Browsing by Author "Gandacova, Svetlana"

Now showing 1 - 15 of 15

Asigurarea securității alimentare a statului: cine și pentru ce este responsabil?
(INCE, 2023) Bajura, Tudor; Gandacova, Svetlana
Along with other forms of security (for example – military, epidemiological, cyber security, etc.) the food security of the country's population constitutes an area of major importance regarding the successful activity of state governing bodies. Obviously, this level of importance becomes much higher under the conditions of the simultaneous appearance and operation of several risk phenomena, some of which are reflected in the given article. According to the analysis carried out, in the considerable number of publications on the subject addressed, there are practically no attempts to classify and systematize the responsibilities of the governors regarding combating (at least – contracting) risk phenomena, especially (as already mentioned), in cases of their simultaneous appearance and operation. As a consequence, a large part of problems remains not only intact, but also undetected, turning the negative consequences of their action into difficult or even impossible to solve. The aim of the paper. The scientifically argued identification and classification of the of different hierarchical levels of governmental powers, aimed at ensuring the indisputable food security of the country under the simultaneous influence of different risk groups, constitutes the main purpose of this research. The methods applied. The methodological basis of the research is the general theory of management, including general and strategic management, the evaluation of business and investment projects, economic grouping, the formation of dynamic chains, comparison, etc. The statistical data of the NBS of the Republic of Moldova, the results of the scientific research of the scientists, the monographic analysis, the informative materials, reflected on the specialized pages (special software) and others, were used as the informational support. The relevant results Three hierarchical levels of responsibility of the governing bodies (and civil society) of responsibility for ensuring the food security of the country were identified, consecutively, appropriate tools and economic mechanisms were established to measure, later – evaluate, the practical results of their activity.
Bunele practici ale UE privind integrarea agriculturii durabile în politica agricola comuna
(INCE, 2024) Iatisin, Tatiana; Gandacova, Svetlana
Agriculture is a major factor in economic development, generating income and affordable food, providing jobs and livelihoods for a large part of the population. In the context of climate change and high global temperatures, the future of food security and the environment is being questioned. Thus, building a sustainable agricultural future through innovation, digital transformation and promoting sustainability is necessary, as sustainable agriculture is essential to mitigating climate change. At the EU level, the development of sustainable agriculture is a priority, and the importance and role of agriculture in general and sustainable agriculture in particular are undeniable. The European Commission, through the Common Agricultural Policy (CAP), is making efforts for sustainable agriculture, especially in rural areas of the EU, and achieving the objectives of the 2030 Agenda for sustainable development is becoming essential. The purpose of the research is to analyze the development of sustainable agriculture in the EU member states by evaluating the current level of achievement. Sustainable development being the main objective of agriculture, which includes three pillars: economic, social and environmental. The realization of the sustainable agriculture development objectives was carried out based on the analysis of specialized literature, international reports. The results of the research elucidated the importance of the Common Agricultural Policy in managing the transition to a sustainable agriculture and in strengthening the efforts of European farmers to contribute to the EU's climate and environmental protection objectives.
Capacitatea de cumpărare – inicatorul principal de piaţă privind evaluarea nivelului şi ritmurilor de dezvoltare economică a spaţiului rural
(INCE, 2018) Bajura, Tudor; Gandacova, Svetlana
The purchasing power of the local population is a basic factor regarding the evaluation of economic development (both-level and rate) of the country. In terms of market economy beside of salary incomes, citizens have the legitimate right to benefit from other forms of income, such as: leasing of property (lots of agricultural land, apartments, means of transport etc.); social assistance (pensions unemployment benefits etc.); bank deposits, etc. However, according to the carried out investigations, a large part of the villagers in the Republic of Moldova have monthly average income below the minimum subsistence level. Due to the lack of jobs, hundreds of thousands of rural citizens can not be employed and are not paid. All these citizens, being able to work, do not receive pensions. Taking into account, that unemployment benefits receive only 4.4 percent of those looking for jobs, the overwhelming majority of the unemployed in rural areas are also deprived of this source of life. Researching purchasing capacity or payment power of local citizens for products and/or services is a major problem for all countries of the world, but primarily – for developing countries, including Moldova. The aim of the paper is to establish the absolute and relative dimensions of purchasing power for the inhabitants of the rural area of the Republic of Moldova at the current stage of reforming the national economy. The main methodological approaches to research on purchasing power are based on quantitative and qualitative data analysis, statistical processing of information, comparison, empirical observations, scientific documentation, etc.
