” – „creșterea veniturilor populației din surse sustenabile și atenuarea inegalităților”. Problema majoră, care a motivat autorul lucrării să realizeze prezenta cercetare, se referă la competitivitatea redusă a exporturilor Republicii Moldova în profil regional în pofida politicilor promovate de către factorii de decizie în vederea promovării exporturilor. Republica Moldova se confruntă cu un deficit al comerțului exterior cu bunuri extrem de mare, care menține contul curent puternic dezechilibrat pe durata tranziției la economia de piață și deține o cotă foarte mică în exportul mondial de bunuri și servicii, indicând asupra provocărilor legate de competitivitatea economiei naționale.
Perfecționarea managementului competitivității exporturilor moldovenești. Specialitatea 521.03 – Economie și management în domeniul de activitate: Teza de doctor în economie
(ASEM, INCE, 2023) Fala, Victoria
Studiile empirice privind exporturile au evidențiat o corelație pozitivă dintre exporturi și creșterea economică. Creșterea productivității agregate permite majorarea exporturilor. Întreprinderile cu un nivel superior al productivității sunt mai susceptibile de a exporta, având nevoie de o piață de desfacere mai largă, de economii de scară, în special în condițiile economiilor mici. În același timp, exporturile încurajează creșterea productivității unei țări prin transferul de tehnologii și cunoștințe, prin posibilitatea de a spori gradul de sofisticare a cererii pentru produsele întreprinderilor exportatoare. Modul în care sunt formulate politicile ce reglementează comerțul exterior influențează atingerea obiectivelor ce țin de: asigurarea securității alimentare, reducerea foametei și promovarea unei agriculturi sustenabile; promovarea unei creșteri economice susținute, incluzive și sustenabile; îmbunătățirea calității vieții la toate vârstele, atât pentru femei, cât și pentru bărbați etc. (UNCTAD, 2016). Eliminarea barierelor tarifare și netarifare în calea exporturilor este esențială pentru diminuarea costurilor și facilitarea accesului întreprinderilor pe piețele externe. În sensul dat, Acordurile de comerț liber și de cooperare economică sunt un instrument util. Impactul acordurilor respective asupra dinamicii exporturilor va depinde de mai mulți factori, inclusiv de profunzimea acestora, de caracteristicile economice și culturale ale partenerilor și ale relațiilor istorice dintre aceștia, de gradul de implementare a acordurilor și de respectarea angajamentelor de către statele membre. Impactul Acordurilor asupra competitivității exporturilor, în special în cazul țărilor emergente, va depinde de reformele promovate în interiorul țării în vederea valorificării oportunităților deschise de aceste acorduri, dar și de previziunea și de asigurarea unei bune gestiuni a riscurilor asociate liberalizării.
Perfecţionarea managementului strategic în cadrul instituţiilor de microfinanţare din Republica Moldova. Specialitatea 521.03 – Economie și management în domeniul de activitate: Rezumatul tezei de doctor în științe economice
(INCE, 2019) Popa, Viorica
Microfinantarea este un sector tanar si in plina dezvoltare, avand un potențial considerabil si un rol important in dezvoltarea socio-economica a unei țari. Ocupand un loc aparte in cadrul sistemului financiar nebancar, microfinantarea este un motor al creșterii economice in calitate de sursa de finanțare importanta, care, in ultimul deceniu, cunoaște o puternica promovare in lumea intreaga, indeosebi in țarile emergente. In Republica Moldova, sectorul de microfinantare reprezinta o componenta a sistemului financiar și, conform obiectivului de baza, aceasta are menirea de a asigura intermedierea și transparența financiara. Sectorul de creditare nebancara (sectorul de microfinantare ) este inca insuficient de dezvoltat, reprezentand cca 4,6% (2018 ) din totalul activelor raportate la PIB iar 38,5% din populația economica activa din Republica Moldova beneficiaza de imprumuturile sectorului de microfinantare, reprezentat de asociațiile de economii si imprumut si organizațiile de microfinantare. Pe parcursul ultimilor ani, finanțarea, acordata prin intermediul organizațiilor de microfinanțare, a crescut considerabil, ceea ce denota ca o buna parte din cererea de credit se orienteaza spre piața financiara nebancara. Situația se datoreaza mai multor factori, cum ar fi: atractivitatea sectorului pentru consumatorii de credite nebancare, avantajele creditarii de natura procedurala, dar și din cauza evenimentelor ce au avut loc in toamna anului 2014 in sectorul bancar. In acest fel, studierea sectorului de microfinanțare este important pentru mediul de afaceri și populație. Reieșind din problemele privind