Browsing by Author "Crismaru, Mariana"

Now showing 1 - 15 of 15

Abordarea interdisciplinară a comportamentului de sănătate al tinerilor
(INCE, 2018) Crismaru, Mariana
În prezent, stilul de viață reprezintă unul dintre cei mai importanți predictori ai sănătății sau, dimpotrivă, a bolii. În acest articol sunt prezentate aspecte multidisciplinare ale comportamentului relaționat cu sănătatea, focusându-ne asupra trăsăturilor caracteristice ale tinerilor. Sunt trasate principalele tendințe sociale și epidemiologice și impactul acestora asupra comportamentului uman. Este descrisă starea sănătății tinerilor prin prisma indicatorilor statistici și datelor din sondaje sociologice. Analiza situației în materie de sănătate și comportamente de sănătate atestă o rată înaltă a mortalității provocate de cauze externe, o creștere a numărului cazurilor de infecţie cu virusul HIV, o rată înaltă a sarcinilor în rândul adolescentelor. O mare parte din tinerii adoptă comportamente cu risc pentru sănătatea proprie, cu repercusiuni mai târziu în viață.
Abordări conceptuale ale contextului social în explicarea comportamentului de sănătate
(INCE, 2019) Crismaru, Mariana
Articolul prezintă o analiză a abordărilor conceptuale ale contextului social pentru a înțelege multiplele influențe sociale, organizaționale, istorice, politice și culturale asupra comportamentului de sănătate. Contextul social este definit ca fiind acele forțe socioculturale care modelează experiențele cotidiene ale oamenilor și care afectează în mod direct și indirect sănătatea și comportamentul de sănătate. În lucrare sunt descrise modelele şi teoriile sociale în domeniul sănătăţii în baza concepțiilor lui Bourdieu și Giddens cu privire la ”practicile sociale”și evidențiată aplicabilitatea lor în explicarea unor comportamente de sănătate. Acesteabordări reliefeazăo perspectivămai profundă a studierii relației dintre factorii structurali, viața de zi cu zi, sănătate și comportament de sănătate.
Aspecte socio-demografice ale tranziției tinerilor la viața de adult în Republica Moldova
(Foxtrot, 2021) Crismaru, Mariana
The paper looks at transition to adulthood breakdown by socio-demographivariables. Major life events, including completion of studies, employment, family formation anparenthood, using data of ”Generations and Gender” Survey (2020) are analyzed. The targetpopulation for analysis are young people aged 21-35 (N = 1915). Descriptive analysis of datbased on young people’s status is presented. Logistic regression is used to analyze the determinants that influence young people's access to the labor market as one of the maimarkers of the transition to adulthood. The quantitative analysis of the socio-demographic aspects of the transition tadulthood showed differentiated patterns based on gender and place of residence, which have significant impact on the occurrence of certain life events. Events related to family formation anparenting practically overlap and occur earlier among young women, with a higher share irural areas. In the urban areas there is a higher share of young people who have a more extensiveeducational background. Labor market access is one of the main challenges for young people,especially in rural areas. Logistic regression analysis showed that gender (male), residence(urban) and level of education (high) of young people are the determining factors for thetransition from education to work.
A critical review of youth-oriented policies in the Republic of Moldova from the perspective of youth transition regime
(INCE, 2020) Crismaru, Mariana
Youth issues have long been a focus of policy in Moldova, despite an uneven trend over time. The aim of the article is to analyze the main policy documents devoted to youth within key policy areas that invest in the development and efficient use of human capital from the perspective of the Youth Transition Regime. A mixed-method approach was applied: situation and contextual analysis, review and analysis of policy documents, reports and studies targeting young people. The review and analysis of policy framework has revealed that although youth issues are promoted through various policies, there is a lack of an integrated approach and a comprehensive evaluation mechanism on the implementation of youth policies, including cross-sectoral dimension. Youth-related policies falls into a `transitional` regime characterized by an integrated education system, high rate of early leavers from education and training, high level of youth rate Not in Education Employment or Training – NEET, low popularity/ prominence of Vocational Education and Training, poor concordance between the education system and the labour market. The evaluation of policy measures intended to facilitate the transition of young people to adulthood shows that individualized and compensatory approaches predominate. Policy actions are focused mainly on youth skills development and less on structural policy measures in cross- sectoral areas. There is a need to review and adapt youth policies and strategies to the current and real needs of youth by promoting participatory approaches that would reflect the diversity of youth in Moldova, especially in socially vulnerable groups.
