ECONOMIA CIRCULARĂ: COLECTAREA DEȘEURILOR Ghid informativ ediția I Chișinău, 2022 Victoria IORDACHI Viorica POPA Nicolae POPA INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETĂRI ECONOMICE INCE INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETĂRI ECONOMICE Chișinău, 2022 INCE Victoria IORDACHI, dr., conferențiar cercetător Viorica POPA, dr., cercetător coordonator Nicolae POPA, cercetător științific ECONOMIA CIRCULARĂ: COLECTAREA DEȘEURILOR Ghid informativ ediția I 2 CZU 628.4+338.465:628.43 (036) I-77 Acest ghid informativ a fost recomandat pentru publicare de Consiliu Științific INCE, la ședința din 12 iulie 2022 (proces verbal nr. 4) Autori: Victoria IORDACHI, dr., conferențiar cercetător Viorica POPA, dr., cercetător coordonator Nicolae POPA, cercetător științific Referenți: Rafael CILOCI, dr., conf. univ., UTM Tatiana COLESNICOVA, dr., conf. cercet., INCE Redactor științific: Rodica PERCIUN, dr.hab. prof. univ., INCE Descrierea Cip a Camerei Naționale a Cărții din Republica Moldova Iordachi, Victoria. Economia circulară: colectarea deșeurilor : Ghid informativ / Victoria Iordachi, Viorica Popa, Nicolae Popa ; redactor științific: Rodica Perciun ; Institutul Național de Cercetări Economice, Ministerul Educației și Cercetării. – Ed. 1-a. – Chişinău : INCE, 2022. – 58 p. : fig., tab. Referinţe bibliogr.: p. 55-56 (31 tit.) – 20 ex. ISBN 978-9975-3530-3-8. 628.4 I-70 ISBN 978-9975-3530-3-8. DOI: https://doi.org/10.36004/nier.2022.978-9975-3530-3-8 În acest ghid informativ este realizată o descriere a procesului traseului circularității deșeurilor de la colectare la reciclare, sunt identificate bunele practici în organizarea colectării selective a deșeurilor, precum și soluțiile inteligente existente, care vor permite optimizarea proceselor în cadrul sistemului de management al deșeurilor. Ghidul informativ este destinat mediului academic, instituțiilor de resort, organizațiilor din domeniul protecției mediului, precum și tuturor celor interesați de domeniul economiei circulare și proceselor aferente colectării deșeurilor. REDACTORII LITERARI: Redactor-principal: Popa Lidia Redactare tehnică, design copertă: Alexandru Sandulescu ©Institutul Național de Cercetări Economice, 2022, www.ince.md Prezentul ghid informativ a fost elaborat și finanțat în cadrul Programului de Stat - Dezvoltarea mecanismului de formare a economiei circulare în Republica Moldova (2020-2023), înregistrat în Registrul de stat al proiectelor din domeniul științei și inovării din Republica Moldova cu codul 20.80009.0807.22 https://doi.org/10.36004/nier.2022.978-9975-3530-3-8 http://www.ince.md/ 3 CUPRINS GLOSAR...................................................................................................................4 Introducere................................................................................................................6 1. Economia circulară: noțiuni, principii și aspecte legislative....................................9 2. Traseul deșeurilor de la colectare la reciclare……………….................................14 3. Metode de colectare separată a deșeurilor solide…………………………............18 4. Reciclarea deșeurilor colectate ………………………………….......………....…34 5. Strategia Zero deșeuri pentru comunități - exemple de bune practici.....................42 6. Soluții inteligente pentru colectarea deșeurilor.......................................................51 Concluzii…………………………………………………………….....................54 Surse bibliografice………………………………………………….....……....….55 4 GLOSAR 1. Ambalaj - materialul cu care se împachetează produsele, folosindu-se, de regulă, hârtia/cartonul, plasticul, aluminiul, sticla și lemnul. 2. Aspect de mediu - element al activităților, produselor sau serviciilor unei organizații care poate interacționa cu mediul. 3. Biodeșeuri - deșeurile biodegradabile provenite din grădini și parcuri, deșeuri alimentare sau cele provenite din bucătăriile gospodăriilor private, restaurantelor, firmelor de catering ori din magazine de vânzare cu amănuntul, compatibile cu deșeurile provenite din unitățile de prelucrare a produselor alimentare. 4. Biodiversitate - variabilitatea organismelor din cadrul ecosistemelor terestre, marine, acvatice continentale și complexelor ecologice, incluzând și diversitatea din interiorul speciilor, dintre specii și diversitatea ecosistemelor. 5. Colectare din ușă în ușă/la ușă (din poartă în poartă) – este un mod de organizare a colectării selective, în care numărul de persoane care produc deșeuri este ușor identificabil, iar containerul de stocare a deșeurilor este situat în imediata vecinătate a domiciliului producătorului sau a locului unde sunt produse deșeurile. 6. Colectarea prin aport voluntar – este un mod de colectare a deșeurilor în care containerul de stocare a deșeurilor nu aparține unui grup de producători. Unul sau mai multe containere sunt amplasate astfel încât toate persoanele care își depun în mod voluntar deșeurile în prealabil sortate sa aibă acces liber la acestea. Containerele sunt puse la dispoziția locuitorilor, pe drumul public, fie în centre de colectare voluntară, fie în parcările mari. Cele mai răspândite containere sunt cele pentru colectarea sticlei, pentru colectarea hârtiei și suprafețele cu grilaje pentru colectarea plasticului. 7. Colectarea selectiva – este un proces de gestionare a deșeurilor municipale prin care materialele de origine casnică (domestică), care au un potențial de reciclare (hârtie, carton, sticlă, plastic și metal) sunt recuperate și dirijate spre filierele de reciclare. Acest proces necesită o compostare „la sursă”, o colectare separată a materialelor secundare și tratamentul lor într-un centru de recuperare. 8. Colectori de deșeuri - firma autorizată pentru preluarea, sortarea preliminară, depozitarea temporară și comercializarea deșeurilor periculoase și/sau nepericuloase către reciclatori/valorificatori finali. 9. Compost - amestec de resturi vegetale, resturi animale, resturi menajere biodegradabile, folosit ca îngrășământ natural. 10. Depozit de deșeuri - amplasament pentru eliminarea finală a deșeurilor prin depozitare pe sol sau în subteran. 