Hierarchy of responsibilities regarding the food security of the country in the conditions of the increased impact of the different risk phenomena
(INCE, 2022) Bajura, Tudor; Gandacova, Svetlana
Any economic activity, being based on essential costs of labor, materials, energy sources, etc., means that the results of the activity are higher compared to these costs, the difference between which, in principle, is an economic effect. At the same time, for the agricultural activity, together with the size of the economic effect, it is very important that the final results are not only efficient, but also guaranteed, that is, not to be subjected or even harmed by various risk phenomena. This need is doubly important in case of occurrence of risk phenomena (for example - drought, hail, torrential rains, etc.) repeatedly, or in case of concomitant action of various risk phenomena, we admit the case, natural risks and anthropogenic risks. The argument for the above-mentioned need is simple - agriculture produces goods, which cannot be replaced (globally) by any other goods. With the exception of food reserves from previous periods (if any), there is no possibility of the survival of the population of a country, a region or the population of the planet in the event of the occurrence and negative action of repeated or concomitant risk phenomena (usually). From here the actuality of the topic and its theoretical-practical importance. The aim of the paper The aim of the research is to determine the main and specific characteristics of a multilateral, hierarchically perfect arranged system of ensuring the country's food security in the face of increasingly obvious climate instability and / or volatility of regional (global) agri-food markets. The methods applied The main methods of solving the researched problem were used the dialectical method with its main elements: analysis, synthesis, scientific abstraction, comparison, statistical grouping, elaboration and use of norms, graphic methods, descriptive and analytical method, etc. The relevant results, obtained from the research carried out, are: − arguing the need to optimize the size and diversification of the directions of activity (specialization directions) of private agricultural holdings according to the typologies practically existing in the EU. − the reasoned hierarchy of the responsibilities of the different levels regarding the assurance of food security in the conditions of the socio-economic crises, analogous to the COVID-19 pandemic.
Măsuri de restructurare a sectorului de bovine la etapa de post-privatizare
(INCE, 2024) Bajura, Tudor; Gandacova, Svetlana
Although the process of mass privatization of the agricultural sector in the Republic of Moldova was completed almost a quarter of a century ago (summer of 2000) along with a whole series of positive results, even to this day some essential shortcomings can be highlighted of the applied reformation scenario. We are considering the domestic cattle sector, which was practically destroyed by the privatization procedure and shows no sign of rehabilitation in the entire period of the post-privatization years. At the same time, in order to become a member of the European Union, the Republic of Moldova, like any other European country, must demonstrate the existence of a competitive economy in the most important areas of economic activity, including the livestock sector of domestic agriculture. Along with the analysis and permanent evaluations of the state of work in the aforementioned field, the purpose of the research is the development and practical application of appropriate measures to align with modern European standards and practices, which is also the main purpose of this article. Scientific methods of investigation, including methods of logical analysis, comparison, qualitative and quantitative methods, document and data analysis, critical analysis of materials on the research topic, statistical processing of official data, graph method, served as the methodological basis of the research. the method of tables, induction, deduction, scientific observation, the method of relative quantities, etc. As the relevant results obtained, it should be emphasized the fact of the development of a new scenario for the restructuring of the autochtonous branch of large horned cattle on the basis of which in a relatively short period of time it will be possible to restore the cattle branch at least to its level before the reformation.
