Browsing by Author "Iordan, Marioara"

Now showing 1 - 3 of 3

Analisys of legal framework for regulation of family business in Romania
(INCE, 2016) Macari, Vadim; Iordan, Marioara
Novelty of this research paper is determined by the imperative economic and social need to create the necessary legal and favorable framework for initiation and developing family business as a form of business success that would be accessible to socially vulnerable families. The aim of the research paper is to investigate the main legal rules of the legal framework of family business in Romania and to familiarize it with similar families from the Republic of Moldova; this would take into account acceptable rules for the Republic of Moldova and will help to create the legal basis for the establishment of this relatively new form of family entrepreneurship in this country. The main research methods are: systemic analysis, monographic, logic etc. The main scientific results obtained in the article are based on identification, analysis and systematization of main legal norms of the legal framework for the initiation and regulation of family businesses in Romania.
Diferențele economice și sociale în Romania
(IEFS, 2012) Chilian, Mihaela-Nona; Iordan, Marioara
The paper investigates the dynamics of territorial development and social gaps in Romania, with focus on the post-accession changes. A framework of analysis comprising integrating (complex) and simple indicators is employed, with emphasis on territorial competitiveness, labor market and business environment developments, education, R&D and infrastructure. The results reveal the persistence of significant territorial gaps and the consolidation of a three-layered development model (engine, catching-up and slow-followers), both at national and regional level.
Real convergence in the Romanian regions in the period of post-accession to the European Union
(INCE, 2015) Ghizdeanu, Ion; Iordan, Marioara; Tapu, Dana; Chilian, Mihaela-Nona
Una dintre condiţiile esenţiale pentru trecerea României la moneda euro este convergenţa reală cu economia europeană, astfel încât economia să facă faţă presiunilor concurenţiale de pe piaţa unică europeană şi să nu inducă şocuri în sectorul nominal prin eventualele dezechilibre macroeconomice. Atingerea unui astfel de obiectiv presupune atât reducerea diferenţelor structurale dintre regiuni cât şi coeziunea socială şi teritorială. Sustenabilitatea creşterii economice dar şi a apropierii dintre ţările UE presupun atât reforme structurale cât mai ales o contribuţie echilibrată a regiunilor şi subregiunilor la dezvoltarea naţională, în funcţie de potenţialul acestora. Evoluţia economică diferenţiată din perioada de criză dar, mai ales, în anii de recuperare a pierderilor, a reprezentat o trăsătură şi a evoluţiei economice teritoriale. În România, unde disparităţile regionale sunt mai accentuate, efectele crizei au fost chiar mai pronunţate. Fenomenul este mult mai vizibil în interiorul regiunilor, potenţialul şi structura economică a judeţelor mai dezvoltate permiţând o mai rapidă ieşire din criză. În acest context, lucrarea îşi propune o analiză a evoluţiei procesului de convergenţă reală la nivelul regiunilor României în perioada de post-aderare la Uniunea Europeană, prin intermediul unor indicatori specifici (evoluţia PIB pe locuitor, indici de disparitate, indici de concentrare a activităţii economice, analiză shift-share). Rezultatele indică o îmbunătăţire semnificativă a convergenţei reale la nivel naţional, dar şi evoluţii divergente ale regiunilor, marcate de adâncirea decalajelor de dezvoltare inter şi, mai ales, intra-regionale, procesul de creştere economică suferind din punct de vedere al sustenabilităţii teritoriale. Adâncirea concentrării măreşte vulnerabilitatea viitoare, şi din acest motiv orice dificultăţi ce se vor manifesta la nivelul economiilor judeţelor dezvoltate nu vor fi putea fi contrabalansate de o creştere economică suplimentară în judeţele mai puţin dezvoltate. De aceea, pentru România este esenţial ca sprijinul european pentru coeziunea economico-socială să fie direcţionat cu prioritate către zonele mai puţin dezvoltate, pentru că teoria “polilor de creştere” se pare că nu şi-a dovedit valabilitatea în economia românească.