Browsing by Author "Gagauz, Olga"

Now showing 1 - 20 of 65

Abordări metodologice în elaborarea indicelui integral teritorial de securitate demografică
(Institutul de Cercetări Juridice şi Politice al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2016) Gagauz, Olga; Pahomii, Irina
In this paper, we analyze the methodological approaches in developing of an Integral Territorial Indicator of a Demographic Security. Starting from the basic question in developing of composite indicators, the paper aims to enhance territorial aspects of the demographic security in base of the forth fi elds: demographic development, population health, social security and labour conditions, measuring its for diff erent administrative - territorial units of the Republic of Moldova. The results demonstrates that fl uctuates in territorial profi le with the limits 70,2 to 44,6 points, the diff erence between maximum and minimum value constituted 36,5%. None of administrative-territorial units of the country approach the maximum possible score (100 points), this emphasizing low degree of demographic security, caused by low levels of the composite index: demographic index, health index, social and economic index, which in turn presents a refl ection of the long-term socio-economic crisis in the Republic of Moldova and negative demographic trends.
Calitatea vieţii persoanelor vârstnice
(INCE, 2015) Rojco, Anatolii; Gagauz, Olga
Se examinează indicatorii principali ai calităţii vieţii persoanelor vârstnice. Se constată riscul crescut al sărăciei în gospodăriile casnice ale acestora (12,8%); cuantumul pensiei pentru limită de vârstă acoperă doar 83% din minimumul de existenţă al pensionarului, starea de sănătate și accesul limitat la comodităţi prezintă o barieră în prelungirea vieţii active și autonomia vârstnicilor. Conform autoaprecierilor, fiecare a cincea persoană vârstnică își apreciază nivelul de trai ”rău și foarte rău” și doar 5% ca ”bine și foarte bune”. Fiecare al patrulea respondent consideră că viaţa lui s-a înrăutăţit în comparaţie cu anul precedent. În condiţiile creșterii numărului și proporţiei vârstnicilor în totalul populaţiei, politica socială ar trebui să ţină cont de specificul acestui grup de populaţie, suportul social fiind tot mai diferenţiat în funcţie de nevoile reale ale persoanelor în vârstă și capacitatea sistemului naţional de protecţie socială. în politici (2014) urmează să contribuie la ameliorarea calităţii vieţii Sumar: Se examinează indicatorii principali ai calităţii vieţii persoanelor vârstnice. Se constată riscul crescut al sărăciei în gospodăriile casnice ale acestora (12,8%); cuantumul pensiei pentru limită de vârstă acoperă doar 83% din minimumul de existenţă al pensionarului, starea de sănătate și accesul limitat la comodităţi prezintă o barieră în prelungirea vieţii active și autonomia vârstnicilor. Conform autoaprecierilor, fiecare a cincea persoană vârstnică își apreciază nivelul de trai ”rău și foarte rău” și doar 5% ca ”bine și foarte bune”. Fiecare al patrulea respondent consideră că viaţa lui s-a înrăutăţit în comparaţie cu anul precedent. În condiţiile creșterii numărului și proporţiei vârstnicilor în totalul populaţiei, politica socială ar trebui să ţină cont de specificul acestui grup de populaţie, suportul social fiind tot mai diferenţiat în funcţie de nevoile reale ale persoanelor în vârstă și capacitatea sistemului naţional de protecţie socială. În prezent, unul din obiectivele principale ale politicilor de stat constituie perfecţionarea sistemului de asigurări sociale și majorarea cuantumului pensiilor până la nivelul minimumului de trai, iar implementarea consecutivă a Programului pentru integrarea problemelor îmbătrânirii în politici (2014) urmează să contribuie la ameliorarea calităţii vieţii vârstnicilor și prelungirea îmbătrânirii active.