Pământul agricol – obiectul principal al recensămîntului general agricol din primăvara anului 2011
(IEFS, 2012) Bajura, Tudor; Gandacova, Svetlana
With the mass privatization of agricultural land in Republic of Moldova, has appeared phenomenon of increased agricultural land areas, unsuitable for production. General Agricultural Census of 2011 has found that agricultural land area , remaining without plants has reached proportions of up to 13.4 percent and more. Although Cadastre Agency has other information, that growth of unsui table areas requires more severe measures to combat this undesirable phenomenon.
Piaţa funciară a Republicii Moldova ca obiectul investiţiilor autohtone şi a celor străine
(IEFS, 2013) Bajura, Tudor; Gandacova, Svetlana
Although the land market o f Republic of Moldova at the present stage show quite dynamic growth trends in the article is mentioned the lack of stability of the domestic land market development, characterized by essential oscillations of surface, of market price of farmland and so on. Have been based on the analysis of current trends are assessed land market investment risks and proposed methods of combating them.
Piaţa produselor alimentare a Republicii Moldova: realizări şi neajunsuri.
(INCE, 2014) Bajura, Tudor; Gandacova, Svetlana
The paper analyzed some positive developments of revitalized market management mechanism in Republic of Moldova. Based on analysis were found some successful results of the local food market throughout the alimentary value chain movement of goods – from the farmer to the final consumer. Were also indicated some shortcomings of the domestic food market, firstly, price volatility, increased weight and absolute import volumes etc. Were submitted some proposals to improve the situation on the food market.
Preţul de piaţă al terenurilor agricole sub presiunea crizei economico-financiare
(INCE, 2017) Bajura, Tudor; Gandacova, Svetlana
Piaţa funciară a Republicii Moldova, fiind un fragment de importanţă majoră al mecanismului general de gospodărire de piaţă, este puternic dependentă de starea generală a economiei naţionale. Criza economică şi financiară a anilor 2008-2009, furtul masiv al banilor direct de la sistemul bancar (anii 2012-2014) au provocat atât micşorarea veniturilor nete ale agricultorilor autohtoni, cât şi creştere dramatică a procentelor privind creditarea businessului, drept consecinţă fiind descreşterea nu mai puţin radicală a preţului de piaţă al terenurilor agricole în Republica Moldova. Actualitatea temei abordate este stipulată prin faptul că, fiind două fragmente relativ şi absolut noi ale mecanismului general de gospodărire de piaţă, atât piaţa funciară, cât şi cea a forţei de muncă în perioada anilor de criză (de la 2009 încoace) au manifestat lipsă deplină a stabilităţii. Pe piaţa funciară sunt identificate atât micşorări radicale ale numărului tranzacţiilor de vânzarecumpărare (evident, ale suprafeţelor tranzacţionate), cât şi ale preţului de piaţă a terenurilor agricole. Pe piaţa forţei de muncă au fost evidenţiate micşorări la fel de radicale ale numărului lucrătorilor cu potenţial de angajare, în primul rând – femeilor. Scopul lucrării îl constituie identificarea, în baza analizei detaliate a tendinţelor de dezvoltare a pieţei funciare, a criteriilor dimensiunilor şi preţurilor de piaţă ale terenurilor agricole în condiţiile crizei economico-financiare actuale. Metodele aplicate sunt formarea rândurilor dinamice, metodele de comparaţie, de analiză şi sinteză, de evaluare a preţului de piaţă în baza fluxurilor băneşti etc.
