Browsing by Author "Grigoras, Ecaterina"

Now showing 1 - 15 of 15

Abordări privind diferenţierile sociodemografice ale fertilităţii
(INCE, 2015) Grigoras, Ecaterina
În prezentul articol sunt analizate unele abordări cu privire la studierea diferențierilor sociodemografice ale fertilității. Actualitatea este determinată de delimitarea impactului factorilor sociodemografici, al fiecăruia în parte sau prin diferite combinații în contextul social, economic și cultural diferit, având drept scop identificarea unor răspunsuri privind influența acestui fenomen prin politici sociale. Pentru atingerea acestui scop au fost studiate atât teoriile clasice, cât și cele contemporane ale fertilității, reflectând factorii ce influențează comportamentul reproductiv al populației, declinul fertilității, diferențierile dintre intențiile reproductive și fertilitatea descendentă, dar și posibilitățile de influențare asupra acestui proces demografic.
Abordări prospective ale impactului pandemiei de COVID-19 asupra fertilității în Republica Moldova
(INCE, 2020) Grigoras, Ecaterina
Impactul negativ asupra fertilitații in Republica Moldova va putea fi observat abia la inceputul anului 2021. Efectele sociale, economice și psihologice create de starea de urgența și masurile de protecție este probabil sa duca la o scadere a fertilitații pe termen scurt și mediu, cel mai probabil la femeile cu studii superioare. Din cauza accesului limitat la contraceptive, numarul de nașteri neplanificate ar putea crește, insa aceasta situație nu va schimba tendința de scadere a fertilitații observata in ultimele decenii in Republica Moldova.
Analysis of fertility trends in Moldova over the past thirty years
(INCE, ASEM, 2024) Grigoras, Ecaterina
The continuous decrease in population numbers, driven partly by the decline in fertility rates in Moldova, necessitates ongoing monitoring of this area. The study aims to explore the evolution of fertility in Moldova in the last three decades. The research is based on the National Bureau of Statistics’ vital data, including the females aged 15-49, the number of live births, and the distribution of births by mother's age and birth order from 1991 to 2023. Classic demographic methods were employed to analyse fertility, including total fertility rate, age-specific fertility rates, the mean age of mothers at first birth, and the proportion of live births by birth order and residence. The results regarding fertility in the Republic of Moldova in the analysed period highlight a continuous decline in the number of births and a postponement of the age at which women have their first child. The most marked decline in fertility is among women aged 15-24, whose contribution to overall births dropped from 55% in 1991 to an expected 26% in 2023. This shift underscores a clear trend of delayed childbearing, as fertility rates have risen among women aged 25-34, pointing to a societal shift toward postponing childbirth. Despite improving living standards, Moldova faces a total fertility rate of 1.6 children per woman, below the generational replacement threshold, contributing to a long-term demographic decline.
Diferențieri etnice ale fertilității generațiilor feminine reale din Republica Moldova
(Artifex, 2020) Grigoras, Ecaterina
This article studies the ethnic differences of fertility in female cohorts with the year of birth 1955-1969, registered in the Census of Population and Housing realised in 2014, in the Republic of Moldova. The actuality of the ethnic approach for the study of demographic processes is determined by estimating the contribution of different ethnic groups to the reproduction of the population, as well as predicting further development trends. All ethnic groups are going through a transition from traditional to modern models of fertility behavior. Among the youngest generations of women, the lowest average number of children born were among Russian women, on the other hand, Gagauz women registered the highest values. Changes in the fertility behavior of ethnic groups refer to the transition of preferences from families with many children to those with fewer children.
Diferențieri teritoriale ale fertilității în perioada intercensitară
(INCE, 2019) Grigoras, Ecaterina
În prezenta lucrare sunt analizate tendințele principale în evoluția fertilității ș icaracteristicile principale ale populației după numărul de copii născuți, inclusiv în funcție de mediul de reședință. Cercetarea are labază datele de la Recensământul populației și al locuințelor din 2014 (RPL 2014), Recensământul populației din 2004 și statistica curentă. Analiza distribuției femeilor după numărul de copii născuți-vii și pe medii de reședință în perioada intercensitară, demonstrează tendințe de restructurare a fertilității și modificări ale comportamentului reproductiv în toate grupele de vârstă. Cele mai tinere generații înregistrează o creștere a ponderii femeilor care nu au născut nici un copil până la vârsta de 30 de ani și reducerea proporției femeilor care au dat naștere la trei și mai mulți copii. Totuși, cea mai înaltă pondere revine femeilor care au născut doi copii, atât în mediul urban cât și în mediul rural, ceea ce determină predominarea modelului de familie cu doi copii.