De ce femeile au venituri mai mici decât bărbații pe tot parcursul vieții? : Evaluare în baza conturilor naționale de transfer în Republica Moldova
(2021) Gagauz, Olga
În Republica Moldova deficitul total al ciclului de viață la femei este de 2,3 ori mai mare decât la bărbați. Venitul din muncă la bărbați este mai mare decât cel de consum între vârstele de 24-53 de ani (30 de ani în total), pe când la femei acesta practic nu există. Doar la vârstele de 40-41 de ani se înregistrează un surplus nesemnificativ al veniturilor din muncă. La vârstele înaintate deficitul ciclului de viață la bărbați constituie 10,2%, iar al femeilor 24%, decalajul mai mare decât dublu fiind determinat de speranța de viață mai mare a femeilor. Femeile au o dependență economică pe o perioadă mai lungă de timp, iar luând în considerare durata de viață mai lungă, se supun unui risc mai mare de sărăcie. Inegalitățile pe piața forței de muncă sunt alimentate de responsabilitățile femeilor pentru îngrijirea gospodăriei, creșterea și educarea copiilor care le consumă mult timp și deseori prezintă un impediment pentru implicarea deplină în activitatea profesională, creștere și dezvoltare la maxim ca profesioniste. Venitul din salariu al femeilor este cu mult mai scăzut decât al bărbaților la vârstele ce coincid cu perioada de reproducere și creștere a copiilor.
Conturile naționale de transfer pentru Republica Moldova: profilul de vârstă al consumului și venitului din muncă
(INCE, 2022) Gagauz, Olga; Prohnitchi, Valeriu
The NTA methodology is a modern system for estimating intergenerational balances within the System of National Accounts (SNA), which makes it possible to assess the contribution of individual age groups to the production and distribution of national income, as well as to explore the characteristics of income and consumption. NTA for Moldova, built for 2019, reflects the features of the socioeconomic context, the level of labor income, opportunities for savings, and the specifics of the consumption of the population. The big size of the economic life cycle deficit, defined as the difference between labor income and consumption, is determined by the low rate of employment and high costs of life in Moldova. The share of private transfers in LCD covering is much higher than that of public transfers. The private sector has a substantial role in intergenerational distribution, especially for the young generation, the older persons also being donors of private transfers. Education and health care are provided predominantly by the public sector. The public pension expenditure represented about one-third of the total volume of public transfers. People in the 30–48 age span produce the lifecycle surplus. They generate the largest share of labor income and contribute to both private and public transfers. The article was elaborated within the State Program Project (2020-2023) 20.80009.0807.21 „Migration, demographic changes, and situation stabilisation policies”. The implementation of the NTS methodology in Moldova was carried out with the financial support of the Population Fund (UNFPA).
Costurile economice ale mortalității premature în Republica Moldova
("Tipografia Centrală”, 2019) Gagauz, Olga; Onofrei, Nicoleta; Pahomii, Irina
Menținerea unui nivel înalt al mortalității prezintă una din cauzele importante ale declinului demografic în Republica Moldova, provocând pierderea capitalului uman, prejudicii economice semnificative și afectând diferite sfere ale vieții umane. Reducerea mortalității premature reprezintă o rezervă importantă pentru remedierea situației. Scopul cercetării: estimarea indicatorului Ani Potențiali de Viață Pierduți din cauza mortalității premature, analiza comparativă a structurii pierderilor înregistrate pe grupuri de vârstă și cauze de deces pentru ambele sexe și estimarea mărimii echivalentului economic al acestora. Studiul este bazat pe teoria capitalului uman, care vizează venitul potențial nerealizat din cauza părăsirii timpurii a pieței muncii determinat de decesul prematur. Cele mai semnificative pierderi economice determinate de mortalitatea prematură a femeilor sunt condiționate de tumori, iar a bărbaților de mortalitatea prin cauze externe. Cea mai mare parte a pierderilor economice determinate de mortalitatea prematură este remarcată pentru populația adultă (40-54 de ani pentru bărbați și 40-49 de ani pentru femei). Analiza pe cauze de deces a evidențiat importanța majoră a unor cauze ce pot fi evitate. Pentru monitorizarea eficientă a mortalității premature este necesară introducerea și definirea clară a noțiunii de mortalitate prematură în politicile și strategiile de bază, dar și sectoriale, și introducerea indicatorilor specifici.
Cum corelăm dezvoltarea economică cu cea demografică sau ce este dividendul demografic?