stabilitatea financiara a sectorului bancar, semnificația și rolul sectorului de microfinanțare devin tot mai iminente in Republica Moldova. Importanța si rolul acestui sector rezulta din faptul ca instituțiile financiare bancare nu sunt dispuse sa acorde imprumuturi microintreprinderilor si intreprinderilor mici din cauza riscurilor și factorilor prudențiali care franeaza expansiunea creditarii. Astfel, diminuarea intermedierii bancare genereaza migrarea cererii de credite catre sectorul de microfinanțare, asigurand accesul la finanțare adecvata pentru intreprinderile mici și mijlocii. In ultima perioada, sectorul prezinta o extindere rapida a volumului de servicii financiare catre persoanele fizice, materializate in special prin credite de consum sau cele ipotecare, valoarea medie a unui imprumut constituind 14,2 mii lei (2018 ). Prin urmare, microfinantarea devine un instrument strategic major pentru creșterea și dezvoltarea economiei statului. De aceea, in prezent, este important ca instituțiile de microfinanțare sa aiba un management strategic eficient, care sa permita dezvoltarea sectorului și funcționarea acestuia la capacitați maxime. In situația creata, constatam ca instituțiile de microfinanțare nu sunt capabile sa faca fața cererii de credite sau nu exista implementat un model de management strategic care, in același timp, sa asigure dezvoltarea sectorului și stabilitatea financiara a acestuia.
Perfecţionarea managementului strategic în cadrul instituţiilor de microfinanţare din Republica Moldova. Specialitatea 521.03 – Economie și management în domeniul de activitate: Teza de doctor în științe economice
(INCE, 2019) Popa, Viorica
Microfinantarea este un sector tanar si in plina dezvoltare, avand un potențial considerabil si un rol important in dezvoltarea socio-economica a unei țari. Ocupand un loc aparte in cadrul sistemului financiar nebancar, microfinantarea este un motor al creșterii economice in calitate de sursa de finanțare importanta, care, in ultimul deceniu, cunoaște o puternica promovare in lumea intreaga, indeosebi in țarile emergente. In Republica Moldova, sectorul de microfinantare reprezinta o componenta a sistemului financiar și, conform obiectivului de baza, aceasta are menirea de a asigura intermedierea și transparența financiara. Sectorul de creditare nebancara (sectorul de microfinantare ) este inca insuficient de dezvoltat, reprezentand cca 4,6% (2018 ) din totalul activelor raportate la PIB iar 38,5% din populația economica activa din Republica Moldova beneficiaza de imprumuturile sectorului de microfinantare, reprezentat de asociațiile de economii si imprumut si organizațiile de microfinantare. Pe parcursul ultimilor ani, finanțarea, acordata prin intermediul organizațiilor de microfinanțare, a crescut considerabil, ceea ce denota ca o buna parte din cererea de credit se orienteaza spre piața financiara nebancara. Situația se datoreaza mai multor factori, cum ar fi: atractivitatea sectorului pentru consumatorii de credite nebancare, avantajele creditarii de natura procedurala, dar și din cauza evenimentelor ce au avut loc in toamna anului 2014 in sectorul bancar. In acest fel, studierea sectorului de microfinanțare este important pentru mediul de afaceri și populație. Reieșind din problemele privind stabilitatea financiara a sectorului bancar, semnificația și rolul sectorului de microfinanțare devin tot mai iminente in Republica Moldova. Importanța si rolul acestui sector rezulta din faptul ca instituțiile financiare bancare nu sunt dispuse sa acorde imprumuturi microintreprinderilor si intreprinderilor mici din cauza riscurilor și factorilor prudențiali care franeaza expansiunea creditarii. Astfel, diminuarea intermedierii bancare genereaza migrarea cererii de credite catre sectorul de microfinanțare, asigurand accesul la finanțare adecvata pentru intreprinderile mici și mijlocii. In ultima perioada, sectorul prezinta o extindere rapida a volumului de servicii financiare catre persoanele fizice, materializate in special prin credite de consum sau cele ipotecare, valoarea medie a unui imprumut constituind 14,2 mii lei (2018 ). Prin urmare, microfinantarea devine un instrument strategic major pentru creșterea și dezvoltarea economiei statului. De aceea, in prezent, este important ca instituțiile de microfinanțare sa aiba un management strategic eficient, care sa permita dezvoltarea sectorului și funcționarea acestuia la capacitați maxime. In situația creata, constatam ca instituțiile de microfinanțare nu sunt capabile sa faca fața cererii de credite sau nu exista implementat un model de management strategic care, in același timp, sa asigure dezvoltarea sectorului și stabilitatea financiara a acestuia.
