Browsing by Author "Tabac, Tatiana"

Now showing 1 - 20 of 21

Acquisition of foreign citizenship by Moldovan immigrants
(INCE, 2019) Tabac, Tatiana
The paper explores some aspects of the acquisition of foreign citizenship by immigrants from Moldova. The purpose of the study is to estimate the size and geography of acquisition of foreign citizenship in context of migration policies changes in countries of destination. The study is based on statistical analysis of the OECD, Eurostat database and other representative sources, as well as an analysis of migration policy of the countries of citizenship acquisition. The results show that about a million people received foreign citizenship from 1992 up to present. The main countries for acquiring citizenship are: Romania, Russia, USA, Portugal, Italy, Bulgaria, Canada and Germany. The access of Moldova population to citizenship of developed countries contributes to the intensification and expansion of international migration. For Moldovan immigrants, the policies of the countriesof destination have an important role in the process of acquiring citizenship.
Cum corelăm dezvoltarea economică cu cea demografică sau ce este dividendul demografic?
(INCE, 2017) Gagauz, Olga; Tabac, Tatiana
Dividendul demografic reprezintă un potențial important pentru creșterea economică a țării în condițiile promovării unor politici active de consolidare a capitalului uman și dezvoltare a pieței muncii. Dividendul demografic se constată atunci când proporția populației în vârsta aptă de muncă în totalul populației constituie 55% și peste. În Republica Moldova dividendul demografic sau ”fereastra oportunităților” se înregistrează de la începutul anilor 2000, însă situația socioeconomică nefavorabilă, emigrația în masă a populației au dus la pierderea semnificativă a efectivului populației economic productive și la reducerea perioadei dividendului demografic. În prezent, există rezerve importante în ceea ce privește valorificarea dividendului demografic rămas în țară. Circa 27% din tineri (15-29 de ani) sunt neîncadrați nici pe piața muncii, nici în educație (rata NEET), acest indicator fiind de două ori mai mare decât media în UE. Indicatorii sănătății populației, cum ar fi mortalitatea infantilă (9,7‰ în anul 2015) și mortalitatea copiilor în vârsta până la 5 ani (11,7‰ în anul 2015) rămâne la un nivel ridicat în comparație cu țările europene, iar mortalitatea prematură a populației în vârsta aptă de muncă duce la pierderea potențialului uman și valorificarea redusă dividendului demografic. Creșterea vârstei de pensionare (până la 63 de ani pentru femei și bărbați) contribuie la prelungirea perioadei dividendului demografic, important este să fie obținută o extindere reală a duratei de încadrare în câmpul muncii prin creșterea ratei de ocupare la toate vârstele, inclusiv la vârstele pre-pensionare. Printre direcțiile principale ale politicilor sunt: mărirea investițiilor în educația și sănătatea tinerilor, modernizarea economică, creșterea ratei de ocupare a populației și scăderea ratei NEET, facilitarea procesului de tranziție a tinerilor de la școală la muncă.
Emigrația moldovenilor în Italia în perioada anilor 1992-2014: statistica națională versus statistica Italiei
(INCE, 2015) Tabac, Tatiana
În articolul dat se analizează emigrația moldovenilor în Italia în perioada de după obținerea independenței Republicii Moldova și până în prezent. S-a constat o diferență semnificativă în estimarea migrației de statistica națională versus statistica Italiei. Numărul emigranților moldoveni în Italia este subestimat de Biroul Național de Statistică în baza Anchetei Forței de Muncă circa de trei ori. Începând cu anul 2008 în numărul total al emigranților în Italia crește brusc numărul copiilor, ca rezultat al modificării cadrului legislativ cu privire la dreptul migranților pentru reîntregirea familiei. De asemenea, se observă un număr impunător al tinerilor și creșterea numărului vârstnicilor.
Explorarea impactului migrației internaționale și interne asupra distribuției regionale a populației
(INCE, 2023) Tabac, Tatiana
This paper examines how internal and external migration bring about changes in the population structure of various regions in Moldova. In conjunction with the increasing international migration flows, there have also been shifts in the spatial distribution of the population across regions. While population migration from small urban centers to large urban centers and foreign countries has risen, we also observe the movement of rural populations to small and medium-sized cities. Using revised population data for Moldova and information on internal and international migration, we estimated net migration rates for each distinct region of Moldova, categorized by sex, age, and residence. The research findings reveal that the population of Moldova decreased by -274.2 thousand people, or - 9,6%, between 2014 and 2021. International migration is more prevalent in the Central and Southern regions and among populations aged 0-19 and 20-59. Internal migration plays a crucial role in maintaining the population of the capital and other significant municipalities. The population in central districts experiences a smaller decline due to more intense internal migration, whereas the population in the South decreases because of both high internal and international migration. The study was conducted as part of the Project (2020-2023) 20.80009.0807.21 „Migration, demographic changes, and situation stabilization policies”.
