Rezumate teze de doctorat. Doctor habilitat

Permanent URI for this collectionhttps://rses.ince.md/handle/123456789/80

Browse

End date: 2024Subject: search.filters.subject.Republica Moldova

Search Results

Now showing 1 - 6 of 6
  • No Thumbnail Available
    Item
    Managementul investițiilor în sectorul energiei regenerabile al Republicii Moldova. 521.03 – Economie și management în domeniul de activitate: Teză de doctor în științe economice
    (2024) Nasalciuc Irina
    Suprapunerea crizelor pandemice, economice și energetice curente conduc către o recesiune investițională profundă care se va materializa în parcurgerea unui deceniu al transformării pentru producția internațională. În contexul tranziției socio-tehnologice către noi cicluri economice și necesităților de adaptare și combatere a schimbărilor climatice, imperiozitatea dezbaterii eficienței modelelor politico-economice de management a investițiilor orientate către segmentul energiei din surse regenerabile se impune reieșind din numeroase unghiuri de analiză a conceptelor de economie circular precum și a celor de dezvoltare durabilă. Creștererea economiilor și îmbunătăţirea nivelurilor de dezvoltare socială se bazează pe procesele investiţionale care atrag după sine inovaţia, tehnologizarea și digitalizarea [42]. Managementul eficient al investițiilor orientate către sursele de energie regenerabilă (RES) atrage din ce în ce mai multă atenție în rândul comunităților academice, manageriale și decidenților politici în special datorită tentativelor de reabordare a modelelor moderne de operare economică, transpunerii conceptelor de dezvoltare durabilă în ciclurile de dezvoltare economică a țărilor și abordării inovative a producerii eșecurilor de piață. În Republica Moldova, sectorul energiei RES reprezintă o piață imatură și subdezvoltată a sistemului energetic național, ceea ce înseamnă că sectorul deține un potențial important de creștere și atragere a investițiilor directe străine. În 2020 segmentul energiei regenerabile din Republica Moldova deținea o cotă în jur de 30% (adică 877 mii tep) din totalul aprovizionărilor cu energie sau 24,3% (adică 694 mii tep) din totalul consumurilor finale de energie. Mai mult de 98% din segmental regenerabil de energie este reprezentat de biocarburanți solizi utilizați în sectoarele rezidențiale rurale pentru încălzirea spațiilor, ceea ce reprezintă un mare semnal al imaturității sistemului. Totuși, în ultimii ani se atestă o dezvoltare importantă a sectorului datorită obținerii de către Republica Moldova a statului de țară candidat la aderarea UE, a proiectelor de finanțare acordate de organizațiile internaționale, datorită promovării unei agende mai insistente de către guvern și datorită angajamentului sectorului privat, ceea ce semnalează că piața este gata de a-și orienta investițiile către sectorul energiei regenerabile. Astfel, cercetarea complex a aspectelor teoretice și practice de eficientizare a modelelor de management a investiţiilor în sectorul energiei RES al Republicii Moldova precum și identificarea problematicii existente și fundamentării direcţiilor prioritare de modernizare a acestora capătă o importanță strategică națională. La fel, alinierea la tendinţele de dezvoltare internaţionale prin identificarea mecanismelor și instrumentelor de politici capabile să îmbunătățească cadrele de operare și dezvoltare a sectorului energiei RES a Republicii Moldova ar putea genera noi modele de management a investițiilor orientate către acest sector.