Politici manageriale de diminuare a excluziunii sociale a persoanelor vârstnice. 521.03 – Economie și management în domeniul de activitate: Rezumatul tezei de doctor în științe economice
(2024) Heghea, Ecaterina
În ultimele decenii, țara noastră se confruntă cu probleme deosebit de acute, care sunt rezultatul schimbărilor demografice și sociale negative. Una dintre aceste probleme este excluziunea socială a persoanelor vârstnice, care este intensificată de îmbătrânirea populației Republicii Moldova
Politici manageriale de diminuare a excluziunii sociale a persoanelor vârstnice. 521.03 – Economie și management în domeniul de activitate: Teză de doctor în științe economice
(2024) Heghea, Ecaterina
În ultimele decenii, țara noastră se confruntă cu probleme deosebit de acute, care sunt rezultatul schimbărilor demografice și sociale negative. Una dintre aceste probleme este excluziunea socială a persoanelor vârstnice, care este intensificată de îmbătrânirea populației Republicii Moldova
Strategii de modernizare a sectorului agricol al Republicii Moldova. Specialitatea 521.03 - Economie și management în domeniul de activitate: Rezumatul tezei de doctor în științe economice.
(2024) Lucasenco, Eugenia
Sinteza abordărilor conceptuale a strategiei în contextul modernizării sectorului agricol și sistematizarea teoriilor existente privind modernizarea agriculturii contemporane; analiza procesului evoluțional al agriculturii și prezentarea documentelor de politici aferente sectorului agricol din Republica Moldova; analiza evoluțiilor recente ale agriculturii autohtone și evaluarea competitivității produselor agricole moldovenești pe plan internațional; analiza politicii de subvenționare a agriculturii Republicii Moldova; elaborarea modelului strategic de modernizare a sectorului agricol al Republicii Moldova și evaluarea politicii agricole autohtone la etapa actuală de aderare la UE; identificarea direcțiilor strategice prioritare de modernizare a sectorului agricol în contextul prevederilor PAC a UE și argumentarea recomandărilor privind aceste direcții strategice. Синтез концептуальных подходов к стратегии в контексте модернизации аграрного сектора и систематизация существующих теорий относительно модернизации современного сельского хозяйства; анализ эволюционного процесса сельского хозяйства и презентация политических документов, касающихся аграрного сектора Республики Молдова; анализ последних событий в отечественном сельскомхозяйстве и оценка конкурентоспособности молдавской сельскохозяйственной продукции на международном уровне; анализ политики субсидирования сельского хозяйства Республики Молдова; разработка стратегической модели модернизации аграрного сектора Республики Молдова и оценка внутренней аграрной политики на современном этапе вступления в ЕС; определение приоритетных стратегических направлений модернизации аграрного сектора в контексте положений ЕСП ЕС и обоснование рекомендаций относительно этих стратегических направлений. Synthesis of conceptual approaches of strategy in the context of modernization of the agricultural sector and systematization of existing theories regarding the modernization of contemporary agriculture; analysis of the evolutionary process of agriculture and presentation of policy documents related to the agricultural sector in Moldova; analysis of recent developments in domestic agriculture and evaluation of the competitiveness of Moldovan agricultural products on international level; analysis of the agricultural subsidy policy of the Republic of Moldova; development of the strategic model for the modernization of the agricultural sector of the Republic of Moldova and evaluation of the domestic agricultural policy at the current stage of accession to the EU; identifying the priority strategic directions for the modernization of the agricultural sector in the context of the provisions of the EU CAP and arguing the recommendations regarding these strategic directions.