11. Deșeu - rest dintr-un material rezultat dintr-un proces tehnologic de realizare a unui anumit produs, care nu mai poate fi valorificat direct pentru realizarea produsului respectiv. 12. Deșeu reciclabil - deșeu care poate constitui materie primă într-un proces de producție pentru obținerea produsului inițial sau pentru alte scopuri. 13. Deșeuri menajere - deșeuri rezultate din activitatea desfășurată în gospodăriile individuale și în unitățile publice. 14. Deșeuri periculoase - deșeurile încadrate generic, conform legislației specifice privind regimul deșeurilor, în aceste tipuri sau categorii de deșeuri și care au cel puțin un constituent sau o proprietate care face ca acestea să fie periculoase. 5 15. Deținător de deșeuri - producătorul deșeurilor sau persoana fizică ori juridică care se află în posesia acestora. 16. Dezvoltare durabilă - dezvoltarea care corespunde necesitaților prezentului, fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-ți satisface propriile necesități. 17. Evidenta gestiunii deșeurilor - deținerea de către operatorii economici a unei informații privind cantitatea, modul de stocare temporară, transport, valorificare/eliminare a deșeurilor generate. 18. Gestionarea deșeurilor - colectarea, transportul, valorificarea și eliminarea deșeurilor, inclusiv supervizarea acestor operațiuni și întreținerea ulterioară a amplasamentelor de eliminare, inclusiv acțiunile întreprinse de un comerciant sau un broker. 19. Green economy - model de economie bazat pe principii de respectare a mediului, nu numai de natura pur economică, care țintește să îmbunătățească calitatea vieții și echitatea socială, diminuând riscurile de mediu și reducerea resurselor naturale. 20. Impact asupra mediului - orice modificare a mediului, dăunătoare sau benefică, care rezultă total sau parțial din aspectele de mediu ale organizației. 21. Managementul deșeurilor - ansamblul activităților de organizare și de gestionare a prevenirii, colectării, refolosirii, reciclării, valorificării și eliminării tuturor categoriilor de deșeuri. 22. Precolectarea – este activitatea care se desfășoară înaintea colectării. Ea se desfășoară înainte de locul de ridicare a deșeurilor de către serviciul de colectare. Precolectarea regrupează toate operațiunile necesare pentru evacuarea deșeurilor menajere din locuințe până la locul de ridicare a deșeurilor de către serviciile de colectare. 23. Prevenirea generării deșeurilor - măsurile luate înainte ca o substanță, un material sau un produs să devină deșeu, care reduc: a) cantitatea de deșeuri, inclusiv prin reutilizarea produselor sau prelungirea duratei de viață a acestora; b) impactul negativ al deșeurilor generate asupra mediului și sănătății populației; sau c) conținutul de substanțe nocive al materialelor și produselor. 24. Producător de deșeuri - orice persoană ale cărei activități generează deșeuri, producător de deșeuri sau orice persoană care efectuează operațiuni de pretratare, amestecare ori de alt tip, care duc la modificarea naturii sau a compoziției acestor deșeuri. 25. Protecția mediului - totalitatea masurilor ce se iau în vederea ocrotirii, conservării și restabilirii echilibrelor ecologice esențiale din mediul înconjurător. 26. Reutilizare - orice operațiune prin care produsele sau componentele care nu au devenit deșeuri sunt utilizate din nou în același scop pentru care au fost concepute. 27. Reciclare - reprezintă introducerea unor reziduuri sau deșeuri într-un proces tehnologic pentru a obține reutilizarea și valorificarea lor sau în scopuri ecologice. Prin intermediul reciclării se reduce consumul de materie primă nouă și de energie, precum și nivelul de contaminare a mediului natural. 28. Sistem de management de mediu - componentă a sistemului de management general, care include structura organizatorică, activitățile de planificare, responsabilitățile, practicile, procedurile, procesele și resursele pentru elaborarea, aplicarea, realizarea, analizarea și menținerea politicii de mediu. 29. Substanțe chimice periculoase - orice substanță sau produs care, chiar folosite în cantități, concentrații sau condiții care nu sunt desemnate ca periculoase, prezintă risc semnificativ pentru om, mediu sau bunuri materiale și care pot fi explozive, oxidante, inflamabile, toxice, nocive, corozive, iritante, radioactive. 6 Introducere Gestionarea deşeurilor reprezintă una dintre problemele importante cu care se confruntă Republica Moldova în activităţile de protecţie a mediului. În prezent, problema deşeurilor se manifestă tot mai acut, din cauza creşterii cantităţii şi diversităţii acestora, precum şi a impactului lor negativ tot mai pronunţat asupra mediului înconjurător. Dezvoltarea urbanistică şi industrială a localităţilor, precum şi creşterea generală a nivelului de trai al populaţiei, antrenează producerea unor cantităţi din ce în ce mai mari de deşeuri. Obiectivele de bază ale politicii actuale a Uniunii Europene privind deşeurile, la care urmează să ne aliniem, constau în prevenirea generării deşeurilor şi în promovarea reutilizării, reciclării şi recuperării pentru asigurarea protecţiei mediului. Deşeurile sunt din ce în ce mai mult percepute ca o sursă de materie primă valoroasă pentru sectorul industrial, cu abordări cum ar fi reutilizarea, reciclarea şi recuperarea de energie, este aplicată reglementarea deşeurilor de ambalare, a vehiculelor scoase din uz, a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, deşeurilor biodegradabile şi anvelopelor. În mediul rural, problema gestiunii deșeurilor este și mai acută. Acest fenomen este cauzat de numărul redus de sate conectate la serviciile de salubrizare, în care lipsesc întreprinderile de gestionare a deșeurilor, iar transportul deșeurilor la locurile de depozitare, în mare parte, se face individual de generatorii de deșeuri. Prin urmare, colectarea separată a deșeurilor solide/menajere nu se realizează în multe localități din mediul rural și sunt transportate în amestec la gunoiștile din localități. La nivel de țară sunt organizate și funcționează 187 de servicii specializate în colectarea și elimina- rea deșeurilor (53 servicii în sectorul urban și 134 servicii în sectorul rural). În total, 296 localități rurale