Gestionarea migrației în Uniunea Europeană
("Biotehdesign”, 2019) Tabac, Tatiana
Migrația internațională este prezentă în UE de mai bine de jumătate de secol. Încă din anii 1960, țările din UE-15 au înregistrat o migrație netă pozitivă (aprox. 800 mii persoane), care a crescut la 2,3 milioane în anii 1970 și a rămas la fel de înaltă în 1980 [3, 13 p.]. În următoarele decenii migra-ția s-a intensificat și mai mult contribuind semnificativ la creșterea populației din regiune. De mai bine de 20 de ani, creșterea populației este asigurată într-o măsură mai mare de migrație, decât de creșterea naturală.
Impactul crizei COVID-19 asupra situației economice a migranților și remitențelor: cazul Republicii Moldova
(INCE, 2020) Tabac, Tatiana
Lucrarea are ca scop estimarea impactului pandemiei COVID-19 asupra situației economice a migranților și remitențelor în Republica Moldova. Rezultatele studiului demonstrează impactul negativ asupra activității de muncă a migranților, în special în cazul migranților temporari și a migranților aflați peste hotare în baza pașaportului Republicii Moldva. Cca o treime din migranți s-au confruntat cu scăderea considerabilă a veniturile, iar o pătrime au încetat să transfere remitențe în Republica Moldova
Impactul crizelor economice asupra proceselor demografice
(INCE, 2016) Gagauz, Olga; Penina, Olga; Tabac, Tatiana
Se examinează impactul crizelor economice din perioada anilor 1990-2014 asupra principalelor procese demografice: fertilitatea, mortalitatea și migrația. În acest context, se constată că greutățile economice și incertitudinile pe piața forței de muncă duc la reducerea intențiilor cu privire la nașterea copiilor, ceea ce s-a reflectat în reducerea semnificativă a ratei totale de fertilitate și a ratelor specifice de fertilitate pentru vârstele tinere. Mortalitatea pentru toate vârstele și cauzele de deces au prezentat o tendință generală de creștere, rata standardizată de mortalitate majorându-se în anii 1990-2014 cu 44% la bărbați și 30% la femei. Mortalitatea înaltă determină decalajul semnificativ între Republica Moldova și țările UE în speranța de viață la naștere. Pentru Republica Moldova acest indicator constituie 65,0 ani pentru bărbați și 73,4 ani pentru femei, fiind, cu 7,4 și, respectiv, 6,7 ani mai scăzut decât în UE. Situația socioeconomică nestabilă sporește numărul persoanelor implicate în migrația internațională, care, în timp, a cuprins tot mai multe persoane din grupele tinere de vârstă. În ultimii ani emigrația oscilează în limitele de 45-50 mii. Printre cele mai necesare politici se evidențiază: crearea condițiilor favorabile pentru nașterea și educarea copiilor reducerea mortalității și migrației.
Impactul migrației asupra dinamicii populației mun. Chișinău
(INCE, 2019) Tabac, Tatiana
Municipiul Chișinău este cea mai dezvoltată regiune a țării, aici fiind concentrat cel mai semnificativ potențial uman și financiar. Dezvoltarea socioeconomică avansată comparativ cu alte localități menține sporul natural și migrațional pozitiv. Scopul cercetării a constat în determinarea impactului migrației asupra dinamicii populației în mun. Chișinău în perioada dintre Recensământul Populației 2004 și a Recensământului populației și al locuințelor desfășurat în 2014. Metoda principală aplicată în cercetare a fost the cohort component method, sau metoda componentei. Calculele realizate au permis identificarea profilurilor pe vârste și sexe ale populației închise și profilul populației migrante. Rezultatele obținute demonstrează contribuția negativă a migrației externe în dinamica populației municipiului, factorul principal de stabilizare a situației fiind sporul migrațional intern pozitiv. Cea mai importantă reducere a fost din contul populației tinere în vârstele de 28-31 de ani, precum și a populației în vârstele apte de muncă. Migrația netă în mun. Chișinău în perioada de referință este negativă și reprezintă minus 40 mii persoane, populația fiind în scădere cu 7,3%. Cercetarea a demonstrat că populația în municipiu crește grație populației de vârstă tânărăîncadrate în procesul de studiu. Cu toate acestea, menționăm că localitatea devine tot mai puțin atractivă pentru tinerii din Republica Moldova.