Explorarea intențiilor de migrație ale studenților din învățământul profesional și superior: analiză comparativă
(INCE, ASEM, 2024) Crismaru, Mariana
In the context of demographic decline, which has significantly reduced the number and proportion of young people in the general population, this study aims to estimate the migration intentions of Moldovan students enrolled in secondary and postsecondary vocational schools, as well as higher educational institutions. The research explores the influence of key factors on intentions to emigrate for study, work, or permanent residence abroad. To assess these emigration intentions, data from the sociological study ”Youth Transition to Adulthood in the Context of Prolonged Crises”, conducted between January and February 2023, were used. A sub-sample of 450 young individuals enrolled in vocational and higher education institutions at the time of the study was analyzed. Findings reveal that labor migration is predominant among students, particularly those in secondary technical vocational education. Furthermore, a significant link was found between migration intentions and perceptions of limited future prospects in the country. Notably, students with family members already abroad and those sceptical of Moldova’s economic stability exhibit a stronger inclination to emigrate, viewing migration as a path to improved career opportunities. These findings underscore the need for comprehensive national policies focused on youth retention by aligning educational offerings with labor market demands, fostering an optimistic economic environment, and enhancing intersectoral collaboration across education, labor, and social support systems.
Inclusion of youth not in employment, education or training (neet youth)
(2017) Crismaru, Mariana; Gagauz, Olga; Buciuceanu-Vrabie, Mariana
The access to education and employment for young people is a priority and, at the same time, one of the main concern of Moldova’s authorities, given that there are still certain difficulties in integrating young people into the education system and labour market, which causes a low valorisation of youth potential. Traditional indicators that describe the labour force and its participation in the labour market (activity and inactivity rate, employment, unemployment) do not provide complete and adequate data for assessing the situation of young people on the labour market. To better capture the situation of youth, especially their inactivity and vulnerability on the labour market, both international organizations and local institutional actors and researchers are increasingly using the concept of NEET youth. Although there are several definitions of the NEET youth concept, the most commonly used is the definition implemented by Eurostat – young people aged 15–24 (extended to age groups 15–29, 15–19, 20–24 and 25–29 years), who are not integrated into any form of employment, education or training.
Incluziunea tinerilor aflați în afara sistemului de educație, formare și ocupație profesională (tineri neet)
(2017) Crismaru, Mariana; Gagauz, Olga; Buciuceanu-Vrabie, Mariana
Accesul tinerilor la educație și ocupare constituie o prioritate și o problemă de mare actualitate pentru Republica Moldova, dat fiind faptul că în continuare există anumite dificultăți ce țin de integrarea tinerilor în sistemul educațional și pe piața forței de muncă, provocând valorificarea scăzută a potențialului uman al tinerilor. Indicatorii tradiționali prin care se caracterizează forța de muncă și participarea ei în câmpul muncii (rata de activitate, inactivitate, de ocupare și șomaj) nu prezintă informații complete pentru evaluarea gradului de integrare a tinerilor pe piața muncii. Astfel, pentru o mai bună captare a situației tinerilor, în special inactivitatea și vulnerabilitatea lor pe piața muncii, atât organizațiile internaționale, cât și actorii instituționali locali, cercetătorii, tot mai des utilizează conceptul de tineri NEET. Deși sunt mai multe definiții, cel mai des utilizată este definiția implementată de Eurostat, conform căreia tinerii NEET sunt tineri cu vârste cuprinse între 15–24 ani (s-a extins și pentru grupele de vârstă 15–29, 15–19, 20–24 și 25–29 ani), care nu sunt integrați în nicio formă de ocupare, educație sau formare.
Indicatorii internaționali în evaluarea capitalului uman
(INCE, 2017) Buciuceanu-Vrabie, Mariana; Croitor, Rodica; Crismaru, Mariana
The present paper contains an analysis and interpretation of trends, opportunities and challenges in the development of human capital and its quality at country level, as well as in the comparative evaluation of success (the Republic of Moldova with three reference countries: Romania, Ukraine, Lithuania) in capitalizing on human capital. The Republic of Moldova registers modest results, both at national and international level, in capitalizing its own human capital. There is a serious shift on that: the low living standards of the population with a pronounced inequality of income; the inefficiency of state investments in education and health which is demonstrated by indicators that do not show significant quality changes; the failure of the socio-economic policies to capitalize on the demographic dividend, the country failing to integrate this potential in the labor market, but on the contrary it is losing it due to labor migration abroad, by accelerating the changing age structure of the population.
