Barometrul demografic

Permanent URI for this collection

https://rses.ince.md/handle/123456789/73

Browse

Browsing Barometrul demografic by Author "Tabac, Tatiana"

Now showing 1 - 2 of 2
  • No Thumbnail Available
    Item
    Cum corelăm dezvoltarea economică cu cea demografică sau ce este dividendul demografic?
    (INCE, 2017) Gagauz, Olga; Tabac, Tatiana
    Dividendul demografic reprezintă un potențial important pentru creșterea economică a țării în condițiile promovării unor politici active de consolidare a capitalului uman și dezvoltare a pieței muncii. Dividendul demografic se constată atunci când proporția populației în vârsta aptă de muncă în totalul populației constituie 55% și peste. În Republica Moldova dividendul demografic sau ”fereastra oportunităților” se înregistrează de la începutul anilor 2000, însă situația socioeconomică nefavorabilă, emigrația în masă a populației au dus la pierderea semnificativă a efectivului populației economic productive și la reducerea perioadei dividendului demografic. În prezent, există rezerve importante în ceea ce privește valorificarea dividendului demografic rămas în țară. Circa 27% din tineri (15-29 de ani) sunt neîncadrați nici pe piața muncii, nici în educație (rata NEET), acest indicator fiind de două ori mai mare decât media în UE. Indicatorii sănătății populației, cum ar fi mortalitatea infantilă (9,7‰ în anul 2015) și mortalitatea copiilor în vârsta până la 5 ani (11,7‰ în anul 2015) rămâne la un nivel ridicat în comparație cu țările europene, iar mortalitatea prematură a populației în vârsta aptă de muncă duce la pierderea potențialului uman și valorificarea redusă dividendului demografic. Creșterea vârstei de pensionare (până la 63 de ani pentru femei și bărbați) contribuie la prelungirea perioadei dividendului demografic, important este să fie obținută o extindere reală a duratei de încadrare în câmpul muncii prin creșterea ratei de ocupare la toate vârstele, inclusiv la vârstele pre-pensionare. Printre direcțiile principale ale politicilor sunt: mărirea investițiilor în educația și sănătatea tinerilor, modernizarea economică, creșterea ratei de ocupare a populației și scăderea ratei NEET, facilitarea procesului de tranziție a tinerilor de la școală la muncă.
  • No Thumbnail Available
    Item
    Impactul crizelor economice asupra proceselor demografice
    (INCE, 2016) Gagauz, Olga; Penina, Olga; Tabac, Tatiana
    Se examinează impactul crizelor economice din perioada anilor 1990-2014 asupra principalelor procese demografice: fertilitatea, mortalitatea și migrația. În acest context, se constată că greutățile economice și incertitudinile pe piața forței de muncă duc la reducerea intențiilor cu privire la nașterea copiilor, ceea ce s-a reflectat în reducerea semnificativă a ratei totale de fertilitate și a ratelor specifice de fertilitate pentru vârstele tinere. Mortalitatea pentru toate vârstele și cauzele de deces au prezentat o tendință generală de creștere, rata standardizată de mortalitate majorându-se în anii 1990-2014 cu 44% la bărbați și 30% la femei. Mortalitatea înaltă determină decalajul semnificativ între Republica Moldova și țările UE în speranța de viață la naștere. Pentru Republica Moldova acest indicator constituie 65,0 ani pentru bărbați și 73,4 ani pentru femei, fiind, cu 7,4 și, respectiv, 6,7 ani mai scăzut decât în UE. Situația socioeconomică nestabilă sporește numărul persoanelor implicate în migrația internațională, care, în timp, a cuprins tot mai multe persoane din grupele tinere de vârstă. În ultimii ani emigrația oscilează în limitele de 45-50 mii. Printre cele mai necesare politici se evidențiază: crearea condițiilor favorabile pentru nașterea și educarea copiilor reducerea mortalității și migrației.