Securitatea alimentară a Republicii Moldova sub presiunea secetei prelungite și pandemiei COVID-19: provocări și soluții
(Complexul Editorial, INCE, 2020) Bajura, Tudor; Gandacova, Svetlana
Securitatea alimentară constituie o parte componentă de bază a conceptului general privind securitatea națională. După opinia autorilor, pericolul destul de accentuat asupra securității alientare a Republicii Moldova în calitate de un stat independent și democratic, este provocat de coincidență ocazițională a secetei din anii 2019- 2020 și pandemiei COVID-19, ambele având impactul negativ asupra economiei naționale. În baza analizei efectuate în articolul dat este identificat un șir întreg de probleme economice, sociale și demografice, apariția anterioară și influenta actuală a cărora exacerbează impactul ambelor fenomene de criză – secetei și pandemiei COVID-19. Cu scopul depășirii situației de criză sunt recomandate măsuri de combatere, consecutiv, de reorganizare și reformare a sectorului agrar la etapa actuală de postprivatizare. Finalizarea procesului de privatizare (la mijlocul a. 2000) a creat condiții favorabile de transformare a sectorului agricol autohton într-o sferă modernă, profitabilă și înalt competitivă de activitate economică. Totodată, însăși privatizarea nu înseamnă și restructurarea (în mod automat) a agriculturii. După cum arată analiza efectuată, mai mult de jumătate din terenurile agricole (58,4 la sută) în prezent sunt exploatate în cadrul întreprinderilor agricole cu suprafața medie de 543,2 ha, ceea ce este de 33,7 de ori mai mult în comparație cu suprafața medie a întreprinderilor agricole din UE. Și mai important de subliniat este faptul că majoritatea covârșitoare a acestor suprafețe este exploatată sub regim de arendă, de obicei, de scurtă durată (până la 3 ani). Drept consecință, structura semănăturilor în aceste întreprinderi este dominată de culturi extensive, cu valoarea adăugată și eficiența economică scăzută. În permanentă scădere este și potențialul de export al produselor agro-alimentare din Republica Moldova. Deci, restructurarea prin continuarea reformelor în sectorul agricol autohton constituie scopul principal al prezentului articol. Aspectul metodologic al lucrării s-a bazat pe aplicarea metodelor, inerente cercetărilor economice: analiza, sinteza, comparația, grupările statistice, abordarea sistemică, extrapolarea, metoda rândurilor dinamice, metode grafice, calitative și cantitative.
Securitatea alimentară a Republicii Moldova sub presiunea simultană a crizelor climatice, pandemice și economice
(INCE, 2022) Bajura, Tudor; Gandacova, Svetlana
Agricultural activity, being based on the use of relatively and / or absolutely limited sources (for example, agricultural land), being carried out under the "open sky" and oriented towards the stable (sustainable) provision of the country's population with food is, at the same time, excessively sensitive of various risk phenomena. The situation is strongly exacerbated in case of occurrence and simultaneous negative action of several of the risk phenomena with their disastrous "effect" either doubled or tripled, etc. As the analysis carried out in such situations shows, it is necessary to take radical "anti-crisis" measures, with the massive attraction of internal and (where appropriate) external sources, with the elaboration and practical materialization of regional or national programs on combating, at the very least – reducing, the negative consequences, which are likely to cause significant economic, financial, social, etc. losses. The aim of the paper is to identify and assess in advance the various risk phenomena on food security of the country (Republic of Moldova) and to submit socio-economic proposals to combat the serious consequences that may be caused by the above-mentioned risk phenomena. The methods applied Some specific components of the general method of dialectical materialism were used as the main research methods, including: analysis, synthesis, statistical groupings, method of comparison of quantitative indicators, method of scientific abstraction, descriptive method, etc. The relevant results, obtained from the research carried out, are: - arguing the need to recognize (at the family level) the risks (risk phenomena) that exist today for the country's population and the adequate preparation of families, first of all - from the rural area, to the negative impact of proportions as a consequence; 281 - drawing the attention of local public administration bodies, as well as central public administration bodies, to the need to identify economically vulnerable persons (families) in terms of providing material and/or financial assistance for the purpose of overcoming acute situations of negative influence of natural and / or socio-economic crises, listed in the name of the article.
