Crismaru, Mariana2024-05-202024-05-202024CRÎŞMARU, Mariana. Tranziţia tinerilor la viaţa de adult: abordare intersectorială. Specialitatea 541.02 - Structura socială, instituţii şi procese sociale: Rezumatul tezei de doctor în sociologie. Universitatea de Stat din Moldova, Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice. Chișinău, 2024. 32 p.https://rses.ince.md/handle/123456789/2437Conducător științific: GAGAUZ Olga, doctor habilitat în sociologie, conferențiar cercetător, INCE. Componența Consiliului Științific Specializat: MALCOCI Ludmila, președinte, doctor habilitat în sociologie, profesor universitar, ICJPS; BUCIUCEANU-VRABIE Mariana, secretar științific, doctor în sociologie, conferențiar cercetător, INCE; SPĂTARU Tatiana, doctor habilitat în sociologie, conferențiar universitar, ICJPS; CHEIANU-ANDREI Diana, doctor în sociologie, conferențiar universitar, USM; CHISTRUGA-SÎNCHEVICI Inga, doctor în sociologie, INCE. Text: lb. rom. Adnotare: lb. rom., rusă, engl. Referinţe bibliografice: pp. 27-28 (11 titl.). CZU: 316.346.32-053.6(478)(043).Schimbările majore privind tranziţia tinerilor la viaţa de adult, inclusiv menţinerea şi aprofundarea inegalităţilor sociale dintre tineri, impune necesitatea studierii continue a situației în acest domeniu. Determinarea specificului şi modelelor de tranziţie la viaţa de adult, a grupurilor defavorizate oferă o mai mare eficienţă în elaborarea politicilor intersectoriale care ar valorifica potențialul deplin al tinerilor. Schimbările economice și sociale din ultimele decenii și-au pus amprenta asupra procesului de tranziție la viața de adult, provocând creșterea inegalității şi excluziunii sociale, insecuritatea pe piaţa forţei de muncă, fragilitatea familiei. Studiile arată că aceste fenomene şi procese au afectat generațiile tinere într-o măsură mai mare decât cele mai în vârstă (Taylor-Gooby, 2004; Walther, et al., 2007; Unt, et al., 2021). Totodată, la etapa actuală, tinerii au mai multe oportunități şi alegeri de a explora şi experimenta diverse traiectorii de viață (Beck, et al., 2002; Arnett, 2000). În acest context se evidențiază caracterul de de-standardizare a tranziției la viața de adult, care presupune o varietate a traiectoriilor educaționale, tranziții la muncă mai prelungite, instabile și incerte, precum și trecerea de la „biografia standard”, caracterizată prin traiectorii liniare la cele individualizate, atunci când tinerii trebuie să ia mai multe decizii de sine stătător și să-și asume responsabilitatea pentru acestea (Walther, 2007). Procesul de tranziție al tinerilor la viaţa de adult în contextul Republicii Moldova este deosebit de complex. Globalizarea, mobilitatea și integrarea internațională influențează modul în care tinerii dobândesc autonomia, în special având în vedere că un număr semnificativ dintre ei sunt implicați în migrația internațională pentru muncă sau studii. În acelaşi timp, pe lângă provocările şi schimbările regionale, tinerii se confruntă cu un șir de probleme specifice pentru Republica Moldova, exacerbate de situația socioeconomică precară, inconsecvența reformelor în domenii-cheie, ineficiența structurală a pieței muncii, menținerea ponderii înalte a ocupațiilor elementare cu salarizare joasă, scăderea nivelului de trai.othertineriviata de adulttranzitienivel de educatiepiata munciifamiliemodele de tranzitiepolitici de tineretмолодежьвзрослая жизньпереходуровень образованиярынок трудасемьямодели переходамолодежная политикаyouthadulthoodtransitionlevel of educationlabor marketfamilytransition pathwayyouth policies youthadult lifeeducation leveltransition modelsyouth policiesThesis