Exploring the correlation between sociodemographic factors and women's fertility in the Republic of Moldova
(INCE, 2023) Grigoras, Ecaterina
The article aims to study the impact of sociodemographic factors on the probability of having children among women from the Republic of Moldova. The research is based on the data of the demographic study Generations and Gender conducted in Moldova in 2020. The probability of a woman having at least one child during her lifetime is influenced by her level of education and place of residence. Women with higher education and those from urban areas tend to have a lower probability of having a child at a young age. Women from the municipality of Chisinau also have a lower probability of having at least one child by the age of 30. Postponing the birth of the first child to older ages implies a lower probability for women to have children of higher birth orders. Women with higher education have a 65.6% probability of giving birth to two children and a 16.9% probability of giving birth to three children. Similarly, in urban areas, there is a significantly lower probability of having no less than two children (60.7%) and three children (16.4%). In the municipality of Chisinau, the probability of having a second child is 53.1% and the third child is 12.3%. The article was elaborated within the State Program Project (2020-2023) 20.80009.0807.21 „Migration, demographic changes, and situation stabilization policies”.
Factori asociați cu nivelul scăzut al fertilității în Republica Moldova
(INCE, 2022) Grigoras, Ecaterina
The article presents a multivariate analysis of the groups of factors with an impact on the number of children born in the Republic of Moldova. Based on the Gender and Generations Survey conducted in Moldova in 2020, a total sample of 2705 women aged 15-49 years who gave birth to at least one child was selected. Using the binomial logistic regression method, the determinant factors of low levels of fertility were identified. The results showed that the place of residence, level of education, ever using contraceptives, age at first marriage, age at first birth, woman's work status, marital status of women, and the ideal number of children, were significant determinants of the number of children ever born. Women's sociodemographic characteristics showed a low contribution in the prediction of having two children and more: the urban place of residence, higher level of education, late age of mother at first birth, late age at first marriage, the ideal number of children in the family (up to two children), unmarried women, employed women. Orientation of policies to support couples in general and women, in particular, is necessary by combining the activity of raising children with a professional one, women with higher education, families with one child and employed women, and formation of public opinion regarding family planning. The article was elaborated within the State Program Project (2020-2023) 20.80009.0807.21 „Migration, demographic changes, and situation stabilization policies”.
Factorii migrării la studii a studenților din Republica Moldova
(INCE, 2014) Grigoras, Ecaterina
In the article, we examine the mobility of students from Republic of Moldova. Currently, the phenomenon of student’s migration abroad is an extremely strong process. The statistics of country of origin are registered about 25% compared to the number of students in the Republic of Moldova, it is an increase in the mobility of Moldovan students about 4 times higher than national statistics show. In the article were analyzed the factors of students migration which are: offer for Moldovan students; better future; international experience, personal training; the quality of education; multinational entourage; degree graduated recognized in Europe. The migration of lot of students usually goes hand in hand with any governmental transition that must to change the education policies.
Female fertility by ethnicity in Republic of Moldova
(INCE, 2021) Grigoras, Ecaterina
The article presents the differences of female fertility in the main ethnic groups that declared their ethnicity in the Census of Population and Housing, performed in 2014: Moldovans/Romanians, Ukrainians, Russians, Gagauz and Bulgarians. For the Republic of Moldova, a pronounced ethnic differentiation of fertility is characteristic. The distribution of women by the number of live-births according to the ethnicity declared in the census (for the ethnic groups with the highest share in the general population) shows that the highest number of live-births aged between 15 and 69 years, belong to Gagauz women - 1.82 children per woman, and the lowest number is Russian women - 1.29 children per woman. Moldovan/Romanian women have 1.73 children per woman, having a second rank by the number of children born. Bulgarian and Ukrainian women have an average of 1.60 and 1.49 live births, respectively.