beneficiază de servicii de colectare a deșeurilor municipale. O problemă mare pentru Republica Moldova o reprezintă gunoiștele neautorizate care persistă în timp. În cele mai dese cazuri, poligoanele sunt neconforme, din moment ce nu au dotările necesare pentru a asigura protecția mediului, nu există sisteme de drenare şi evacuare a levigatului, fapt care poate conduce la scurgeri de ape din şi de pe suprafața depozitului cu concentrații de poluanți (amoniu, azotați, cupru, zinc etc.). Deşeurile nedegradabile (mase plastice, metale, deşeuri electronice, electrocasnice) sunt depozitate fără separare, împreună cu deşeurile biodegradabile, creându-se astfel condiții pentru solubilizarea părților metalice de către apele acide generate de procesele de fermentare. Aceste ape reprezintă un „levigat” care se scurge necontrolat atât pe terenurile din vecinatatea depozitelor, cît şi în sursele acvatice din vecinătate (cu scurgere temporară). Totodată, lipsa unui sistem de evacuare a gazului de depozit poate conduce la autoaprinderea şi arderea mocnită a deşeurilor şi la degajări de fum şi mirosuri neplăcute. Depozitele sunt amplasate în gropi de siloz sau gropi pentru dejecţii animaliere, cariere, versanţi afectaţi de alunecări de teren, margine de drum. Majoritatea gunoiștilor nu sunt amenajate și sunt construite fără proiect de construcție. Practic, la toate depozitele deşeurile sunt depozitate haotic, lipseşte compactarea acestora, periodic fiind doar îngrămădite dar nu şi compactate și păzite. De obicei, rampele nu au îndiguire, cu excepția unor orașe sau comune. Evidența deșeurilor și cantităților transportate la gunoiști nu se duce. În majoritatea cazurilor, transportarea deșeurilor la locurile de depozitare se efectuează în mod individual, fără vreo evidență. Deșeurile care sunt impropriu depozitate și tratate, dar și resturile și reziduurile generate de activitatea casnică sau a organizațiilor sunt cele mai importante surse de răspândire a infecțiilor datorită conținutului mare de microorganisme, printre care și agenți patogeni. În condiții favorabile, agenții patogeni pot trăi în gunoiul netratat chiar și câteva luni, de unde pătrund în sol și apă, provocând numeroase infecții. 7 Solul, apele și atmosfera sunt cele mai afectate de gunoiul depozitat impropriu, efectele reziduurilor periculoase se răspândesc la distanțe mari. Atât prin intermediul apei, cât și prin aer toate substanțele nocive dizolvabile sau gazele rezultate în urma descompunerii deșeurilor de origine organică, sau cenușa și fumul rezultate în urma arderii fără respectarea condițiilor de mediu, toate pot ajunge, iar în unele cazuri chiar ajung, în organismul uman, provocând diverse probleme de sănătate. Conform datelor disponibile, în prezent în Republica Moldova sunt puse în funcțiune 1136 depozite de deșeuri cu suprafața de 1220,55 ha, care au fost organizate de autoritățile publice locale în localitățile respective și sunt exploatate conform deciziei consiliilor locale – 989 depozite de deșeuri cu suprafața de 1027, 96 ha. Către aceste depozite, în anul 2021 au fost transportate 3 555,0 m.c de diferite fluxuri de deșeuri municipale, din care cea mai mare parte a fost colectată de către municipiul Chișinău, dar și regiunile Nord și Centru. Multe materiale reciclabile și utile sunt depozitate împreună cu cele nereciclabile, astfel pierzându-se o mare parte a potențialului lor util (hârtie, sticlă, metale, materiale plastice). Fiind amestecate și contaminate din punct de vedere chimic și biologic, recuperarea lor este dificilă. Totodată, din cauza fluxurilor separate de date ale BNS și IPM, este imposibil a calcula rata reală de reciclare pe categorii de deșeuri. Nu există date referitor la rata de reciclare a deșeurilor municipale. Din păcate, nu s-a reușit asigurarea unui înalt nivel de eficientă a folosirii resurselor, conform prevederilor art.14 din Legea 209/2016 privind deșeurile: a) până în 2018 – introducerea sistemelor de colectare separată a hârtiei, sticlei, metalelor și maselor plastice cu respectarea art. 13 alin. (6); b) până în 2020 – pregătirea pentru reutilizarea şi reciclarea deșeurilor, cum ar fi, cel puțin, hârtia, sticla, metalele și masele plastice provenind din produsele casnice şi, eventual, din alte surse, în măsura în care aceste fluxuri de deșeuri sunt similare deșeurilor care provin din consumul casnic, se mărește la un nivel minim de 30% din masă totală; c) până în 2020 – pregătirea pentru reutilizare şi alte operațiuni de valorificare materială, inclusiv operațiuni de rambleiere, care utilizează deșeuri pentru a înlocui alte substanțe, deșeuri nepericuloase provenite din activități de construcție şi demolări, cu excepția materialelor geologice naturale, se mărește la un nivel minim de 55% din masa totală [1]. Gradul redus de valorificare a deșeurilor are în primul rând cauze de natură tehnică (lipsa infrastructurii de colectare separată şi de sortare în cele mai multe zone ale ţării, respectiv lipsa capacităţilor de reciclare pentru anumite tipuri de materiale, cum ar fi deșeurile electrice și electronice), dar şi economică (lipsa unor instrumente financiare care să stimuleze sau să oblige operatorii de salubrizare să livreze deşeurile colectate către instalaţii de tratare/ valorificare şi nu către eliminare). În acelaşi timp, pentru anumite tipuri de deşeuri nu există practic opţiuni viabile de reciclare pe plan naţional (de exemplu, pentru sticlă, se înregistrează atât o capacitate tehnică relativ redusă a fabricilor de sticlă pentru a prelucra deşeuri, cât şi o lipsă de interes, având în vedere calitatea slabă a deşeurilor de sticlă furnizate, respectiv costurile suplimentare care ar fi necesare pentru a obţine deşeuri de calitate corespunzătoare). Interesul pentru reciclare este mai mare în cazul metalului, plasticului şi hârtiei, dar şi aici se înregistrează cantităţi relativ importante care sunt colectate separat şi apoi transportate în afara graniţelor Republicii Moldova pentru reciclarea propriu-zisă. Legislația învechită nu motivează companiile private lucrează în sectorul unde participarea publicului este de o importanță majoră, prin urmare, ele evită acest sector și cele puține la număr, care intră în sistem nu pot ajunge la nivel de dezvoltare sporit din cauza numeroaselor obstacole cu care se confruntă. 