Strategii de modernizare a sectorului agricol al Republicii Moldova. Specialitatea 521.03 - Economie și management în domeniul de activitate: Teză de doctor în științe economice
(2024) Lucasenco, Eugenia
Sinteza abordărilor conceptuale a strategiei în contextul modernizării sectorului agricol și sistematizarea teoriilor existente privind modernizarea agriculturii contemporane; analiza procesului evoluțional al agriculturii și prezentarea documentelor de politici aferente sectorului agricol din Republica Moldova; analiza evoluțiilor recente ale agriculturii autohtone și evaluarea competitivității produselor agricole moldovenești pe plan internațional; analiza politicii de subvenționare a agriculturii Republicii Moldova; elaborarea modelului strategic de modernizare a sectorului agricol al Republicii Moldova și evaluarea politicii agricole autohtone la etapa actuală de aderare la UE; identificarea direcțiilor strategice prioritare de modernizare a sectorului agricol în contextul prevederilor PAC a UE și argumentarea recomandărilor privind aceste direcții strategice. Синтез концептуальных подходов к стратегии в контексте модернизации аграрного сектора и систематизация существующих теорий относительно модернизации современного сельского хозяйства; анализ эволюционного процесса сельского хозяйства и презентация политических документов, касающихся аграрного сектора Республики Молдова; анализ последних событий в отечественном сельском хозяйстве и оценка конкурентоспособности молдавской сельскохозяйственной продукции на международном уровне; анализ политики субсидирования сельского хозяйства Республики Молдова; разработка стратегической модели модернизации аграрного сектора Республики Молдова и оценка внутренней аграрной политики на современном этапе вступления в ЕС; определение приоритетных стратегических направлений модернизации аграрного сектора в контексте положений ЕСП ЕС и обоснование рекомендаций относительно этих стратегических направлений. Synthesis of conceptual approaches of strategy in the context of modernization of the agricultural sector and systematization of existing theories regarding the modernization of contemporary agriculture; analysis of the evolutionary process of agriculture and presentation of policy documents related to the agricultural sector in Moldova; analysis of recent developments in domestic agriculture and evaluation of the competitiveness of Moldovan agricultural products on international level; analysis of the agricultural subsidy policy of the Republic of Moldova; development of the strategic model for the modernization of the agricultural sector of the Republic of Moldova and evaluation of the domestic agricultural policy at the current stage of accession to the EU; identifying the priority strategic directions for the modernization of the agricultural sector in the context of the provisions of the EU CAP and arguing the recommendations regarding these strategic directions.
Strategii investiționale de modernizare a sectorului vitivinicol. Specialitatea 521.03 - Economie și management în domeniul de activitate: Rezumatul tezei de doctor în științe economice
(2024) Iatisin, Tatiana
Vitivinicultura este un pilon strategic pentru economia națională a Republicii Moldova. Aceasta contribuie la formarea principalilor indicatori ai economiei naționale, dar și la dezvoltarea regiunilor prin atragerea investițiilor și menținerea locurilor de muncă. Sectorul are legături conexe și colaterale solide cu alte sectoare ale economiei, prin intermediul lanțului valoric, iar tradițiile și recunoașterea la scară regională și internațională a vinurilor și strugurilor sunt argumente incontestabile, care remarcă importanța majoră a acestui sector. La fel, valoarea adăugată a produselor vitivinicole este unul din reperele, care atrage investitorii în acest sector important. Vitivinicultura reprezintă o sursă stabilă de venituri pentru populația din zonele rurale, fiind un motiv pentru retenția acestora în mediul rural, oferind o stimulare pentru formarea lor profesională, orientată spre inițierea și dezvoltarea afacerii în domeniul vitiviniculturii sau a altor ramuri conexe acestuia. Acest sector contribuie la profilul socio-economic al țării, fiind atractiv din mai multe perspective, inclusiv din perspectiva dezvoltării afacerilor prin investiții. Pentru atragerea investițiilor, dezvoltarea sectorului vitivinicol și a turismului vitivinicol, Guvernul a aprobat în anul 2004 Programul Național “Drumul Vinului în Moldova”, care a devenit primul itinerar turistic al Republicii Moldova, recunoscut la nivel european prin înregistrarea acestuia în „ITER VITIS – Les Chemins de la vigne”. Afilierea Drumului Vinului la rețeaua europeană de rute culturale este un alt succes al sectorului vitivinicol și turismului din Republica Moldova.
