Barometrul demografic

Permanent URI for this collection

https://rses.ince.md/handle/123456789/73

Browse

Browsing Barometrul demografic by Author "Gagauz, Olga"

Now showing 1 - 4 of 4
  • No Thumbnail Available
    Item
    Calitatea vieţii persoanelor vârstnice
    (INCE, 2015) Rojco, Anatolii; Gagauz, Olga
    Se examinează indicatorii principali ai calităţii vieţii persoanelor vârstnice. Se constată riscul crescut al sărăciei în gospodăriile casnice ale acestora (12,8%); cuantumul pensiei pentru limită de vârstă acoperă doar 83% din minimumul de existenţă al pensionarului, starea de sănătate și accesul limitat la comodităţi prezintă o barieră în prelungirea vieţii active și autonomia vârstnicilor. Conform autoaprecierilor, fiecare a cincea persoană vârstnică își apreciază nivelul de trai ”rău și foarte rău” și doar 5% ca ”bine și foarte bune”. Fiecare al patrulea respondent consideră că viaţa lui s-a înrăutăţit în comparaţie cu anul precedent. În condiţiile creșterii numărului și proporţiei vârstnicilor în totalul populaţiei, politica socială ar trebui să ţină cont de specificul acestui grup de populaţie, suportul social fiind tot mai diferenţiat în funcţie de nevoile reale ale persoanelor în vârstă și capacitatea sistemului naţional de protecţie socială. în politici (2014) urmează să contribuie la ameliorarea calităţii vieţii Sumar: Se examinează indicatorii principali ai calităţii vieţii persoanelor vârstnice. Se constată riscul crescut al sărăciei în gospodăriile casnice ale acestora (12,8%); cuantumul pensiei pentru limită de vârstă acoperă doar 83% din minimumul de existenţă al pensionarului, starea de sănătate și accesul limitat la comodităţi prezintă o barieră în prelungirea vieţii active și autonomia vârstnicilor. Conform autoaprecierilor, fiecare a cincea persoană vârstnică își apreciază nivelul de trai ”rău și foarte rău” și doar 5% ca ”bine și foarte bune”. Fiecare al patrulea respondent consideră că viaţa lui s-a înrăutăţit în comparaţie cu anul precedent. În condiţiile creșterii numărului și proporţiei vârstnicilor în totalul populaţiei, politica socială ar trebui să ţină cont de specificul acestui grup de populaţie, suportul social fiind tot mai diferenţiat în funcţie de nevoile reale ale persoanelor în vârstă și capacitatea sistemului naţional de protecţie socială. În prezent, unul din obiectivele principale ale politicilor de stat constituie perfecţionarea sistemului de asigurări sociale și majorarea cuantumului pensiilor până la nivelul minimumului de trai, iar implementarea consecutivă a Programului pentru integrarea problemelor îmbătrânirii în politici (2014) urmează să contribuie la ameliorarea calităţii vieţii vârstnicilor și prelungirea îmbătrânirii active.
  • No Thumbnail Available
    Item
    Cum corelăm dezvoltarea economică cu cea demografică sau ce este dividendul demografic?
    (INCE, 2017) Gagauz, Olga; Tabac, Tatiana
    Dividendul demografic reprezintă un potențial important pentru creșterea economică a țării în condițiile promovării unor politici active de consolidare a capitalului uman și dezvoltare a pieței muncii. Dividendul demografic se constată atunci când proporția populației în vârsta aptă de muncă în totalul populației constituie 55% și peste. În Republica Moldova dividendul demografic sau ”fereastra oportunităților” se înregistrează de la începutul anilor 2000, însă situația socioeconomică nefavorabilă, emigrația în masă a populației au dus la pierderea semnificativă a efectivului populației economic productive și la reducerea perioadei dividendului demografic. În prezent, există rezerve importante în ceea ce privește valorificarea dividendului demografic rămas în țară. Circa 27% din tineri (15-29 de ani) sunt neîncadrați nici pe piața muncii, nici în educație (rata NEET), acest indicator fiind de două ori mai mare decât media în UE. Indicatorii sănătății populației, cum ar fi mortalitatea infantilă (9,7‰ în anul 2015) și mortalitatea copiilor în vârsta până la 5 ani (11,7‰ în anul 2015) rămâne la un nivel ridicat în comparație cu țările europene, iar mortalitatea prematură a populației în vârsta aptă de muncă duce la pierderea potențialului uman și valorificarea redusă dividendului demografic. Creșterea vârstei de pensionare (până la 63 de ani pentru femei și bărbați) contribuie la prelungirea perioadei dividendului demografic, important este să fie obținută o extindere reală a duratei de încadrare în câmpul muncii prin creșterea ratei de ocupare la toate vârstele, inclusiv la vârstele pre-pensionare. Printre direcțiile principale ale politicilor sunt: mărirea investițiilor în educația și sănătatea tinerilor, modernizarea economică, creșterea ratei de ocupare a populației și scăderea ratei NEET, facilitarea procesului de tranziție a tinerilor de la școală la muncă.