8 Dacă pentru statele mai puțin dezvoltate generarea deșeurilor este o problemă din cauza lipsei infrastructurii, iar bunele practici la nivel de comunitate încă mai sunt cazuri izolate, atunci pentru țările membre ale UE bunele practici sunt implementate la nivel de țară sau regiune, permițând multiplicarea experienței pozitive. În vederea implementării unui Sistem durabil de management al deșeurilor municipale solide este nevoie, în primul rând, de creat premise pentru colectarea separată a deşeurilor. Această opţiune presupune colectarea separată a 4 tipuri de deșeuri municipale solide la sursă (în gospodării) sau la punctele/ platformele de colectare. Totodată, încurajarea compostării și reutilizării deșeurilor de grajd este necesară, atât la nivel de gospodărie individuală, cât și la nivel de serviciu public local. Astfel, s-ar dezvolta o infrastructură ce aspiră la standardele UE pentru eliminarea deşeurilor municipale solide și s-ar realiza o reducere a costurilor necesare pentru eliminarea finală a deşeurilor cu impact redus asupra mediului. Nu în ultimul rând, colectarea separată a deșeurilor ar promova înfiinţarea serviciilor de salubrizare viabile din punct de vedere economic. Pentru a realiza colectarea separată a deşeurilor, generatorii de deșeuri trebuie să dispună de mijloace de separare a deşeurilor. Aceasta înseamnă că au nevoie de containere sau alte mijloace de colectare în care pot fi depozitate separat diferite fracţiuni de deşeuri şi că aceste containere trebuie colectate cu regularitate. Aceasta complică organizarea colectării deşeurilor şi face să crească proporţional şi costurile colectării. Însă aceste costuri pot fi compensate (parţial) prin utilizarea fracţiunilor astfel separate ca materii prime secundare. În urma celor menționate mai sus, în cadrul acestui ghid informativ, autorii își propun să traverseze traseul circularității deșeurilor de la colectare la reciclare, dar și să identifice bunele practici în organizarea colectării selective a deșeurilor, precum și soluțiile inteligente existente, care vor permite optimizarea proceselor în cadrul sistemului de management al deșeurilor. Materialul prezentat este destinat mediului academic, instituțiilor de resort, organizațiilor din domeniul protecției mediului, precum și tuturor celor interesați din domeniul economiei circulare și procesele aferente colectării deșeurilor. 9 1. Economia circulară: noțiuni, principii și aspecte legislative Economia circulară constituie un model de producție și consum care presupune reutilizarea, repararea, reciclarea și renovarea materialelor și produselor existente cât mai mult posibil, pentru a le extinde ciclul de viață. Prin urmare, o influență asupra dezvoltării conceptului de economie circulară o au implicarea activă a tuturor factorilor interesați (autorităților publice, a mediului de afaceri, a institutelor de cercetare și organizațiilor non-guvernamentale). Astfel, pentru a înțelege noțiunea de economie circulară, este important să creăm cunoștințele, valorile, atitudinile și comportamentul, care să dea naștere unor măsuri pozitive ce își propun drept scop central atingerea pragului de „zero deșeuri”. Accesul către educația pentru o economie circulară poate fi asigurat de orice inițiativă educativă existentă, din sfera protecției mediului: conservarea energiei, gestionarea deșeurilor, educația pentru biodiversitate, schimbări climatice etc. Ideea de circularitate, respectiv de închidere a buclei economice, a apărut în anul 1976 în cadrul raportului „Potențialul de a substitui forța de lucru umană pentru energie" (Stahel și RedayMulvey, 1977), fiind prezentată viziunea unei bucle economice în relație cu crearea de noi locuri de muncă, creșterea completivității economice, a economisirii resurselor și a prevenirii risipei. Conform definiției date de Fundația Ellen MacArthur, economia cirulară este ,,o economie industrială care este restaurativă și regenerabilă prin intenție și proiectare”(MacArthur, E., 2013). ,,Utilizarea cuvântului ,,restabilire” este importantă, deoarece economia circulară nu este doar o abordare preventivă, reducând poluarea, dar are și scopul de a repara daunele anterioare prin conceperea unor sisteme mai bune în cadrul entității industriei în sine” (Murray, Skene and Haynes, 2017). Definiția Fundeției Ellen MacArthur integrează prin noțiunea de performanță regenerativă atât avantajele de mediu, cât și cele economice, acest model având ca scop activarea de fluxuri eficiente de materiale, energie, muncă și informații în scopul refacerii capitalului natural și social MacArthur, E., 2013; Lieder and Rashid, 2016). Astfel, identificăm că în literatura de specialitate se regăsesc peste o sută de definiții cu privire la economia circulară, concentrate în jurul unor concepte-cheie, precum: dezvoltare durabilă, cadrul celor 4R (Reduce, Reuse, Recycle, Recover), abordarea sistemică (micro, mezo, macro) și ierarhia deșeurilor . Comisia Europeană definește noțiunea de economie circulară în care „valoarea produselor și materialelor este menținută cât mai mult posibil; deșeurile și utilizarea resurselor sunt reduse la minimum, iar atunci când un produs ajunge la sfârșitul duratei sale de viață, acesta este folosit din nou pentru a crea o valoare suplimentară; acest lucru poate aduce beneficii economice majore, contribuind la inovare, creștere economică și crearea de locuri de muncă”. În acest sens, putem vorbi despre necesitatea adoptării unui model de economie circulară deoarece populația lumii este în continuă creștere, aprovizionarea cu materii prime de primă importanță este limitată. Unele țări din UE depind de altele în ce privește materiile prime. Iar extragerea lor duce la creșterea consumului de energie și emisiilor de CO2. Economia circulară se baza inițial pe trei principii-cheie, numite „3R”: reducerea - reutilizarea - reciclarea, transformate în cele din urmă în „9R” (refuză, regandeste, reduce, reutilizează, repară, renovează, remanufacturează, regândeste scopul, reciclează, recuperează), în care deșeul este materie primă. Procesul de producere a deșeurilor nu poate fi oprit în totalitate, însă fiecare dintre noi poate adopta un comportament ecologic pentru a avea un impact pozitiv. Comportamentul ecologic poate fi adoptat prin aplicarea celor 3R de la nivel individual la cel comunitar. Primul pas este acela de a reduce numărul de deșeuri pe care fiecare dintre noi îl produce, astfel vom crea un impact mai mic asupra mediului înconjurător. 