  • Thumbnail Image
    Item
    Perfecţionarea managementului strategic în cadrul instituţiilor de microfinanţare din Republica Moldova. Specialitatea 521.03 – Economie și management în domeniul de activitate: Rezumatul tezei de doctor în științe economice
    (INCE, 2019) Popa, Viorica
    Microfinantarea este un sector tanar si in plina dezvoltare, avand un potențial considerabil si un rol important in dezvoltarea socio-economica a unei țari. Ocupand un loc aparte in cadrul sistemului financiar nebancar, microfinantarea este un motor al creșterii economice in calitate de sursa de finanțare importanta, care, in ultimul deceniu, cunoaște o puternica promovare in lumea intreaga, indeosebi in țarile emergente. In Republica Moldova, sectorul de microfinantare reprezinta o componenta a sistemului financiar și, conform obiectivului de baza, aceasta are menirea de a asigura intermedierea și transparența financiara. Sectorul de creditare nebancara (sectorul de microfinantare ) este inca insuficient de dezvoltat, reprezentand cca 4,6% (2018 ) din totalul activelor raportate la PIB iar 38,5% din populația economica activa din Republica Moldova beneficiaza de imprumuturile sectorului de microfinantare, reprezentat de asociațiile de economii si imprumut si organizațiile de microfinantare. Pe parcursul ultimilor ani, finanțarea, acordata prin intermediul organizațiilor de microfinanțare, a crescut considerabil, ceea ce denota ca o buna parte din cererea de credit se orienteaza spre piața financiara nebancara. Situația se datoreaza mai multor factori, cum ar fi: atractivitatea sectorului pentru consumatorii de credite nebancare, avantajele creditarii de natura procedurala, dar și din cauza evenimentelor ce au avut loc in toamna anului 2014 in sectorul bancar. In acest fel, studierea sectorului de microfinanțare este important pentru mediul de afaceri și populație. Reieșind din problemele privind stabilitatea financiara a sectorului bancar, semnificația și rolul sectorului de microfinanțare devin tot mai iminente in Republica Moldova. Importanța si rolul acestui sector rezulta din faptul ca instituțiile financiare bancare nu sunt dispuse sa acorde imprumuturi microintreprinderilor si intreprinderilor mici din cauza riscurilor și factorilor prudențiali care franeaza expansiunea creditarii. Astfel, diminuarea intermedierii bancare genereaza migrarea cererii de credite catre sectorul de microfinanțare, asigurand accesul la finanțare adecvata pentru intreprinderile mici și mijlocii. In ultima perioada, sectorul prezinta o extindere rapida a volumului de servicii financiare catre persoanele fizice, materializate in special prin credite de consum sau cele ipotecare, valoarea medie a unui imprumut constituind 14,2 mii lei (2018 ). Prin urmare, microfinantarea devine un instrument strategic major pentru creșterea și dezvoltarea economiei statului. De aceea, in prezent, este important ca instituțiile de microfinanțare sa aiba un management strategic eficient, care sa permita dezvoltarea sectorului și funcționarea acestuia la capacitați maxime. In situația creata, constatam ca instituțiile de microfinanțare nu sunt capabile sa faca fața cererii de credite sau nu exista implementat un model de management strategic care, in același timp, sa asigure dezvoltarea sectorului și stabilitatea financiara a acestuia.
  • No Thumbnail Available
    Item
    Perfecţionarea managementului strategic în cadrul instituţiilor de microfinanţare din Republica Moldova. Specialitatea 521.03 – Economie și management în domeniul de activitate: Teza de doctor în științe economice
    (INCE, 2019) Popa, Viorica
    Microfinantarea este un sector tanar si in plina dezvoltare, avand un potențial considerabil si un rol important in dezvoltarea socio-economica a unei țari. Ocupand un loc aparte in cadrul sistemului financiar nebancar, microfinantarea este un motor al creșterii economice in calitate de sursa de finanțare importanta, care, in ultimul deceniu, cunoaște o puternica promovare in lumea intreaga, indeosebi in țarile emergente. In Republica Moldova, sectorul de microfinantare reprezinta o componenta a sistemului financiar și, conform obiectivului de baza, aceasta are menirea de a asigura intermedierea și transparența financiara. Sectorul de creditare nebancara (sectorul de microfinantare ) este inca insuficient de dezvoltat, reprezentand cca 4,6% (2018 ) din totalul activelor raportate la PIB iar 38,5% din populația economica activa din Republica Moldova beneficiaza de imprumuturile sectorului de microfinantare, reprezentat de asociațiile de economii si imprumut si organizațiile de microfinantare. Pe parcursul ultimilor ani, finanțarea, acordata prin intermediul organizațiilor de microfinanțare, a crescut considerabil, ceea ce denota ca o buna parte din cererea de credit se orienteaza spre piața financiara nebancara. Situația se datoreaza mai multor factori, cum ar fi: atractivitatea sectorului pentru consumatorii de credite nebancare, avantajele creditarii de natura procedurala, dar și din cauza evenimentelor ce au avut loc in toamna