Modele de inegalitate educațională în rândul tinerilor din Republica Moldova
(INCE, 2022) Crismaru, Mariana
The paper investigates the patterns of multiple advantages and disadvantages of parents’ educational attainment as well as place of residence and their impact on children`s education level by using data from Generations and Gender Survey (2020). There were employed correlation and multiple regression analysis. The results show that parents’ educational attainment is a much stronger predictor than the age or gender of an individual’s education level. Young people (25-35 years) whose parents have general secondary education (gymnasium) or less are about twice as likely to complete similarly secondary education as those who have at least one parent who has higher education. Place of residence were also shown to have significant influences young people’s level of education. Rural area of residence meant less years in education and urban area signified more years of in education, both for male and female. It is concluded that parents’ educational level (less educated) and place of living (rural) are factors that determine the unequal opportunities among young people and they face difficulties to get rid of the disadvantages of family and environment background. Persistence of these issues over the years in our country denote that social policy do not reach their goal to break cycles of intergenerational disadvantage and thus to prevent the development of a self-replicating underclass. The article was elaborated within the State Program Project (2020-2023) 20.80009.0807.21 „Migration, demographic changes, and situation stabilisation policies”.
Rolul autorităților în gestionarea crizei COVID-19: probleme și soluții
(INCE, 2020) Crismaru, Mariana
In acest articol se analizeaza rezultatele studiului calitativ „Atenuarea efectelor negative ale pandemiei COVID-19 asupra familiilor” realizat cu reprezentanți ai autoritaților publice locale și asistența sociala. Studiul a scos in evidența gravitatea problemelor in contextul pandemiei, amplificarea riscurilor preexistente in comunitați si creșterea vulnerabilitaților diferitor categorii de populație. Cele mai grave probleme țin de reducerea considerabila a activitații economice și scaderea veniturilor, dificultați de acces la servicii medicale și sociale, supravegherea copiilor in procesul de educație la distanța.
Social patterns of smoking and alcohol drinking among young people in Moldova
(INCE, 2019) Crismaru, Mariana
This paper explores the incidence and individual determinants of smoking and alcohol drinking with a high prevalence among young people in Moldova. It goes beyond epidemiological approach and descriptive analysis and provides a sociological explanation for these risk-taking behaviours by linking them to local social context in which young people in habit. The study is based on secondary data analysis of National Youth Survey of Moldova among 14-29 aged population (1112 respondents) carried out in 2016, commissioned by the EU-OECD Youth inclusion project and Ministry of Education, Culture and Research of the Republic of Moldova. Data were processed in SPSS. Multivariate analysis, adjusting for demographic covariates was performed using logistic regression. The results of this study show that rates of male smoking and alcohol drinking are high, while rates in women are far lower. According to multivariate data analysis, gender and age are strong individual determinants for both health-risk practices. As well, another important predictor for these behaviors is young people’s educational level – those with lower education level were particularly likely to smoke and drink alcohol. The study revealed also a strong interrelation between these health-risk practices. In paper is argued that high prevalence of smoking and drinking in male may reflect a normative structure for male socializing. Taking into consideration that strongest predictor variable overall is male gender, and strong relationship between heavy drinking and smoking, these behavioral factors might be responsible for the increasing in premature deaths among males in middle age.
Tranziţia tinerilor la viaţa de adult în condiţiile crizelor prelungite
(INCE, 2023) Crismaru, Mariana
The article presents the contextual and survey data analysis of youth transition in protracted crises that hit the country in the last decades. These crises have had a crucial impact on the life-course pathways of young people, both by delaying and accelerating them. It is mainly due to economic trends and social development, demographic processes, family well-being, access to resources, functioning of state institutions, and public policies. This paper conceptualizes youth transitions to adulthood for young people in the situation of protracted crisis, suggesting that major challenges at regional and local levels can not only modify, disrupt, or delay certain life events but can also have a detrimental effect on young people's wellbeing and aspirations for their future. The article analyzes the main social, economic, and demographic indicators that have an impact on youth transition to adulthood. As well, the article draws upon the results of a national-representative survey of 600 young people aged 15-35 years, selected from 21 urban and rural localities. Data analysis highlights that the unstable socio-economic situation of the country, exacerbated by the regional crises and challenges, has led to the worsening of young people’s material conditions and resulted in increasing uncertainty about their future. In order to cope with the multiple and interconnected problems many young people have expressed their intentions to emigrate abroad. The migration intentions are significantly higher among younger population groups and those that are more pessimistic about the country’s future. This can have multiple socioeconomic, political, and cultural consequences, undermining the opportunities for sustainable development of the country. The article was elaborated within the State Program Project (2020-2023) 20.80009.0807.21 „Migration, demographic changes, and situation stabilization policies”.