International migration and population changes in Moldova
(INCE, 2021) Tabac, Tatiana
The paper focuses on analyzing the implications of international migration on changes in the number and structure of the population in Moldova in the 2014-2020 period. The paper is based on revised data on the population with usual residence and international migration. The research methodology consists of estimating and analyzing specific indicators of migration and population change: emigration and immigration rates, gross and net migration rates, age-specific net migration rates by sex, population growth rate, and others. Results show that the emigration rate during this period increased from 43 to 58 emigrants per 1000 population. The cumulative net migration is -221,3 thousand or -7,7% of the population of 2014. The mobility of Moldova's population is higher than the population mobility of Moscow or Luxembourg. The share of women involved in the migration process is lower than that of men. Youth (aged 20-34) make up a third of the annual flow of emigrants, while return migration increases at pre-retirement ages. At the same time, there is an increase in the number of children involved in international migration, which indicates the increase in families’ migration for settlement. The population of Moldova decreased by -225,3 thousand in 2014-2020 or by -7.9%. The population growth rate varies between -0,7% and -1,8% annually. The paper concludes that the most important contribution to population decline is negative international migration. Population decline remains the biggest demographic challenge for Moldova.
Migrația internațională în Republica Moldova în profil teritorial
(INCE, 2022) Tabac, Tatiana
The paper focuses on analyzing the general and territorial trends of international migration in the period 2014-2020. The paper is based on revised data on the population with usual residence and international migration. The methodological approach consists of the estimation and analysis of specific indicators of migration: net migration and net migration rate according to age, gender, residence, and administrative-territorial units (districts). The results showed that the total net migration in 2014-2020 constituted -228.8 thousand people, which means a decrease of the population by -8.3% during this period. The population decrease in urban areas was -9.8%, and in rural areas was -7.3%. The analysis also revealed the active involvement of the rural female population in migration processes. Negative migration is particularly high at ages 0-39, while positive migration is seen in the population aged 40 and over. Positive migration is a specific phenomenon in rural areas. The population of the municipality of Chisinau decreased by -86.1 thousand or -12.6% during this period. The largest population decrease due to migration was recorded in the districts of Ialoveni -15.9%, Cantemir -14.9% and Cahul -13.4%. Four districts had a positive increase due to migration: Ocnița (0.3%), Rîșcani (0.3%), Dondușeni (0.2%), and UTA Găgăuzia (0.1%). The paper concludes that the prevention of future demographic disasters can be achieved through urgent measures to improve the socioeconomic situation and improve the quality of life of the population. The article was elaborated within the State Program Project (2020-2023) 20.80009.0807.21 „Migration, demographic changes, and situation stabilization policies”.
Migrația populației din Republica Moldova în Germania în anii 1992-2016
(INCE, 2017) Tabac, Tatiana
In this article, the evolution and emigration structure from Republic of Moldova to Germany during post-Soviet period is analyzed. The study demonstrates that in the last years there has been an intensification of population emigration to Germany. The increase in the stock of emigrants by 45% in 2016, compared to 2013, indicates a beginning of a new emigration wave. It has been observed that emigration of young families has occurred in recent years, as evidenced by the growing number of children up to the age of 10.
Migration from Moldova: Trajectories and Implications for the Country of Origin
(Springer, Cham, 2020) Tabac, Tatiana; Gagauz, Olga
The present chapter examines international migration in the Republic of Moldova. The authors highlight a few stages in the evolution of migration: the period of ethnic minority migration, the period of increases of temporary labour migration and the last period of intensification in migration flows, diversification of the countries of emigration, and formation and growth of Moldovan stocks in the host countries. It is demonstrated that the national economy is highly dependent on remittances, which are predominantly used for consumption and have not been transformed into investments or production in the real economy. The mass emigration has led to a degradation of the demographic potential of the country, and has also increased the speed of population decline and demographic ageing. Some social effects are also mentioned, such as the development of “migration culture”, which increases and facilitates migration intentions, the negative impact on family stability and the phenomenon of children left without parental care. The impact of migration on political institutions, electoral behaviour, and civic activism of diaspora members is also noted. Also, the authors show the main directions of the migration policies promoted by the Government of Moldova.