anului 2014 in sectorul bancar. In acest fel, studierea sectorului de microfinanțare este important pentru mediul de afaceri și populație. Reieșind din problemele privind stabilitatea financiara a sectorului bancar, semnificația și rolul sectorului de microfinanțare devin tot mai iminente in Republica Moldova. Importanța si rolul acestui sector rezulta din faptul ca instituțiile financiare bancare nu sunt dispuse sa acorde imprumuturi microintreprinderilor si intreprinderilor mici din cauza riscurilor și factorilor prudențiali care franeaza expansiunea creditarii. Astfel, diminuarea intermedierii bancare genereaza migrarea cererii de credite catre sectorul de microfinanțare, asigurand accesul la finanțare adecvata pentru intreprinderile mici și mijlocii. In ultima perioada, sectorul prezinta o extindere rapida a volumului de servicii financiare catre persoanele fizice, materializate in special prin credite de consum sau cele ipotecare, valoarea medie a unui imprumut constituind 14,2 mii lei (2018 ). Prin urmare, microfinantarea devine un instrument strategic major pentru creșterea și dezvoltarea economiei statului. De aceea, in prezent, este important ca instituțiile de microfinanțare sa aiba un management strategic eficient, care sa permita dezvoltarea sectorului și funcționarea acestuia la capacitați maxime. In situația creata, constatam ca instituțiile de microfinanțare nu sunt capabile sa faca fața cererii de credite sau nu exista implementat un model de management strategic care, in același timp, sa asigure dezvoltarea sectorului și stabilitatea financiara a acestuia.
  • No Thumbnail Available
    Item
    Perfecționarea managementului competitivității exporturilor moldovenești. Specialitatea 521.03 - Economie și management în domeniul de activitate: Rezumatul tezei de doctor în științe economice
    (2023) Fala, Victoria
    Studiile empirice au evidențiat o corelație pozitivă dintre exporturi și creșterea economică. Modul în care sunt formulate politicile ce reglementează comerțul exterior influențează atingerea obiectivelor ce țin de: asigurarea securității alimentare, reducerea foametei și promovarea unei agriculturi sustenabile; promovarea unei creșteri economice susținute, incluzive și sustenabile; îmbunătățirea calității vieții la toate vârstele, atât pentru femei, cât și pentru bărbați etc. (UNCTAD, 2016). În virtutea importanței exporturilor pentru susținerea creșterii economice inteligente, incluzive și durabile acestea dețin un rol important în contextul politicilor de dezvoltare internaționale și naționale. După 30 de ani de tranziție, Republica Moldova (RM) a realizat progrese semnificative în ceea ce privește liberalizarea comerțului exterior. În anul 2001, Republica Moldova a devenit membru al OMC, aliniindu-se practicilor țărilor industrializate în reglementarea multilaterală a comerțului internațional. Până în prezent, Republica Moldova a devenit membru al unui șir de acorduri bilaterale și multilaterale de comerț liber. Totuși, Republica Moldova nu reușește să valorifice pe deplin oportunitățile oferite de aceste acorduri, iar cota exporturilor moldovenești pe piața internațională de bunuri și servicii se majorează lent, comparativ cu alte state europene din regiune. În pofida faptului că exporturile înregistrează evoluții pozitive, totuși acestea au încă un nivel redus de competitivitate. În profil regional, exporturile Republicii Moldova, raportate la Produsul Intern Brut (PIB), prezintă un nivel mic, respectiv acestea acoperă importurile doar într-o proporție redusă, cauzând un cont curent puternic dezechilibrat ce se menține de-a lungul perioadei de tranziție. Cadrul național de politici publice, ce se referă la dezvoltarea economică, atribuie un rol important consolidării capacităților de export ale țării. Unul dintre scopurile „Strategiei Naționale de Dezvoltare Moldova 2020” a fost: modificarea modelului de dezvoltare economică din unul bazat pe remitențe, consum și importuri pe unul susținut prin investiții și exporturi. „Strategia Națională pentru Atragerea Investițiilor și pentru Promovarea Exporturilor 2016-2020” a avut drept scop „creșterea valorică și diversificarea exporturilor”. Astfel, accelerarea creșterii exporturilor de bunuri și servicii este unul dintre indicatorii prin care va fi măsurată realizarea Obiectivului 1 al Strategiei Naționale de Dezvoltare “Moldova Europeană 2030” – „creșterea veniturilor populației din surse sustenabile și atenuarea inegalităților”. Problema majoră, care a motivat autorul lucrării să realizeze prezenta cercetare, se referă la competitivitatea redusă a exporturilor Republicii Moldova în profil regional în pofida politicilor promovate de către factorii de decizie în vederea promovării exporturilor. Republica Moldova se confruntă cu un deficit al comerțului exterior cu bunuri extrem de mare, care menține contul curent puternic dezechilibrat pe durata tranziției la economia de piață și deține o cotă foarte mică în exportul mondial de bunuri și servicii, indicând asupra provocărilor legate de competitivitatea economiei naționale.