10 A doua etapă este aceea de reutilizare a deșeurilor pe care deja le-am produs. Materialele care la prima vedere par a fi deșeuri pot fi refolosite în infinite moduri sau pot fi reparate dacă acesta ar fi motivul pentru care ar urma să fie aruncate. Depinde doar de cât de creativ poți fi în acest caz. Reutilizarea se face și prin donarea obiectelor vestimentare și a altor obiecte către persoane care au nevoie de acestea, în locul aruncării lor. Al treilea pas este reprezentat de procesul de reciclare. Reciclarea înseamnă transformarea deșeurilor într-o materie primă nouă, care va fi utilizată în fabricarea noilor produse. Astfel, economia circulară oferă multiple mecanisme de creare de valoare. Într-o economie circulară, consumul se întâmplă numai în biocicluri eficiente. Resursele sunt regenerate în ciclul biologic sau recuperate și restaurate în ciclul tehnic. În ciclul biologic, procesele naturale regenerează materia cu sau fără intervenția umană. În ciclul tehnic, cu suficientă energie disponibilă, intervenția umană recuperează materialele și recreează produsul [30]. O economie circulară se poate dezvolta pe baza diferitelor abordări din industrie și agricultură, ținând seama de crearea lanțurilor de aprovizionare închise. Deci, în cadrul modelului economiei circulare, are loc un ciclu închis pe etape, care începe cu dezvoltarea zăcămintelor minerale, procurarea și prelucrarea materiilor prime și a resurselor energetice, urmată de producția de componente, produse intermediare și finite, transportul, comercializarea și consumul și utilizarea finală, iar la sfârșitul ciclului de viață, sunt colectate deșeurile și se efectuează operațiuni de recuperare ulterioară. În industrie, lanțurile de aprovizionare închise se formează în baza următoarelor principii:  menținerea sau restabilirea produselor la nivelul de performanță dorit, pentru a le proteja de daune ulterioare și a prelungi ciclul de viață;  reutilizarea mărfurilor în scopuri originale sau noi, fie în forma sa originală, sau cu unele modificări și îmbunătățiri;  recondiționarea produsului sau a componentelor – spre ex., în cadrul procesului de dezasamblare și restaurare a unui produs - piesele care trebuie restaurate sunt îndepărtate de la utilizarea anterioară a produsului, sunt curățate, reparate și încorporate într-un produs nou, în timp ce produsul finit este poziționat „ca nou”;  reciclarea deșeurilor și a produselor uzate (reciclare): are loc sub forma: upcycling - transformarea materialelor și a deșeurilor în materiale noi de calitate superioară sau downcycling - transformarea materialelor și a deșeurilor în materiale noi de calitate inferioară. În agricultură, principiile circulare au loc în baza utilizării în cascadă a biomasei:  Producere de energie regenerabilă. La fabrici, aceste procese sunt combinate într-un singur ciclu pentru a produce mai mult de un produs sau tip de energie.  Digestia anaerobă: este o succesiune de procese prin care microorganismele descompun materialul biodegradabil în absența oxigenului. Procesul este utilizat în scopuri industriale sau casnice pentru a gestiona deșeurile sau pentru a produce combustibili. O mare parte din fermentația utilizată industrial pentru a produce produse alimentare și de băut, precum și fermentația la domiciliu utilizează digestia anaerobă.  Compostarea deșeurilor: o formă de reciclare a deșeurilor naturale pentru a produce îngrășăminte și energie.  Restaurarea solului. Abordarea Uniunii Europene în ceea ce privește gestionarea deșeurilor, conform Strategiei Naționale de Gestionare a deșeurilor 2014 – 2020, se bazează pe patru principii majore:  prevenirea generării deșeurilor - factor considerat a fi extrem de important în cadrul oricărei strategii de gestionare a deșeurilor, direct legat atât de îmbunătățirea metodelor de producție, cât 11 şi de determinarea consumatorilor să își modifice cererea privind produsele (orientarea către produse verzi) şi să abordeze un mod de viață, având ca rezultat reducerea cantității de deșeuri;  reciclare şi reutilizare - încurajează un nivel ridicat de recuperare a materialelor componente, preferabil prin reciclare. În acest sens sunt identificate câteva fluxuri de deșeuri pentru care reciclarea este prioritară: deșeurile de ambalaje, vehicule scoase din uz, deșeuri de baterii, deșeuri din echipamente electrice şi electronice;  valorificare prin alte operațiuni a deșeurilor nereciclate;  eliminarea finală a deșeurilor - în cazul în care deșeurile nu pot fi valorificate, acestea trebuie eliminate în condiții de siguranță pentru mediu şi sănătatea umană, cu un program strict de monitorizare. Acest mod de abordare se regăsește cel mai bine în ierarhia deșeurilor, care reprezintă conceptul conform căruia diferite măsuri/opțiuni de gestionare a deșeurilor sunt grupate în funcție de impactul lor pe termen lung asupra mediului înconjurător. Fig. 1 Prioritățile din ierarhia deșeurilor Sursa: [24] Implementarea economiei circulare la nivel internațional necesită sprijinul guvernamental, coordonarea acestei abordări la nivel de lideri pentru a se introduce, pe de o parte, legislația necesară referitoare la prevenirea deșeurilor și stimulente, pe de altă parte, care să promoveze noile produse ecologice mai ușor de reutilizat, de re-prelucrat. Comisia Europeană a făcut paşi importanți în această direcție, prin elaborarea Cadrului de dezvoltare a economiei circulare, a Strategiei şi Planului de acțiune pe termen mediu şi lung, cu obiective şi termene precise. Dar și Autoritățile publice locale au un rol important în elaborarea unui sistem eficient de colectare, inclusiv la sursă, pentru toate tipurile de deșeuri. Comisia se va asigura că tranziția către economia circulară oferă oportunități pentru toți și că nimeni nu este lăsat în urmă. Planul de acțiune pentru economia circulară, prezentat ca parte a Strategiei industriale a UE, propune măsuri care să asigure că:  Produsele durabile devin regula pe piața UE. Comisia va propune acte legislative privind politica în materie de produse durabile pentru a se asigura că produsele introduse pe piața UE sunt 12 concepute să dureze mai mult, să fie mai ușor de reutilizat, de reparat și de reciclat și vor include cât mai multe materiale reciclate în locul materiilor prime principale.  