Modele și practici internaționale aplicate în managementul migrației
(INCE, ASEM, 2024) Tabac, Tatiana
This paper examines international and European models and practices applied in migration management. The findings demonstrate that in France, the assimilation model, based on the principle of jus soli, promotes cultural homogeneity and national identity while addressing significant demographic issues. Germany applies a segregation model grounded in the principle of jus sanguinis, which emphasizes ethnic criteria. In contrast, the United Kingdom promotes a pluralistic approach to migration management, encouraging the harmonious coexistence of different cultural and ethnic groups within a diverse society. The adaptation model for migration flows, used by several countries in the European region, assumes that migrants adjust their behaviours, values, and norms to conform to the host society while preserving their ethnic and cultural identity. In Canada, Australia, and New Zealand, hybrid models are applied, combining interventionist approaches with the selection of migrants based on their human capital. Although the European Union has established a common framework for migration management across member states, national migration policies remain divergent, and the implementation of EU directives and regulations is often fragmented and insufficient. On the international level, a comprehensive intergovernmental agreement, the Global Compact for Migration, has been adopted to address all dimensions of international migration, aiming to ensure safe, orderly, and regulated migration. In conclusion, the author emphasizes that given that the Republic of Moldova is in the process of negotiating its integration into the European Union, adjusting the national legislative and regulatory framework to European standards will be a necessary measure for effective migration management.
Populația Republicii Moldova la 30 de ani de independența: provocari principale și politici necesare
(INCE, 2021) Gagauz, Olga; Buciuceanu-Vrabie, Mariana; Pahomii, Irina; Stirba, Vitalie; Tabac, Tatiana; Grigoras, Ecaterina;
Dinamica numărului și a structurii pe vârste a populației prezintă unul din factorii importanți în dezvoltarea socioeconomică a Republicii Moldova. Pe parcursul a trei decenii dupa obținerea independenței, evoluția populației țării a cunoscut schimbări semnificative, preponderent cu caracter negativ, printre care scaderea natalității, emigrația în masă și menținerea nivelului înalt al mortalității au determinat o schimbare fără precedent a contextului demografic al țării, având implicații multiple asupra perspectivelor de dezvoltare socioeconomică și a securității naționale. În pofida faptului că problemele demografice sunt în atenția guvernului, totuși, măsurile intreprinse sunt fragmentate, deseori lipsite de o viziune integră și cu o speranță nejustificată ca ameliorarea situației socioeconomice ar putea imediat să aducă schimbări demografice pozitive. Provocările demografice cu care se confruntă Republica Moldova nu sunt unice în Europa de Est, însă migrația în masă și îmbătrânirea demografică rapidă le face mai pronunțate, criza demografică devenînd tot mai complexă și mai dificil de rezolvat. Evident că pandemia Covid-19 a exacerat situația. Scăderea naturală s-a accentuat, pe când emigrația nu a diminuat. Cel mai probabil, ecoul pandemiei vine cu repercusiuni multiple nu doar pentru sănătatea populației, dar și pentru societate în general. Pandemia COVID-19 a schimbat radical relațiile populației cu locurile în care aceasta trăiește, studiază și muncește. Trebuie să ne asigurăm ca digitalizarea și beneficiile pe care le aduce vor contribui, de asemenea, la reducerea unor decalaje între generații și localități, la contracararea scăderii economice și demografice prin consolidarea interconexiunilor între educație, piața muncii și tehnologii inovaționale. În acest context, în domeniul populației este necesară o strategie complexă și de lungă durată, ca o parte integrantă a strategiei de dezvoltare socioeconomică, adaptată continuu la schimbările în dinamica demografică și bazată pe date statistice fiabile și cercetări demografice aprofundate.
Profilul demograic al Republicii Moldova și proiecția numărului populației la orizontul anului 2040
(INCE, ASEM, 2024) Gagauz, Olga; Pahomii, Irina; Slav, Maxim; Tabac, Tatiana; Stirba, Vitalie
Provocarile pandemiei pentru familiile cu copii din municipiul Chișinău : Raport de studiu
(2021) Gagauz, Olga; Chistruga-Sinchevici, Inga; Rojco, Anatolii; Tabac, Tatiana
Acest studiu permite vizualizarea situației familiilor cu copii în perioada pandemiei COVID-19 și ierarhizează problemele și constrângerilor după prioritatea de intervenții. În această perioadă de criză epidemiologică au fost evidențiate aspectele problematice pe segmentul politicilor destinate familiilor cu copii, ceea ce presupune necesitatea de implementare a reformelor în domeniile-cheie. Rezultatele evidențiază necesitatea de eliminare a inegalităților persistente în asigurarea echitabilă și de calitate a îngrijirii și educației din toate grupurile de familii. Pandemia de COVID-19 a generat in randul familiilor cu copii din mun. Chișinau ingrijorari și anxietați legate de sanatate, situația economica, stabilitatea financiara, angajarea in campul muncii etc. Specific multor familii din Chișinau este dependența de sprijinul din partea familiei de origine și a rudelor. In contextul creat de pandemie, acest sprijin a fost perturbat sau chiar limitat din cauza masurilor de distanțare sociala, dar și din cauza dificultaților economice cu care s-au confruntat mai multe familii din țara in general. Acest studiu permite vizualizarea situației familiilor cu copii in perioada pandemiei COVID-19 per ansamblu și ierarhizarea problemelor și constrangerilor dupa prioritatea de intervenții. Este evident faptul ca criza COVID-19 a demonstrat și a accentuat cele mai problematice aspecte ce țin de politici destinate familiilor cu copii, totodata, prezentand o oportunitate pentru a promova activ reforme in domeniile-cheie de ingrijire și dezvoltare a copiilor din țara. In afara de acestea, se evidențiaza necesitatea de a se concentra pe depașirea inegalitaților persistente in asigurarea echitabila și de calitate a ingrijirii și educației din toate grupurile de familii.