  • No Thumbnail Available
    Item
    Impactul crizelor economice asupra proceselor demografice
    (INCE, 2016) Gagauz, Olga; Penina, Olga; Tabac, Tatiana
    Se examinează impactul crizelor economice din perioada anilor 1990-2014 asupra principalelor procese demografice: fertilitatea, mortalitatea și migrația. În acest context, se constată că greutățile economice și incertitudinile pe piața forței de muncă duc la reducerea intențiilor cu privire la nașterea copiilor, ceea ce s-a reflectat în reducerea semnificativă a ratei totale de fertilitate și a ratelor specifice de fertilitate pentru vârstele tinere. Mortalitatea pentru toate vârstele și cauzele de deces au prezentat o tendință generală de creștere, rata standardizată de mortalitate majorându-se în anii 1990-2014 cu 44% la bărbați și 30% la femei. Mortalitatea înaltă determină decalajul semnificativ între Republica Moldova și țările UE în speranța de viață la naștere. Pentru Republica Moldova acest indicator constituie 65,0 ani pentru bărbați și 73,4 ani pentru femei, fiind, cu 7,4 și, respectiv, 6,7 ani mai scăzut decât în UE. Situația socioeconomică nestabilă sporește numărul persoanelor implicate în migrația internațională, care, în timp, a cuprins tot mai multe persoane din grupele tinere de vârstă. În ultimii ani emigrația oscilează în limitele de 45-50 mii. Printre cele mai necesare politici se evidențiază: crearea condițiilor favorabile pentru nașterea și educarea copiilor reducerea mortalității și migrației.
  • No Thumbnail Available
    Item
    Politici familiale și rolul lor în contextul schimbărilor demografice
    (INCE, 2016) Gagauz, Olga; Buciuceanu-Vrabie, Mariana
    Politica familială prezintă un set de activități guvernamentale ce sunt elaborate special pentru a sprijini familiile, a spori bunăstarea membrilor familiei și a consolida relațiile familiale. În situația demografică actuală, când multe țări se confruntă cu fertilitatea scăzută, politicile familiale, se axează mai mult pe crearea condițiilor favorabile pentru creșterea și educarea copiilor, realizarea deplină a intențiilor reproductive, respectarea drepturilor sexuale și reproductive.În prezent,ratele fertilitățiisunt mai ridicate în ţările în care sunt create condiții favorabile pentru îmbinarea rolurilor profesionale și parentale, care au rata înaltă de ocupare a femeilor şi a celor care lucrează part-time. Cu toate că plățile unice şi lunare la naștere și pentru îngrijirea copilului prezintă un element important al politicilor de susținere a familiilor cu copii, efectul acestora asupra fertilității este redus. Un efect mai benefic au scutirile fiscale,stimulîndactivitatea economică a femeilor.Punctul comun al politicilor familiale din UE în promovarea principiului egalităţii de gen se reflectă prin oferirea concediului de îngrijire a copilului și tatălui, sau dreptul de a utiliza concediul de oricare dintre părinţi, sau de a utiliza scheme combinate.Una din problemele ce necesită rezolvare în statele europene ține de încadrarea/reintegrarea mamelor cu copii mici în câmpul muncii. Includerea mamelor pe piața forței de muncă are un efect complex asupra situației familiei: se majorează veniturile familiei, cresc investițiile în copii (se ameliorează calitatea alimentației, accesul la educație și serviciile educaționale, accesul la serviciile medicale de calitate). În scopul reducerii cheltuielilor de timp pentru îngrijirea şi educarea copilului și sprijinirea ocupării mamelor se practică creşterea accesibilităţii creşelor/grădiniţelor, achitarea parţială a întreţinerii copiilor în grădiniţele private, precum şi dezvoltarea îngrijirilor la domiciliu (dădacă, asistentă, guvernantă). Sarcina statului este de a oferi mai multe alternative de îmbinare a rolurilor parentale și profesionale ce vor permite diferitelor tipuri de familii să facă o alegere potrivită a timpului de ieșire a mamelor pe piața forței de muncă,va contribui la realizarea deplină a intențiilor reproductive.