Securitatea alimentară: abordări teoretice, recomandări practice
(INCE, 2015) Bajura, Tudor; Gandacova, Svetlana
În calitate de pilon de importanţă majoră pentru dezvoltarea dinamică şi stabilă a economiei naţionale, securitatea alimentară merită o atenţie deosebită din partea organelor de administrare publică de la toate nivelurile ierarhice. Cu toate acestea, în publicaţiile autohtone, problema securităţii alimentare practic nu este abordată. Deci, temeiul dat a servit ca bază pentru pregătirea articolului. Credem că elaborarea bilanţurilor alimentare, pornite recent de către Biroul Naţional de Statistică, va servi în calitate de ghid practic pentru luarea deciziilor manageriale în ceea ce priveşte asigurarea securităţii alimentare a ţării
Sursele bioenergetice noi pentru economia naţională: Miscanthus
(INCE, 2020) Bajura, Tudor; Gandacova, Svetlana
Consumul combustibilului şi al altor forme de energie constituie un indicator important de evaluare fie a potenţialului de producţie a economiei naţionale, fie a standardelor de trai ale populaţiei ţării. Republica Moldova, fiind o ţară lipsită de zăcăminte naturale de profil energetic, este puternic dependentă de importul produselor respective, mărimea absolută a cărora, în calcul la echivalent de petrol, constituie aproximativ 3,0 mil tone anual. Aproximativ 50,0 la sută din acest volum enorm al surselor energetice este utilizat pentru întreţinerea sectorului rezidenţial, adică pentru deservirea populaţiei ţării. Există o tendinţă clar evidenţiată de creştere permanentă a consumului surselor energetice în cadrul sectorului rezidenţial cu ritmul de 2,2% anual. Concomitent cu creşterea, la fel de permanentă, a preţurilor de consum, majorarea permanentă a cantităţii resurselor energetice consummate influenţează negativ asupra bunăstării populaţiei ţării – de aici necesitatea elaborării şi utilizării tehnologiilor regenerabile de asigurare a securităţii energetice a ţării. Cu părere de rău, toate eforturile anterior întreprinse de diversificare şi de majorare a capacităţilor autohtone de producere a energiei din resursele regenerabile n-au schimbat esenţial situaţia. În calitate de resurse interne principale de energie au fost şi rămân pădurile Republicii Moldova [1]. Este de menţionat faptul, că toate celelalte forme de provenienţă alternativă a energiei (energie solară, energie vântului, hidroenergie, bioenergie etc.), fiind luate ca un integru, nu depăşesc 5,0% din volumul total de consum al acestora [2, pag. 270]. Alături de cheltuielile considerabile, pe care le suferă economia naţională din cauza importurilor masive ale surselor energetice tradiţionale (gazul natural, produse petroliere, cărbune, energie electrică etc.), Republica Moldova rămâne mult în urmă faţă de alte ţări de pe continentul european în cee ce priveşte atingerea plafonului de 20,0 la sută din sursele regenerabile (alternative) de producere a energiei, o mare parte din care este preconizată să fie sursele bioenergetice. Scopul cercetării îl constituie investigaţiile şi analiza prealabilă a capacităţilor potenţial existente a resurselor biologice noi de provenienţă a energiei, substituirii importului resurselor energetice tradiţionale şi asigurării securităţii energetice a ţării pe contul tot mai accentuat al resurselor regenerabile, în primul rând – biologice. În calitate de metodele principale de cercetare au fost selectate prelucrarea statistică a datelor, analiza şi sinteza, metoda observaţiilor empirice, comparației, descrierii ştiinţifice, grupării etc. În urma investigaţiilor efectuate, s-a evidenţiat că în calitate de o sursă regenarabilă cu potenţial considerabil atât energetic, cât şi economic, practic necunoscută la ziua de astăzi în Republica Moldova, poate fi privită cultura „Miscanthus”. Tot din sursele bibliografice studiate putem concluziona, că potenţialul genetic al unor soiuri de cultură „Miscanthus” poate asigura obţinerea (în condiţii obişnuite) până la 20 tone masa uscată anual în calcul la un hectar. Şi mai important este faptul că mai mult de 50,0 la sută din această masă uscată o reprezintă celuloza cu valoarea energetică de 4200 Kkal/kg sau 18,0 Mdj/kg.