Reflecții asupra problemei de îmbatrânire a populației în presa scrisă din Republica Moldova
(INCE, 2014) Tabac, Tatiana
The phenomenon of demographic aging became more discussed in the media last time. This article presents the results of the study of image and problems of elders reflected in the written press. The research is based on the content analysis of the national newspapers, which was observed during 2011-2013. Image of elders is presented only in a unilateral way by the mass media.
Structura pe vârste și sexe a emigranților din Republica Moldova
(Foxtrot, 2016) Tabac, Tatiana
This article analyses the changes that have occurred in the age structure and sex of migrants from Republic Moldova in the period 2001-2011. As sources were used census data from 2001 and 2011 round spent in the host countries of the EU and Russia. According to the data analysed in the period 2001-2011 increased intensity of migration in all young and working age groups– 25-49 years. Compared to 2001, in 2011 the number of female migrants has increased about twice, and the high masculinity ratio in 2001-107 men to 100 women, decreased by 2011 registering 84 men per 100 women.
Transferul de capital financiar al migranților reveniți în mediul de afaceri
(INCE, 2019) Pahomii, Irina; Ceban, Alexandru; Ianioglo, Alina; Tabac, Tatiana
În contextul situației socioeconomice naționale, succesul reintegrării migranților reîntorși prezintă un aspect important pentru stat. Scopul cercetării rezidă în analiza transferului de capital financiar al migranților în mediul de afaceri național. Studiul este bazat pe cercetarea calitativă realizată în cadrul proiectului tinerilor cercetători „Reintegrarea economică și socială a migranților reveniți în Republica Moldova”. Au fost realizate interviuri atât cu migranții reveniți, cât și cu experții din domeniu. Programul de bază focusat pe migranții reveniți este PARE 1+1. În anul 2017, 66.5% din afacerile susținute au fost demarate în agricultură, 19.6% în domeniul prestării serviciilor și13.9% în industria prelucrătoare. Conform ultimelor date, totalul investițiilor în economie aduse de afacerile susținute au constituit 875 mil. MDL. Datele calitative demonstrează necesitatea informării complexe a migranților reveniți. Problema informării este condiționată de dispersia mare a informației existente. Succesul migranților reveniți în mediul de afaceri național este determinat de flexibilitatea acestora și capacitatea de a se readapta la condițiile naționale. Majoritatea migranților reveniți ocupă o poziție foarte independentă în procesul de reintegrare socioeconomică, apelând la serviciile de stat doar în caz de necesitate. Este necesară monitorizarea periodică a politicilor și măsurilor focusate pe reintegrarea economică a migranților reveniți și evaluarea raportului cost-eficiență al acestora. Valorificarea capitalului uman în aceste condiții devine un imperativ pentru un stat care își dorește să urmeze calea dezvoltării sustenabile.
Потери потенциальных рождений в Республике Молдова вследствие миграции
(Воронежский государственный педагогический университет, 2019) Tabac, Tatiana; Pahomii, Irina
В статье представлены оценки потерь рождаемости в результате миграции из республики Молдова. На основе расчѐта «гипотетического» числа рождений и «гипотетического» естественного прироста были определены потери рождаемости, вызванные миграцией женщин репродуктивного возраста. Результаты исследования показали, что высокая интенсивность миграции населения подорвала демографический потенциал страны, ускорила процесс депопуляции и старения населения. При условии отсутствия миграции республика Молдова могла бы иметь положительный естественный прирост населения до настоящего времени.