Fertility transition from traditional to modern model in Moldova: exploration in base on the “Generation and gender survey”
(INCE, 2022) Grigoras, Ecaterina; Gagauz, Olga
In Moldova, like in other countries of Eastern Europe, after the 1990s,fertility transition fromthe traditional model to the modern one is occurring. Astable fertility decline was observed up to 2004, while the total fertility rate settled at 1.7-1.8 births per woman in the following years. Although the indicatoris higher compared to other states,the factors determining this level and the likelyfuture trends are essentialquestionsto be asked. We assumesome of the sociodemographic characteristics of women, the socioeconomic and cultural context impact the reproductive behavior and determine whether to keep the traditional model or switch to the modern one. The research isconducted to highlight the differences in women's reproductive behavior and the sociodemographic characteristics that impact the number of children born.The research is based on the" Generations and Gender Survey"conducted in Moldova in 2020. A detailed profile of women's reproductive behaviour was presented on the base of four identified clusters, which characterize the fertility transition from the traditional to the modern model. Findings reveal that the traditional model of reproductive behavior with a large family or, at most, with two childrenis prevalent. Medium and high education, late age at marriage and urban residence of women have a negativeeffect on the number of children ever born. The study quantifies the heterogeneity of reproductive behavior and has important implications forthe scientific perception of current trends and prospective fertility dynamicsin Moldova.
Impactul nivelului de educație al femeilor asupra fertilității
(INCE, 2018) Grigoras, Ecaterina
Modificarea comportamentului reproductiv al femeilor din Republica Moldova și creșterea perioadei de formare implică necesitatea studierii diferențierilor fertilității după nivelul de studii. În prezenta lucrare în baza datelor de la Recensământul populației și al locuințelor din 2014 (RPL 2014) și statisticii curente sunt analizate caracteristicile principale ale populației feminine după numărul de copii născuți, în funcție de nivelul de studii al femeilor. Scopul acestei lucrări este de a identifica relația dintre comportamentului reproductiv al femeilor din Republica Moldova și nivelul de studii. În urma analizei efectuate constatăm că nivelul de educație al femeilor influențează mult profilul fertilității, femeile cu studii superioare dețin cea mai înaltă proporție printre femeile care nu au născut nici un copil pe parcursul vieții reproductive, precum și se caracterizează prin maternitate mai târzie și de ranguri mai mici. Către vârstele mai mature fertilitatea finală este la nivelul apropiat de cel necesar pentru reproducerea generațiilor. Astfel, femeile educate recuperează nașterile amânate la vârste mai mature în comparație cu femeile mai puțin educate care nasc la vârste timpurii iar rata totală a fertilității între cele două categorii nu diferă foarte mult.
Monitorizarea fertilităţii în profil teritorial
(INCE, 2015) Grigoras, Ecaterina
Prezenta lucrare este axată pe analiza natalității în Republica Moldova în profil teritorial în anii 2000 și 2014. Cel mai scăzut nivel de fertilitate s-a constatat în mun. Chișinău, iar cel mai înalt în zona economico-geografică Centru, Nordul și Sudul având nivelul similar al fertilității. În toate zonele se înregistrează scăderea continuă a fertilității și restructurarea calendarului nașterilor, curba fertilității având un profil al modelului intermediar cu tendință spre modelul tardiv de fertilitate. Intensitatea activității de reproducere menținându-se la un nivel cu mult mai înalt la femeile din mediul rural decât mediul urban.
Populația Republicii Moldova la 30 de ani de independența: provocari principale și politici necesare
(INCE, 2021) Gagauz, Olga; Buciuceanu-Vrabie, Mariana; Pahomii, Irina; Stirba, Vitalie; Tabac, Tatiana; Grigoras, Ecaterina;
Dinamica numărului și a structurii pe vârste a populației prezintă unul din factorii importanți în dezvoltarea socioeconomică a Republicii Moldova. Pe parcursul a trei decenii dupa obținerea independenței, evoluția populației țării a cunoscut schimbări semnificative, preponderent cu caracter negativ, printre care scaderea natalității, emigrația în masă și menținerea nivelului înalt al mortalității au determinat o schimbare fără precedent a contextului demografic al țării, având implicații multiple asupra perspectivelor de dezvoltare socioeconomică și a securității naționale. În pofida faptului că problemele demografice sunt în atenția guvernului, totuși, măsurile intreprinse sunt fragmentate, deseori lipsite de o viziune integră și cu o speranță nejustificată ca ameliorarea situației socioeconomice ar putea imediat să aducă schimbări demografice pozitive. Provocările demografice cu care se confruntă Republica Moldova nu sunt unice în Europa de Est, însă migrația în masă și îmbătrânirea demografică rapidă le face mai pronunțate, criza demografică devenînd tot mai complexă și mai dificil de rezolvat. Evident că pandemia Covid-19 a exacerat situația. Scăderea naturală s-a accentuat, pe când emigrația nu a diminuat. Cel mai probabil, ecoul pandemiei vine cu repercusiuni multiple nu doar pentru sănătatea populației, dar și pentru societate în general. Pandemia COVID-19 a schimbat radical relațiile populației cu locurile în care aceasta trăiește, studiază și muncește. Trebuie să ne asigurăm ca digitalizarea și beneficiile pe care le aduce vor contribui, de asemenea, la reducerea unor decalaje între generații și localități, la contracararea scăderii economice și demografice prin consolidarea interconexiunilor între educație, piața muncii și tehnologii inovaționale. În acest context, în domeniul populației este necesară o strategie complexă și de lungă durată, ca o parte integrantă a strategiei de dezvoltare socioeconomică, adaptată continuu la schimbările în dinamica demografică și bazată pe date statistice fiabile și cercetări demografice aprofundate.