  • No Thumbnail Available
    Item
    Perfecționarea managementului competitivității exporturilor moldovenești. Specialitatea 521.03 – Economie și management în domeniul de activitate: Teza de doctor în economie
    (ASEM, INCE, 2023) Fala, Victoria
    Studiile empirice privind exporturile au evidențiat o corelație pozitivă dintre exporturi și creșterea economică. Creșterea productivității agregate permite majorarea exporturilor. Întreprinderile cu un nivel superior al productivității sunt mai susceptibile de a exporta, având nevoie de o piață de desfacere mai largă, de economii de scară, în special în condițiile economiilor mici. În același timp, exporturile încurajează creșterea productivității unei țări prin transferul de tehnologii și cunoștințe, prin posibilitatea de a spori gradul de sofisticare a cererii pentru produsele întreprinderilor exportatoare. Modul în care sunt formulate politicile ce reglementează comerțul exterior influențează atingerea obiectivelor ce țin de: asigurarea securității alimentare, reducerea foametei și promovarea unei agriculturi sustenabile; promovarea unei creșteri economice susținute, incluzive și sustenabile; îmbunătățirea calității vieții la toate vârstele, atât pentru femei, cât și pentru bărbați etc. (UNCTAD, 2016). Eliminarea barierelor tarifare și netarifare în calea exporturilor este esențială pentru diminuarea costurilor și facilitarea accesului întreprinderilor pe piețele externe. În sensul dat, Acordurile de comerț liber și de cooperare economică sunt un instrument util. Impactul acordurilor respective asupra dinamicii exporturilor va depinde de mai mulți factori, inclusiv de profunzimea acestora, de caracteristicile economice și culturale ale partenerilor și ale relațiilor istorice dintre aceștia, de gradul de implementare a acordurilor și de respectarea angajamentelor de către statele membre. Impactul Acordurilor asupra competitivității exporturilor, în special în cazul țărilor emergente, va depinde de reformele promovate în interiorul țării în vederea valorificării oportunităților deschise de aceste acorduri, dar și de previziunea și de asigurarea unei bune gestiuni a riscurilor asociate liberalizării.
  • Thumbnail Image
    Item
    Managementul evaluării competitivității bunurilor autohtone în contextul politicii comerciale a Republicii Moldova: Rezumatul tezei de doctor
    (INCE, 2021) Gutium, Tatiana
    Modificarile stridente din economie au creat premise pentru elaborarea managementului evaluarii competitivitații bunurilor, implementarea caruia ar asigura sporirea competitivitații. O economie naționala competitiva și producatoare de bunuri competitive este garantul formarii unei societați durabile. Perioada de izolare economica temporara, cauzata de pandemia Covid-19, a afectat economiile tuturor țarilor lumii. Dupa ieșirea din carantina și restabilirea treptata a tuturor domeniilor economice, se așteapta acutizarea concurenței pe piața mondiala. Ținand cont de faptul ca resursele sunt limitate și epuizabile, la elaborarea strategiilor este necesar de determinat sectoarele prioritare. In acest scop, poate fi utilizat indicele competitivitații, deoarece anume competitivitatea este una din caracteristicele de baza, care permite determinarea poziției pe piața.