Capacitatea de acțiune a consumatorilor este consolidată. Consumatorii vor avea acces la informații fiabile cu privire la aspecte cum ar fi potențialul de reparare și durabilitatea produselor ceea ce îi va ajuta să facă alegeri durabile din punctul de vedere al mediului. Cetățenii vor beneficia de un veritabil „drept la reparare”.  Atenția este concentrată pe sectoarele care utilizează cele mai multe resurse și în care potențialul pentru circularitate este ridicat. Comisia va introduce măsuri concrete privind:  produsele electronice și TIC – „Inițiativa pentru circularitate în domeniul electronicii” pentru a dispune de produse cu o durată de viață mai mare și pentru îmbunătățirea colectării și a tratării deșeurilor;  bateriile și vehiculele – un nou cadru de reglementare pentru baterii în scopul îmbunătățirii durabilității și al stimulării potențialului de circularitate al bateriilor;  ambalajele – noi cerințe obligatorii cu privire la ceea ce este permis pe piața UE, inclusiv reducerea ambalajelor (excesive);  materialele plastice – noi cerințe obligatorii pentru conținutul de materiale reciclate, o atenție deosebită fiind acordată atât microplasticelor, cât și materialelor plastice de origine biologică și biodegradabile;  materialele textile – o nouă Strategie a UE pentru textile în scopul de a consolida competitivitatea și inovarea în acest sector și de a stimula piața UE a reutilizării materialelor textile;  construcțiile și clădirile – o Strategie cuprinzătoare pentru un mediu construit în mod durabil care să promoveze principiile de circularitate în cazul clădirilor;  alimentele – o nouă inițiativă legislativă privind reutilizarea, cu scopul de a înlocui ambalajele, vesela și tacâmurile de unică folosință cu produse reutilizabile în cadrul serviciilor alimentare.  Se produc mai puține deșeuri. Se va acorda atenție evitării producerii de deșeuri, în ansamblu, și transformării acestora în resurse secundare de înaltă calitate care beneficiază de pe urma unei piețe funcționale a materiilor prime secundare. Comisia va analiza posibilitatea de a se stabili un model armonizat la nivelul UE pentru colectarea separată a deșeurilor și pentru etichetarea acestora. Planul de acțiune propune și o serie de acțiuni menite să reducă la minimum exporturile de deșeuri de către UE și să abordeze problema transporturilor ilegale din acest domeniu. Pentru a face fata acestor provocări este necesară o implicare activă la nivel de politică publică și de angajamentul politic. Este cert faptul ca inițiativele economiei circulare nu trebuie să fie voluntare sau facultative. Totodată, sunt necesare stimulente pentru a facilita și a stimula trecerea de la modelele de producție liniare la cele circulare [30]. În decembrie 2015 a început ,,o nouă eră,, a cadrului european privind economia circulară reprezentat de un set de măsuri bine punctate, aprobate de statele membre ale UE. Între timp, la nivel european au apărut o serie de inițiative, cum ar fi:  Platforma europeană a părților interesate cu privire la economia circulară (European Circular Economy Stakeholder Platform) facilitează schimbul de bune practici între factorii interesați și pune la dispoziția acestora o bază de date ce include bune practici la nivel european.  Platforma europeană de colaborare în domeniul clusterelor (European Cluster Collaboration Platform, ECCP) sprijină colaborarea între clusterele tematice din UE, precum și inițiativele la nivel internațional. 13  Rețeaua europeană a întreprinderilor (Enterprise Europe Network) include aproximativ 600 de organizații din peste 60 de țări în scopul sprijinirii IMM-urilor pentru accesul la oportunitățile de finanțare pentru ecoinovare, eficiența energetică și a resurselor etc. Aceste platforme încurajează și oferă oportunitatea de finanțare a organizațiilor din Uniunea Europeană pe segmmmentul economiei circulare. Astfel, în cadrul acestui articol, autorii subliniază cele mai importante acte legislative din UE cu privire la economia circulară sunt valabile și pentru Republica Moldova. Primul plan al UE pentru economia circulară: Comunicarea: Închiderea buclei - un plan de acțiune al UE pentru economia circulară, Bruxelles, 2.12.2015, COM(2015) 614 final. - se stabilește un program de acțiune concret și ambițios, cu măsuri care acoperă întregul ciclu: de la producție și consum la gestionarea deșeurilor și piața materiilor prime secundare și o propunere legislativă revizuită privind deșeurile. În cadrul COM (2.12.2015) este inclusă pentru prima dată definiția economiei circulare ca fiind o economie „în care valoarea produselor, a materialelor și a resurselor este menținută în economie atâta timp cât este posibil, iar generarea de deșeuri este minimizată”. Totodată, la finalul comunicării COM (2.12.2015), se propune un cadru de monitorizare prin existența unui set de indicatori-cheie, care vor reflecta principalele elemente și progrese realizate către o economie mai circulară și eficacitatea acțiunii la nivelul UE și la nivel național. Potrivit comunicatului: numeroase date relevante colectate deja de Eurostat pot sta la baza acestei monitorizări. În plus, tabloul de bord privind utilizarea eficientă a resurselor și tabloul de bord privind materiile prime conțin indicatori relevanți și analize relevante, care vor fi deosebit de utile în urmărirea progreselor realizate. Perioada anilor 2020-2022, a cuprins anii cu provocări dure pentru întreaga planetă, conturat de criza pandemică COVID-19, cu impact negativ economic și social determinat de măsurile de izolare. Totuși, criza pandemică a scos la iveală vulnerabilitatea și dependența populației de materiile prime. Astfel, instituțiile abilitate trebuie să găsească soluții pentru a transforma această criză în oportunitatea unui restart ecologic și într-o societate durabilă. În cele ce urmează vom prezenta cronologic acțiunile Comisiei Europene privind economia circulară în perioada 2020 – 2022:  14 ianuarie 2020 - Comisia Europeană a prezentat Planul de investiții al Pactului verde european și Mecanismul pentru o tranziție justă;  4 martie 2020 - Consultare publică privind Pactul verde European, care reunește regiuni, comunități locale, societatea civilă, întreprinderi și școli. Propunere privind emiterea unei legi europene a climei pentru a garanta neutralitatea climatică a Europei până în 2050;  10 martie 2020 a fost adoptată strategia industrială europeană, un plan pentru o economie pregătită pentru viitor.  