Strategii investiționale de modernizare a sectorului vitivinicol. Specialitatea 521.03 - Economie și management în domeniul de activitate: Teză de doctor în științe economice
(2024) Iatisin, Tatiana
Vitivinicultura este un pilon strategic pentru economia națională a Republicii Moldova. Contribuția acestui sector la formarea principalilor indicatori a economiei naționale, valoarea adăugată a produselor vitivinicole, tradițiile și recunoașterea la scară regională și internațională a vinurilor și strugurilor, dar și legăturile conexe și colaterale cu alte sectoare ale economiei, prin intermediul lanțului valoric sunt doar câteva din argumente care determină importanța majoră a acestui sector. Sectorul vitivinicol este cartea de vizită a Republicii Moldova care trasează și pune în evidență valorile social-culturale, potențialul economic deținut, implicațiile intersectoriale, în special cel aferent turismului vitivinicol, raporturile comerciale internaționale formate prin promovarea și exportul producției vitivinicole ș.a. Sectorul vitivinicol reprezintă o sursă importantă de venituri pentru o mare parte din populația țării, în special pentru populația rurală, o condiție pentru care aceștia rămân în baștină, se formează profesional dezvoltă afaceri direct legate de vitivinicultură sau asociată acesteia. Sectorul vitivinicol contribuie la profilul socio-economic a țării, fiind atractivă din mai multe unghiuri, inclusiv din perspectiva dezvoltării afacerilor, deci cea investițională. Pentru atragerea investițiilor, dezvoltarea sectorului vitivinicol și a turismului vitivinicol, în instrument de promovare a Moldovei pe plan internațional, Guvernul a aprobat în 2004 Programul Național “Drumul Vinului în Moldova”, iar ruta oenoturistică „Drumul Vinului Moldovei” devine primul itinerar turistic al Republicii Moldova înregistrat în „ITER VITIS - Les Chemins de la vigne”, rută culturală certificată de Consiliul Europei. Afilierea Drumul Vinului la rețeaua europeană de rute culturale fiind un alt succes al sectoarelor vitivinicol și al turismului din Republica Moldova. Pe parcursul anilor, sectorul vitivinicol a trecut prin mai multe crize majore cu consecințe adverse care au afectat exporturile, au redus din amploarea afacerilor, au înregistrat pierderi semnificative pentru producători, deficiențe la nivel de performanță financiară, recesiuni per sector. Provocările strategice pentru sectorul vitivinicol țin de necesitatea sporirii calității produselor și conformarea acestora criteriilor de calitate și competitivitate pe piețele externe, iar pentru a asigura aceste deziderate s-a inițiat un proces complex de reformare și de modernizare a viticulturii. Redresarea situației în sector este realizată prin investiții, sporind productivitatea și valorificarea corectă a potențialului agricol, competitivitatea produselor viticole pentru a penetra piețele externe. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, a adoptat obiectivul general, de “modernizare a sectorului vitivinicol, soluționarea problemelor structurale din industria vinului și 12 contribuirea la crearea condițiilor favorabile pentru producerea vinurilor de calitate (cu indicație geografică protejat (IGP) și denumire de origine protejată (DOP)”, astfel contribuind la sporirea competitivității pe piața internă și cea externă, menționat și în “Strategia Națională de Dezvoltare Agricolă Și Rurală pentru anii 2023-2030”. Pentru a deveni competitivă industria vitivinicolă a trecut prim mai multe