Tarifele de costuri şi normativele veniturilor nete în agricultură, 2022
(INCE, 2022) Stratan, Alexandru; Bajura, Tudor; Lucasenco, Eugenia; Baltag, Grigore; Romanciuc, Andrei; Gandacova, Svetlana; Turetchi, Viorel; Iatisin, Tatiana; Ceban, Alexandru; Bicu, Alexandra; Bulatovici, Cristina; Lesnic, Cristian
Scopul de bază al elaborării tarifelor îl constituie elucidarea consumurilor de producere a producției și serviciilor agricole în gospodăriile corporative de dimensiuni mari (cu suprafaţa pământurilor agricole peste 25 ha) şi în cele mijlocii (de la 3 până la 25 ha). În prezenta elaborare sunt reflectate consumuri mediu ponderate, social şi economic argumentate pentru atingerea unui nivel stabilit de rodnicie a pământului (de productivitate a animalelor). Tarifele sunt diferenţiate pe formele de gospodărire, inclusiv - gospodăriile corporative mari şi mijlocii. La calcularea tarifelor au fost folosite preţuri actualizate ale mărfurilor industriale şi de altă natură, utilizate în procesul de producţie, precum şi preţuri actualizate ale serviciilor obţinute. De asemenea, modalitatea de calcul a tarifelor de costuri a fost ajustate la utilizarea tehnologiilor contemporane de către gospodăriile agricole autohtone în procesul de obţinere a produsului agricol, precum şi nivelul actual de salarizare a lucrătorilor angajaţi. Alături de formarea (în baza consumurilor stabilite) preţurilor de realizare a produselor (serviciilor) respective, prezentele tarife pot fi utilizate la: planificarea businessului agricol; stabilirea sumelor de despăgubire în caz de apariţie a pierderilor bunurilor, asigurate contra calamităţilor naturale; soluţionarea litigiilor judiciare; încheierea contractelor de arendă etc.
Tarifele de costuri şi normativele veniturilor nete în agricultură, 2024
(INCE, ASEM, 2024) Stratan, Alexandru; Bajura, Tudor; Baltag, Grigore; Chistruga, Boris; Lucasenco, Eugenia; Iatisin, Tatiana; Turetchi, Viorel; Romanciuc, Andrei; Ceban, Alexandru; Gandacova, Svetlana; Bragoi, Diana
Scopul de bază al elaborării tarifelor îl constituie elucidarea consumurilor de producere a producției și serviciilor agricole în gospodăriile corporative de dimensiuni mari (cu suprafaţa pământurilor agricole peste 25 ha) şi în cele mijlocii (de la 3 până la 25 ha). În prezenta elaborare sunt reflectate consumuri mediu ponderate, social şi economic argumentate pentru atingerea unui nivel stabilit de rodnicie a pământului (de productivitate a animalelor). Tarifele sunt diferenţiate pe formele de gospodărire, inclusiv - gospodăriile corporative mari şi mijlocii. La calcularea tarifelor au fost folosite preţuri actualizate ale mărfurilor industriale şi de altă natură, utilizate în procesul de producţie, precum şi preţuri actualizate ale serviciilor obţinute. De asemenea, modalitatea de calcul a tarifelor de costuri a fost ajustată la utilizarea tehnologiilor contemporane de către gospodăriile agricole autohtone în procesul de obţinere a produsului agricol, precum şi nivelul actual de salarizare a lucrătorilor angajaţi. Alături de formarea (în baza consumurilor stabilite) preţurilor de realizare a produselor (serviciilor) respective, prezentele tarife pot fi utilizate la: planificarea businessului agricol; stabilirea sumelor de despăgubire în caz de apariţie a pierderilor bunurilor, asigurate contra calamităţilor naturale; soluţionarea litigiilor judiciare; încheierea contractelor de arendă etc.