11 martie 2020 - propunerea planului de acțiune al UE pentru economia circulară, axat pe o utilizare durabilă a resurselor;  20 mai 2020 - Prezentarea strategiei UE în domeniul biodiversității pentru 2030, care are drept obiectiv să protejeze resursele naturale fragile ale planetei noastre;  8 iulie 2020 - Adoptarea strategiilor UE privind integrarea sistemului energetic, pentru a deschide calea către un sector energetic, mai eficient și interconectat;  17 septembrie 2020 - Prezentarea Planului privind obiectivele climatice pentru 2030.  22 februarie 2021 - A fost lansată Alianța Globală pentru Economie Circulară și Eficiența Resurselor (GACERE).  28 octombrie 2021 - Comisia Europeană a adoptat o propunere de actualizare a normelor privind poluanții organici persistenți din deșeuri. 14  17 noiembrie 2021 - Comisia Europeană a adoptat o propunere de reguli de știri privind transporturile de deșeuri.  30 martie 2022 - Comisia Europeană a adoptat pachetul de măsuri propuse în planul de acțiuni pentru economia circulară: Inițiativa pentru produse durabile, inclusiv propunerea de regulament privind proiectarea ecologică pentru produse durabile; Strategia UE pentru textile sustenabile și circulare; propunere de revizuire a Regulamentului privind produsele pentru construcții; propunere de împuternicire a consumatorilor în tranziția verde.  5 aprilie 2022 - Comisia Europeană a adoptat propuneri de măsuri revizuite ale UE pentru a aborda poluarea de la marile instalații industriale: Revizuirea Directivei privind emisiile industriale; Revizuirea Registrului european de emisii și transferuri de poluanți (E-PRTR). Prin urmare, la începutul anului 2022 au fost adoptate mai multe inițiative în cadrul planului de acțiuni, inclusiv: - propunere legislativă de fundamentare a revedindicărilor ecologice făcute de companii; - revizuirea cerințelor privind ambalajele și deșeurile de ambalaje în UE; - noul cadru politic privind materialele plastice biodegradabile și compostabile; - măsuri de reducere a impactului poluării cu microplastice asupra mediului [26]. Noul plan de acțiune pentru economia circulară (CEAP) înscrie inițiative de-a lungul întregului ciclu de viață al produselor. Acesta vizează modul în care sunt concepute produsele, promovează procesele economiei circulare, încurajează consumul durabil și urmărește să se asigure că deșeurile sunt prevenite și că resursele utilizate sunt păstrate în economia UE cât mai mult timp posibil. Acesta introduce măsuri legislative și nelegislative care vizează domenii în care acțiunea la nivelul UE aduce o valoare adăugată reală. Tranziția UE la o economie circulară va reduce presiunea asupra resurselor naturale și va crea creștere durabilă și locuri de muncă. 2. Traseul deșeurilor de la colectare la reciclare În conformitate cu Strategia Naționala de Gestionare a Deșeurilor și cu Planurile Regionale de Gestionare a Deșeurilor, autoritățile locale trebuie să deruleze programe de investiții care să includă etape de implementare a unui sistem de management integrat: Prevenire, Colectare și Colectare Selectivă, Valorificare și Reciclare, Tratare și Eliminare, în paralel cu închiderea depozitelor de deșeuri neconforme. Modelul circular are următoarele abordări:  Resursele naturale neregenerabile sunt epuizabile;  Poluarea și schimbările climatice au impact negativ asupra resurselor naturale regenerabile, care duce la modificarea condițiilor de viață;  Poluarea are impact asupra sănătății și calității vieții;  Crearea de oportunități de locuri de muncă. Managementul deșeurilor și colectarea selectivă este un proces complex care trebuie să întrunească anumite condiții obligatorii. Acest proces cuprinde câteva activități, printre care:  colectarea deșeurilor cu ajutorul operatorilor de salubritate care dispun de utilaje speciale pentru colectări;  transportul care se poate efectua pe cale rutiera, feroviara sau navală;  valorificarea deșeurilor;  eliminarea deșeurilor. 15 COLECTARE SORTARE Resurse naturale COMPACTAREA/ BALOTAREA FABRICA DE Fig. 2 Traseul deșeurilor de la colectare la reciclare Sursa: elaborat de autori. Procesul de gestionare a deșeurilor prin modelul de colectare are loc prin colectarea separată a deșeurilor în pubelele special amenajate, transportul deșeurilor către stația de sortare, sortarea deșeurilor, inclusiv balotarea deșeurilor, transportul deșeurilor către fabrica de reciclare, unde are loc reciclarea deșeurilor colectate prin obținerea produsului nou. O parte din aceste deșeuri pot fi reciclate (solvenții, uleiul etc.). Altele trebuie depozitate în locuri special amenajate pentru deșeuri periculoase (vezi fig.2). Traseul deșeurilor de la colectare la reciclare are loc prin următoarele etape importante: Colectarea deșeurilor – strângerea deșeurilor, inclusiv sortarea și stocarea preliminară a deșeurilor, în vederea transportării la o instalație de tratare [1]. Colectarea propriu-zisă a deșeurilor din aceste containere este efectuată de către operatorii specializații. Acești operatori dispun de utilaje speciale pentru colectări. Colectarea deșeurilor din pubele și recipiente de până la 1100 l este efectuată cu ajutorul autogunoierelor, care sunt echipate cu sisteme de basculare a pubelelor și containerelor și cu instalație de compactare. Deșeurile colectate în cupe de 4 m³ sunt transportate cu tot cu containerul de către