Tranziţia tinerilor la viaţa de adult: abordare intersectorială. 541.02 - Structura socială, instituţii şi procese sociale: Teză de doctor
(2024) Crismaru, Mariana
Schimbările majore privind tranziţia tinerilor la viaţa de adult, inclusiv menţinerea şi aprofundarea inegalităţilor sociale dintre tineri, impune necesitatea studierii continue a situației în acest domeniu. Determinarea specificului şi modelelor de tranziţie la viaţa de adult, a grupurilor defavorizate oferă o mai mare eficienţă în elaborarea politicilor intersectoriale care ar valorifica potențialul deplin al tinerilor. Schimbările economice și sociale din ultimele decenii și-au pus amprenta asupra procesului de tranziție la viața de adult, provocând creșterea inegalității şi excluziunii sociale, insecuritatea pe piaţa forţei de muncă, fragilitatea familiei. Studiile arată că aceste fenomene şi procese au afectat generațiile tinere într-o măsură mai mare decât cele mai în vârstă (Taylor-Gooby, 2004; Walther, et al., 2007; Unt, et al., 2021). Totodată, la etapa actuală, tinerii au mai multe oportunități şi alegeri de a explora şi experimenta diverse traiectorii de viață (Beck, et al., 2002; Arnett, 2000). În acest context se evidențiază caracterul de de-standardizare a tranziției la viața de adult, care presupune o varietate a traiectoriilor educaționale, tranziții la muncă mai prelungite, instabile și incerte, precum și trecerea de la „biografia standard”, caracterizată prin traiectorii liniare la cele individualizate, atunci când tinerii trebuie să ia mai multe decizii de sine stătător și să-și asume responsabilitatea pentru acestea (Walther, 2007). Procesul de tranziție al tinerilor la viaţa de adult în contextul Republicii Moldova este deosebit de complex. Globalizarea, mobilitatea și integrarea internațională influențează modul în care tinerii dobândesc autonomia, în special având în vedere că un număr semnificativ dintre ei sunt implicați în migrația internațională pentru muncă sau studii. În acelaşi timp, pe lângă provocările şi schimbările regionale, tinerii se confruntă cu un șir de probleme specifice pentru Republica Moldova, exacerbate de situația socioeconomică precară, inconsecvența reformelor în domenii-cheie, ineficiența structurală a pieței muncii, menținerea ponderii înalte a ocupațiilor elementare cu salarizare joasă, scăderea nivelului de trai.
Tranziţia tinerilor la viaţa de adult: abordare intersectorială. Specialitatea 541.02 - Structura socială, instituţii şi procese sociale: Rezumatul tezei de doctor în sociologie
(2024) Crismaru, Mariana
Schimbările majore privind tranziţia tinerilor la viaţa de adult, inclusiv menţinerea şi aprofundarea inegalităţilor sociale dintre tineri, impune necesitatea studierii continue a situației în acest domeniu. Determinarea specificului şi modelelor de tranziţie la viaţa de adult, a grupurilor defavorizate oferă o mai mare eficienţă în elaborarea politicilor intersectoriale care ar valorifica potențialul deplin al tinerilor. Schimbările economice și sociale din ultimele decenii și-au pus amprenta asupra procesului de tranziție la viața de adult, provocând creșterea inegalității şi excluziunii sociale, insecuritatea pe piaţa forţei de muncă, fragilitatea familiei. Studiile arată că aceste fenomene şi procese au afectat generațiile tinere într-o măsură mai mare decât cele mai în vârstă (Taylor-Gooby, 2004; Walther, et al., 2007; Unt, et al., 2021). Totodată, la etapa actuală, tinerii au mai multe oportunități şi alegeri de a explora şi experimenta diverse traiectorii de viață (Beck, et al., 2002; Arnett, 2000). În acest context se evidențiază caracterul de de-standardizare a tranziției la viața de adult, care presupune o varietate a traiectoriilor educaționale, tranziții la muncă mai prelungite, instabile și incerte, precum și trecerea de la „biografia standard”, caracterizată prin traiectorii liniare la cele individualizate, atunci când tinerii trebuie să ia mai multe decizii de sine stătător și să-și asume responsabilitatea pentru acestea (Walther, 2007). Procesul de tranziție al tinerilor la viaţa de adult în contextul Republicii Moldova este deosebit de complex. Globalizarea, mobilitatea și integrarea internațională influențează modul în care tinerii dobândesc autonomia, în special având în vedere că un număr semnificativ dintre ei sunt implicați în migrația internațională pentru muncă sau studii. În acelaşi timp, pe lângă provocările şi schimbările regionale, tinerii se confruntă cu un șir de probleme specifice pentru Republica Moldova, exacerbate de situația socioeconomică precară, inconsecvența reformelor în domenii-cheie, ineficiența structurală a pieței muncii, menținerea ponderii înalte a ocupațiilor elementare cu salarizare joasă, scăderea nivelului de trai.