restructurări adaptându-se la noile paradigme și tendințe de dezvoltare ale pieței. Efectele acestor transformări au fost benefice sectorului, redresând situația economică a sectorului. Totodată, acest proces nu poate fi stopat sau limitat, pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă este necesar ca strategiile de modernizare a sectorului să fie susținute prin măsuri concrete și bine argumentate, implicare coordonată și eficace atât la nivel de politici sectoriale, cât și la nivel de business vitivinicol, având ca suport strategii investiționale cuplate necesităților de retehnologizare prin tehnică modernă, dezvoltare tehnologică, digitală și inovațională. Experiența și bunele practici ale altor țări susține convingerea noastră că modernizarea sectorului vitivinicol poate fi realizată doar prin strategii investiționale adaptate necesităților de modernizare, acesta este calea sigură de creștere a performanțelor economice ale sectorului vitivinicol local, de aliniere la standardele Uniunii Europene și de dezvoltare competitivă per ansamblu. Necesitatea modernizării sectorului este expres trasată în Strategia Națională de Dezvoltare Agricolă și Rurală 2023-2030, care prin obiectivul specific 1.1. „Acțiuni de stimulare a investițiilor în infrastructura primară a exploatațiilor agricole pentru o creștere viabilă și competitivă” țintește stimularea investițiilor pentru „modernizarea infrastructurii şi a sectorului de producere agricolă”, „creșterea competitivității și a productivității agricole într-un mod durabil”. În acest fel, se stimulează investițiile spre direcții concrete: asigurarea calității și a disponibilității inputurilor în sector, modernizarea proceselor de producere cu alinierea la standardele UE. Constatând în același timp că problema de bază a dezvoltării sectorului vitivinicol este accesibilitatea limitată la finanțări și investiții orientate spre modernizarea sectorului, susținerea activității și implicarea tinerilor antreprenori, prin diferite instrumente și pârghii economico-financiare, remarcăm importanța majoră și actuală a acestei cercetări științifice. Importanța investițiilor în modernizarea sectorului vitivinicol, retehnologizarea proceselor de producție, trecerea la noi forme de agricultură (intensivă și super intensivă) este o necessitate incontestabilă pentru a asigura dezvoltarea sectorului vitivinicol. Totodată, abordarea investițiilor la nivel sectorial, în special a investițiilor care își propun modernizarea, trebuie tratate profund și cu multă acuratețe, dat fiind factorii care determină legăturile de cauzalitate dintre acestea și rezultatele scontate manifestați în procesul de investire. În pofida actualității și importanței acestora cercetările care ar scoate în evidență efectele strategiilor aplicate pentru canalizarea investițiile spre dezvoltarea sectorul vitivinicol, ar studia strategiile investiționale de modernizare la nivel de ramură sau entitate economică prin optica sectorului vitivinicol sunt fragmentate sau subiecte insuficient tratate în mediul academic din Republica Moldova. Puține cercetări științifice au fost consacrate studierii modernizării sectorului vitivinicol prin strategii investiționale. Mediul științific și academic din țară fiind preocupat de astfel de studii, tratează totodată, mai profund și particular, alte arii și orizonturi importante, iar diversitatea metodelor de cercetare aplicare și a recomandărilor înaintate ce vizează parțial scopul propus în prezenta cercetare.