(INCE, 2017) Gagauz, Olga; Tabac, Tatiana
Dividendul demografic reprezintă un potențial important pentru creșterea economică a țării în condițiile promovării unor politici active de consolidare a capitalului uman și dezvoltare a pieței muncii. Dividendul demografic se constată atunci când proporția populației în vârsta aptă de muncă în totalul populației constituie 55% și peste. În Republica Moldova dividendul demografic sau ”fereastra oportunităților” se înregistrează de la începutul anilor 2000, însă situația socioeconomică nefavorabilă, emigrația în masă a populației au dus la pierderea semnificativă a efectivului populației economic productive și la reducerea perioadei dividendului demografic. În prezent, există rezerve importante în ceea ce privește valorificarea dividendului demografic rămas în țară. Circa 27% din tineri (15-29 de ani) sunt neîncadrați nici pe piața muncii, nici în educație (rata NEET), acest indicator fiind de două ori mai mare decât media în UE. Indicatorii sănătății populației, cum ar fi mortalitatea infantilă (9,7‰ în anul 2015) și mortalitatea copiilor în vârsta până la 5 ani (11,7‰ în anul 2015) rămâne la un nivel ridicat în comparație cu țările europene, iar mortalitatea prematură a populației în vârsta aptă de muncă duce la pierderea potențialului uman și valorificarea redusă dividendului demografic. Creșterea vârstei de pensionare (până la 63 de ani pentru femei și bărbați) contribuie la prelungirea perioadei dividendului demografic, important este să fie obținută o extindere reală a duratei de încadrare în câmpul muncii prin creșterea ratei de ocupare la toate vârstele, inclusiv la vârstele pre-pensionare. Printre direcțiile principale ale politicilor sunt: mărirea investițiilor în educația și sănătatea tinerilor, modernizarea economică, creșterea ratei de ocupare a populației și scăderea ratei NEET, facilitarea procesului de tranziție a tinerilor de la școală la muncă.
Demographic challenges and needed policies
(Complexul Editorial al INCE, 2013) Gagauz, Olga
Depopularea Republicii Moldova în contextul declinului populației din Europa Centrala și de Est
(Foxtrot, 2021) Gagauz, Olga
In recent decades, the population of the Republic of Moldova has been steadily declining, and this trend will persist in the coming decades. Compared to other countries in Central and Eastern Europe, the Republic of Moldova is most affected by depopulation. The present study expands evidence on depopulation in the Republic of Moldova based on the demographic projection developed by Centre for Demographic Research for 2019-2040. The results show that in the coming decades, the demographic decline would continue at a fast pace, increasing from 1.6% to 2.3% annually. The population number may decrease with 34.5% by 2040. The population decline caused by external migration will be 776.9 thousand. The population age structure will change significantly. The emigration of younth has an important negative effect and leads to a decrease in the number of working age youth. Meanwhile the return of 50+ year old migrants from abroad leads to an increase in the proportion of older people in the population as a whole. It was concluded that the effects of depopulation are much more unfavorable than those associated with population aging. Being determined by mass migration depopulation is associated with the loss of human capital, the negative impact on quality of life, social cohesion and socio-economic development.
Depopularea Republicii Moldova în profil teritorial: consecințe socioeconomice și politici de dezvoltare regională
(INCE, 2023) Gagauz, Olga; Chivaciuc, Ana
Populația Republicii Moldova este ı̂n continuă scădere, fenomenul depopulării având implicații multiple asupra domeniilor economic, social, politic și cultural. Proiecțiile demograice realizate de Centrul de Cercetări Demograice pe parcursul ultimelor decenii demonstrează că dinamica reală a populației urmărește scenariul scăzut, fără semne oarecare de ım̂bunătățire a situației. In acest context, monitorizarea continuă a situației prezintă un obiectiv important pentru a aduce ın̂ atenția societății și Guvernului starea și perspectivele populației țării și de a contribui la procesul decizional. Parametrii ce caracterizează populația urmează a i o parte componentă a tuturor deciziilor politice. In prezenta lucrare sunt prezentate cele mai recente date și indicatori privind situația demograică ın̂ unități administrativ-teritoriale, având drept scop de a evidenția aspectele speciice ale populației la nivel local și de a oferi o imagine detaliată a situației demograice ın̂ diferite regiuni.
Dinamica demografică în contextul pandemiei COVID-19
(INCE, 2020) Gagauz, Olga
Se analizează impactul structurii demografice asupra infectării cu COVID-19, precum și consecințele pandemiei asupra dinamicii principalelor procese demografice (fertilitatea, mortalitatea și migrația). Se accentuează importanța abordării situației și politicilor de atenuare a impactului negativ al pandemiei prin prisma caracteristicilor sociodemografice ale populației.