Restructurarea calendarului nașterilor și declinul fertilitații
(Institutul de Cercetări Juridice şi Politice al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2017) Gagauz, Olga; Grigoras, Ecaterina
Etapa actuală de evoluție a fertilitații în Republica Moldova se caracterizează prin transformarea modelului tradițional al calendarului nașterilor: trecerea de la modelul precoce de fertilitate la cel tardiv. În acest articol se analizează corelația dintre procesele de amânare și recuperare a nașterilor conform modelului propus de T. Frejka cu privire la etapele de tranziție a fertilității. Faza întâi, ce s-a manifestat prin declinul rapid al fertilității în rândul femeilor tinere (15-28 de ani), s-a incheiat în anul 2002 cu valoare minimă a ratei totale de fertilitate -1,44 copii per femeie de vârstă fertilă (low fertility). În prezent, Republica Moldova este în faza a doua a tranziției fertilității, ratele specifice de fertilitate cumulativă în vârstele de 29-49 de ani sunt în creștere, ceea ce semnaleaza procesul de recuperare a nașterilor amanate. Ultimele tendințe demonstrează că ratele specifice de fertilitate la vârstele de 15-28 de ani rămân la un nivel mai înalt decât la vârstele de 29-49 de ani, astfel, tranziția fertilității de la modelul precoce la cel tardiv decurge cu ritmuri lente. Estimarea fertilității amânate și recuperate demonstrează că recuperarea este mai scazută decât amanarea, respectiv, fertilitatea descendentă a cohortelor mai tinere (cu anul nașterii 1975 și 1980) în comparație cu cohort de referință (1960) va fi mai scăzută.
Рarticularities of Fertility Transition in the Republic of Moldova and Selected Former-Soviet Countries
(Ptoukha Institute for Demography and Social Studies of the National Academy of Sciences of Ukraine, 2019) Grigoras, Ecaterina
The article provides the particularities of fertility transition in the Republic of Moldova and former Soviet Republics from European region (Russia, Belarus, Ukraine and the Baltic countries). The postponing fertility of younger women and the tendencies of recuperation of postponed fertility in the older group of women and the change in complete cohort fertility are examined.The aim of the research is to distinguish the main particularities of fertility transition in the Republic of Moldova and selected former Soviet countries during the period 1971–2014. The main objectives are the delimitation of divergences and convergences among them, the determination of fertility transition stages, the assessment of births postponement level, and the quantification of fertility recuperation level in cohorts that have completed their reproductive period.A postponement and recuperation model proposed by T. Frejka was used as the main method of analysis. The study is based on the Human Fertility Database (HFD) and the vital statistics for the Republic of Moldova. The period analysed is 1971–2014. The quantification of fertility postponement and recuperation was realised through the comparative analysis of the cumulated age-specific fertility of the 1960 cohort (the reference cohort) and the cumulated age-specific fertility of the 1975 and 1980 cohorts.The results show that after 1990, the postponement index is in continuing increase in all countries. The Baltic countries have the highest index of postponement while the Republic of Moldova the lowest. Russia, Belarus and Ukraine register the medium level of postponement index.A slower pace than in other countries characterizes the fertility transition in the Republic of Moldova. The fertility profile has an intermediate character, which moves from the early to the late model, recording the first and second phase The Baltic countries are characterized by a faster fertility transition and have been closer to the West European fertility model, especially Estonia, which reached the end of the fertility transition. The fertility transition in Russia, Belarus and Ukraine has been largely influenced by financial incentives for fertility, which are reflected in the pattern of the fertility transition and the shift through different phases.