Tranziţia tinerilor la viaţa de adult: abordare intersectorială. 541.02 - Structura socială, instituţii şi procese sociale: Teză de doctor
(2024) Crismaru, Mariana
Schimbările majore privind tranziţia tinerilor la viaţa de adult, inclusiv menţinerea şi aprofundarea inegalităţilor sociale dintre tineri, impune necesitatea studierii continue a situației în acest domeniu. Determinarea specificului şi modelelor de tranziţie la viaţa de adult, a grupurilor defavorizate oferă o mai mare eficienţă în elaborarea politicilor intersectoriale care ar valorifica potențialul deplin al tinerilor. Schimbările economice și sociale din ultimele decenii și-au pus amprenta asupra procesului de tranziție la viața de adult, provocând creșterea inegalității şi excluziunii sociale, insecuritatea pe piaţa forţei de muncă, fragilitatea familiei. Studiile arată că aceste fenomene şi procese au afectat generațiile tinere într-o măsură mai mare decât cele mai în vârstă (Taylor-Gooby, 2004; Walther, et al., 2007; Unt, et al., 2021). Totodată, la etapa actuală, tinerii au mai multe oportunități şi alegeri de a explora şi experimenta diverse traiectorii de viață (Beck, et al., 2002; Arnett, 2000). În acest context se evidențiază caracterul de de-standardizare a tranziției la viața de adult, care presupune o varietate a traiectoriilor educaționale, tranziții la muncă mai prelungite, instabile și incerte, precum și trecerea de la „biografia standard”, caracterizată prin traiectorii liniare la cele individualizate, atunci când tinerii trebuie să ia mai multe decizii de sine stătător și să-și asume responsabilitatea pentru acestea (Walther, 2007). Procesul de tranziție al tinerilor la viaţa de adult în contextul Republicii Moldova este deosebit de complex. Globalizarea, mobilitatea și integrarea internațională influențează modul în care tinerii dobândesc autonomia, în special având în vedere că un număr semnificativ dintre ei sunt implicați în migrația internațională pentru muncă sau studii. În acelaşi timp, pe lângă provocările şi schimbările regionale, tinerii se confruntă cu un șir de probleme specifice pentru Republica Moldova, exacerbate de situația socioeconomică precară, inconsecvența reformelor în domenii-cheie, ineficiența structurală a pieței muncii, menținerea ponderii înalte a ocupațiilor elementare cu salarizare joasă, scăderea nivelului de trai.
Tranziţia tinerilor la viaţa de adult: abordare intersectorială. Specialitatea 541.02 - Structura socială, instituţii şi procese sociale: Rezumatul tezei de doctor în sociologie
(2024) Crismaru, Mariana
Schimbările majore privind tranziţia tinerilor la viaţa de adult, inclusiv menţinerea şi aprofundarea inegalităţilor sociale dintre tineri, impune necesitatea studierii continue a situației în acest domeniu. Determinarea specificului şi modelelor de tranziţie la viaţa de adult, a grupurilor defavorizate oferă o mai mare eficienţă în elaborarea politicilor intersectoriale care ar valorifica potențialul deplin al tinerilor. Schimbările economice și sociale din ultimele decenii și-au pus amprenta asupra procesului de tranziție la viața de adult, provocând creșterea inegalității şi excluziunii sociale, insecuritatea pe piaţa forţei de muncă, fragilitatea familiei. Studiile arată că aceste fenomene şi procese au afectat generațiile tinere într-o măsură mai mare decât cele mai în vârstă (Taylor-Gooby, 2004; Walther, et al., 2007; Unt, et al., 2021). Totodată, la etapa actuală, tinerii au mai multe oportunități şi alegeri de a explora şi experimenta diverse traiectorii de viață (Beck, et al., 2002; Arnett, 2000). În acest context se evidențiază caracterul de de-standardizare a tranziției la viața de adult, care presupune o varietate a traiectoriilor educaționale, tranziții la muncă mai prelungite, instabile și incerte, precum și trecerea de la „biografia standard”, caracterizată prin traiectorii liniare la cele individualizate, atunci când tinerii trebuie să ia mai multe decizii de sine stătător și să-și asume responsabilitatea pentru acestea (Walther, 2007). Procesul de tranziție al tinerilor la viaţa de adult în contextul Republicii Moldova este deosebit de complex. Globalizarea, mobilitatea și integrarea internațională influențează modul în care tinerii dobândesc autonomia, în special având în vedere că un număr semnificativ dintre ei sunt implicați în migrația internațională pentru muncă sau studii. În acelaşi timp, pe lângă provocările şi schimbările regionale, tinerii se confruntă cu un șir de probleme specifice pentru Republica Moldova, exacerbate de situația socioeconomică precară, inconsecvența reformelor în domenii-cheie, ineficiența structurală a pieței muncii, menținerea ponderii înalte a ocupațiilor elementare cu salarizare joasă, scăderea nivelului de trai.