Discriminarea, abuzul şi violenţa asupra persoanelor vârstnice
(INCE, 2015) Gagauz, Olga; Buciuceanu-Vrabie, Mariana
Evoluţia familiei în Republica Moldova din perspectiva celei de-a doua tranziţii demografice
(IEFS, 2013) Gagauz, Olga
The article discusses the spatial patterns in the Second Demographic Transition in the Republic of Moldova. The data show significant changes in trends affecting families, such as accelerated postponement in family formation(trends towards marriage and births at later years of life); decline of entry into marriage and spread of non-marital cohabitation; abrupt drop in births and rise in extra-marital births. The results show that the spatial pattern is mainly determined according to the regional socioeconomic situation, but the cultural characteristics have a secondary effect. In the Republic of Moldova, the changes in timing of demographic events (marriage and childbirth) occur at much slower pace compared to other countries, including those in the Central and Eastern Europe. The family formation at relatively young ages provides more space for birth planning. The beginning of the reproductive cycle in the family is relatively early, so that the couples have more time to review their reproductive plans in comparison with the Western countries, where the procreation process starts at the age of 30 years old.
Evoluția fertilității în profil generational: analiza retrospectivă și prospectivă
(IEFS, 2012) Gagauz, Olga
The main objective of this study is the analysis of changes in fertility of female birth cohorts. Age-specific fertility rates, completed fertility and preliminary estimations are presented and analyzed for 1960-1985 birth cohorts. The longitudinal analysis shows a significant im pact of family policy adopted in the 80s of the last century on completed fertility for female 1970-1972 birth cohort. Reduction of the intensity and the postponement of births after 1990 year (1975-1985 cohort) is a characteristic feature of recent fertility trends. One of the conclusions is evident: stabilization of completed fertility at the level of 1,5 children per woman is the most realistic scenario in the next few years.
Familia contemporană între tradiţional şi modern
("Tipogr. Sirius", 2012) Gagauz, Olga
În monografie este abordată problema transformării familiei şi căsătoriei, impactul acesteia asupra dinamicii indicatorilor demografici. În baza studiului socio-demografic sunt analizate aspecte ce ţin de modificarea structurii familiale, dinamica nuptialităţii şi divortialităţii, atât la nivel naţional, cât şi la nivel european. O atenţie deosebită este acordată cercetării natalităţii, analizei schimbărilor în cadrul transversal şi longitudinal, precum şi natalităţii extraconjugale. Sunt evidenţiaţi factorii determinanţi ai transformării familiei şi căsătoriei, realizată analiza comparativă a politicilor demografice în ţările cu natalitatea scăzută, elaborate propuneri ce ţin de politicile familiale în Republica Moldova. Se adresează specialiştilor în domeniile sociologiei şi demografiei, studenţilor, doctoranzilor şi tuturor celor preocupaţi de problemele demografice şi familiale.
Familia contemporană prin prisma potenţialului reproductiv
(Editura ASEM, 2015) Gagauz, Olga
The political and societal transition in the Republic of Moldova as of the beginning of the 90s brought about drastic transformation in family life and reproductive potential of the family. The data show significant changes in trends affecting families, such as accelerated postponement in family formation (trends towards marriage and births at later years in life); decline of entry into marriage and spread of non-marital cohabitation; abrupt drop in births and rise in extra-marital births mostly within the non-marital unions. This paper describes recent trends affecting reproductive potential of the family with their causes and consequences from the perspective of family policy-making.
Fertility dynamics in Sweden, Spain, the Czech Republic and Ukraine: a cohorte perspective
(INCE, 2018) Soldan, Elena; Gagauz, Olga
The present study aims to explore the dynamics of the cohort fertility in Sweden, Spain, the Czech Republic and Ukraine. The postponement and recuperation of fertility are analysed in order to find the differences within this process and how it is reflected in complete cohort fertility rate. The study is based on the Human Fertility Database that provides high quality, comparable and detailed data for comparative analysis of the fertility postponement and recuperation process of childbearing. The benchmark model proposed by Sobotka, Zeman, Lesthaeghe and Frejka has been used as the main tool. The results show that the diversity of complete cohort fertility rates of the 1970s cohort of women is determined by the different level of recuperation of the postponed births. Sweden and the Czech Republic, which experience the stronger recuperation of the postponed births, have a complete cohort fertility higher than in countries with weaker Recuperation Index (Spain and Ukraine). The lower fertility levels of the early 1970s cohorts compared to 1960 cohort was driven by the diverse recuperation attainment according to birth orders. The low fertility in Ukraine was influenced by the reduced recuperation especially of the second birth, while in Spain the low fertility is also driven by the increase in childlessness. Due to the policies that encourage gender equality and availability of high-quality childcare provision, Sweden has a high recuperation of second and third birth. The limited recuperation of the postponed births in Spain is a result of the persistence of double burden for women and of the rigid labour market. A successful transition to the market economy and accessibility of childcare provision allowed the Czech Republic to have a recovery of second birth higher than Ukraine.