Urmărirea traseului profesional al absolvenților învățământului superior din Republica Moldova (studii superioare de master): Studiu sociologic
(2024) Gagauz, Olga; Chistruga-Sinchevici, Inga; Crismaru, Mariana
Studiile de monitorizare a inserției pe piața muncii a absolvenților de învățământ superior reprezintă un instrument eficient de colectare a datelor, menit să ofere un feedback pentru reformarea şi modernizarea sistemului de învățământ superior. Este aplicat la scară largă drept răspuns la necesitatea de a studia modul în care absolvenții evaluează retrospectiv diferite aspecte ale programului de studiu absolvit şi a identifica componentele eficiente și ineficiente ale acestuia. La rândul său, evaluarea inserției socio-profesionale a absolvenților reprezintă un element esențial în îmbunătățirea conexiunii dintre educație și piața muncii, contribuind la asigurarea relevanței și eficacității programelor de studii și la pregătirea absolvenților pentru cariere de succes, în concordanță cu nevoile și cerințele în continuă schimbare ale pieței muncii. Realizarea Studiului de Urmărire al Traseului Profesional al absolvenților învățământului superior din Republica Moldova (in continuare SUTP) este de o importanță majoră, fiind condiționat de necesitatea implementării unor instrumente metodologice inedite și relevante pentru monitorizarea inserției profesionale a absolvenților. SUTP este parte componentă a Proiectului „Învățământul Superior din Moldova” (MEC, anii 2020 - 2025), care are drept obiectiv-cheie îmbunătățirea orientării spre piața muncii a instituțiilor de învățământ superior și eficientizarea mecanismelor de asigurare a calității educației. SUTP are menirea de a acoperi un gol informațional de management în sistemul universitar din Republica Moldova privind situația absolvenților pe piața forței de muncă în primii ani după absolvire, de a anticipa nevoile de calificări și competențe solicitate de către angajatori, cât și de a contribui la actualizarea documentelor de planificare strategică a instituțiilor de învățământ superior din țară. În același timp, rezultatele studiului pot fi utilizate pentru consolidarea legăturii dintre educație, formare profesională și sectorul ocupării forței de muncă. Acest lucru ar putea duce la o mai bună pregătire a absolvenților pentru piața muncii, reducând șomajul și sporind mobilitatea, cât și incluziunea socială a acestora. În baza rezultatelor SUTP, instituțiile de învățământ superior vor putea să-și îmbunătățească calitatea procesului educațional și de formare profesională. Mai mult decât atât, se va consolida capacitatea părților interesate (autoritățile publice centrale, instituțiile de învățământ etc.) de a evalua modul în care cunoștințele, competențele și abilitățile dobândite sunt suficiente pentru angajarea absolvenților de învățământ superior în câmpul muncii, precum şi să dezvolte programe de învăţare pe tot parcursul vieții. De asemenea, SUTP urmărește îmbunătățirea capacității de colectare a datelor și utilizarea ulterioară a informațiilor pentru monitorizarea continuă a sistemului de învățământ superior. Raportul Analitic privind Urmărirea Traseului Profesional al Absolvenților Învățământului Superior din Republica Moldova (studii superioare de master) a fost elaborat în baza rezultatelor SUTP derulat în conformitate cu Obiectivul general al Proiectului sus-menționat și cu prevederile Contractului No. MD-MOED-242591-CS-CDS. SUTP a urmărit alinierea la standardele internaționale, acesta constituind un demers inedit, realizat la nivel național, în vederea identificării necesităților absolvenților de studii superioare în procesul de integrare pe piața muncii și racordarea programelor de studii la cerințele angajatorilor.