Fertility transition from traditional to modern model in Moldova: exploration in base on the “Generation and gender survey”
(INCE, 2022) Grigoras, Ecaterina; Gagauz, Olga
In Moldova, like in other countries of Eastern Europe, after the 1990s,fertility transition fromthe traditional model to the modern one is occurring. Astable fertility decline was observed up to 2004, while the total fertility rate settled at 1.7-1.8 births per woman in the following years. Although the indicatoris higher compared to other states,the factors determining this level and the likelyfuture trends are essentialquestionsto be asked. We assumesome of the sociodemographic characteristics of women, the socioeconomic and cultural context impact the reproductive behavior and determine whether to keep the traditional model or switch to the modern one. The research isconducted to highlight the differences in women's reproductive behavior and the sociodemographic characteristics that impact the number of children born.The research is based on the" Generations and Gender Survey"conducted in Moldova in 2020. A detailed profile of women's reproductive behaviour was presented on the base of four identified clusters, which characterize the fertility transition from the traditional to the modern model. Findings reveal that the traditional model of reproductive behavior with a large family or, at most, with two childrenis prevalent. Medium and high education, late age at marriage and urban residence of women have a negativeeffect on the number of children ever born. The study quantifies the heterogeneity of reproductive behavior and has important implications forthe scientific perception of current trends and prospective fertility dynamicsin Moldova.
Gender profile of income and consumption: evidence from the national transfer accounts of Moldova
(INCE, 2022) Gagauz, Olga; Prohnitski, Valeriu
The use of the National Transfer Accounts (NTA) methodology has opened up the possibility of examining gender differences in income and consumption throughout the life cycle. This article presents the results of the study of the gender profile of income and consumption based on the NTA of Moldova for 2019. Moldova is characterized by a low level of employment, low incomes and a high involvement of the population in international labor migration. Women's labor incomes are lower than men's throughout the life cycle, and the life cycle surplus is entirely formed by men, who are net donors to cover the life cycle deficit of other age groups during the working period. More than two-thirds of the economic life cycle deficit is held by women, and the gender gap in economic dependence records 22.7%. For men, the level of labor income exceeds consumption during 27 years, while for women, consumption exceed income throughout the entire life cycle. The differences at gender age profile of public consumption per capita are observed, especially for women at ages related to childbearing, and for men at retirement ages. The public transfers to health care (consumption of services) are significantly high for women both per capita and aggregate value. Women`s contribution in the public funds formation in the most active working ages is significantly lower than that of men. The private current transfers cover a large part of the LCD, both men and women.
Îmbătrânirea demografică din perspectiva indicatorilor noi de măsurare
(Foxtrot, 2016) Gagauz, Olga
Using new measures of aging - prospective age, remaining life expectancy and old-age dependency ratio - provides a more comprehensive look at this phenomenon. Compared to other countries in the region Moldova ranks lower position because in the last five decades there do not have been significant advances in population health, reduce mortality and increase life expectancy. In the years 1970-2014 indicator the prospective age fell, respectively, the old-age threshold based on the remaining life expectancy has not changed significantly. For women this indicator in 2014 was 64.8 years, being lower than in 1970 (65.9 years), and for men only 59 years (in 1970 was 62 years). With low life expectancy, Moldova aging faster, the prospective old-age dependency ratio is taller than the old-age dependency ratio (based in the chronological age): 23.9 years versus 17.6. Monitoring of the prospective indicators of demographic aging should be a priority in developing policies to mitigate the negative economic consequences of this phenomenon.
Imbătrânirea demografică și impactul asupra structurii sociale
(„Tipografia Centrală”, 2017) Gagauz, Olga
Demographic aging has a significant impact on dynamics of social structure. In the coming decades social inequality deepening will be determined by a few major issues: social, financial and economic differentiation of the regions of the country, rapid depopulation of small settlements, increasing gap in living standards between urban and rural areas. Social risks are related to decreased accessibility of social and health services for older people, permanence and deepening poverty. Currently the low labor market participation of pre-retirement age population and low labor market adjustment in terms of labor use of the elderly, is one of the causes of their social exclusion. Poor health of the population, the high level of morbidity and disability reduce the profitability of employees, witch contribute to early retirement or removal from the labor market. Healthy aging and active aging presents the main factors for the future sustainability of the health system and social protection, for sustainable economic development.