autospeciale prevăzute cu instalație de ridicat, iar containerele de tip Abroll sunt tractate, ele deplasându-se pe rolele proprii [22]. Colectare separată – colectarea în cadrul căreia un flux de deșeuri este păstrat separat, în funcție de tipul şi natura deșeurilor, cu scopul de a facilita tratarea specifică a acestora; Transportul deșeurilor se poate face pe cale rutieră, feroviară sau navală. Din cauza problemelor care apar la transportare, transportul feroviar sau naval se justifică doar pentru cantități mari (de TRANSPORTARE DEPOZITARE RECICLARE VALORIFICARE ENERGETICĂ BIODIGESTIE POLYMERI STICLĂ HÂRTIE Energie electrică; Energie termică; Combustibil Biogaz Compost Produse uzate Consumator Comerț/Servicii Producție Transportare R ec up er ar e TRANSPORTARE FABRICA DE RECICLARE 16 obicei deșeuri industriale), transportate pe distanțe foarte lungi, de sute sau mii de km. În Republica Moldova, transportarea deșeurilor se efectuează pe cale rutieră [1]. Sortarea deșeurilor - se face în majoritatea cazurilor după colectarea lor. In cazuri rare, când deșeurile sunt deja sortate după categorie (ex: sticla, plastic, metale etc), ele sunt duse direct la stațiile de procesare și reciclare de către operatorii specializați [1]. Sortarea deșeurilor în centrele specializate presupune, de obicei, mai multe etape, din care majoritatea sunt automatizate, permițând sortarea rapidă a unor cantități impresionante de deșeuri. Pe scurt, sortarea decurge în modul următor: încărcătura camioanelor este plasată pe o banda rulantă, de unde bucățile mari de plastic, cartoane etc. sunt eliminate manual pentru a nu bloca dispozitivul de sortare. Următorul aparat separă deșeurile în funcție de greutate, apoi urmează separarea pe tip de deșeu (operatorii folosesc acest proces manual sau scanerele automate). Materialele feroase sunt sortate folosind magneți. Aluminiul este scos din amestec folosind câmpi magnetici cupoli ce se rotesc, ce creează câmp magnetic în interiorul cutiilor de aluminiu ce se respinge cu cel din exterior. Sticla este sortată manual în funcție de culoare. Compactarea/ balotarea- compactarea deșeurilor se face prin folosirea preselor de compactare din dotare, în funcție de categoria acestora; Fabrica de reciclare - orice operațiune de valorificare prin care deșeurile sunt transformate în produse, materiale sau substanțe pentru a-şi îndeplini funcția lor inițială sau pentru alte scopuri. Aceasta include retratarea materialelor organice, dar nu include valorificarea energetică şi conversia în vederea folosirii materialelor drept combustibil sau pentru operațiunile de rambleiere. În cadrul fabricii de reciclare, se poate efectua următoarele activități:  recuperare – orice operațiune prin care se regenerează/se obține din nou un material sau o substanță care altfel s-ar pierde;  reutilizare – orice operațiune prin care produsele sau componentele care nu au devenit deșeuri sunt utilizate din nou în același scop pentru care au fost concepute;  tratare – operațiuni de valorificare sau eliminare, inclusiv pregătirea prealabilă valorificării sau eliminării; Depozitare - depozit de deșeuri – amplasament de evacuare a deșeurilor pentru depozitarea lor pe sau în pământ (în subsol), care include: spații interne pentru evacuarea deșeurilor (un producător de deșeuri îşi construiește propriul depozit pentru evacuarea deșeurilor la locul de producție); şi amplasamente permanente (pentru o perioadă mai lungă de un an), care sânt utilizate pentru depozitarea temporară a deșeurilor. Depozitele trebuie să dispună de sisteme de pază, echipamente de cântărire, laboratoare de analiză, instalații de recuperare a gazului de depozit și de tratare a levigatului, de utilaje (buldozere, încărcătoare, compactoare, screpere, excavatoare) și de servicii de mentenanță a acestor utilaje. Depozitul de deșeuri nu include: a) locuri unde deșeurile sunt descărcate în vederea pregătirii acestora pentru transportul ulterior în scopul recuperării, tratării sau evacuării în altă parte; b) locuri de depozitare a deșeurilor înainte de recuperare în scopul tratării, pentru o perioadă de cel mult 3 ani, în general, sau înainte de evacuare, pentru o perioadă de cel mult un an [1]. Închiderea unui depozit de deșeuri se efectuează conform procedurilor stabilite în Regulamentul privind depozitarea deșeurilor. Incinerarea și coincinerarea deșeurilor – Incinerarea este o metodă de eliminare a deșeurilor prin arderea lor. Este una din metodele de tratare termică a deșeurilor. În urma incinerării se obține căldură, gaze, abur și cenușă. Incinerarea se poate face în instalații mici, individuale sau la scară 17 industrială. Pot fi incinerate atât deșeurile solide, cât și cele lichide sau gazoase. Metoda este utilizată, de obicei, în locurile unde nu există teren pentru rampe, de exemplu în Japonia, și pentru eliminarea anumitor deșeuri periculoase, cum sunt cele biologice provenite din activități medicale.La nivel industrial nu este recomandată, din cauza poluanților gazoși, în special dioxinelor (dibenzodioxine policlorinate — PCDD și benzofurani policlorinaților — PCDF) produși prin ardere [22]. Conform Legii nr. 209/2016 privind deșeurile, amplasarea pe teritoriul Republicii Moldova a instalațiilor de incinerare și de coincinerare a deșeurilor și efectuarea operațiunilor de incinerare și de coincinerare a deșeurilor este restricționată, se reglementează și se realizează în condiții controlate riguros, conform cerințelor stabilite de prezenta lege și ale actelor normative aprobate în temeiul acesteia. Proiectarea și construcția instalațiilor de incinerare și de coincinerare a deșeurilor și exploatarea sistemelor inginerești ale acestora se efectuează în conformitate cu normele în construcții și cu actele permisive de mediu. Livrarea și recepționarea deșeurilor la instalațiile de incinerare sau de coincinerare a deșeurilor sunt efectuate cu respectarea măsurilor de precauție care asigură prevenirea sau limitarea poluării aerului, solului, apelor de suprafață și a celor subterane și a altor efecte negative asupra mediului și sănătății populației, stabilite prin Regulamentul privind incinerarea deșeurilor, aprobat de către Guvern. Condițiile pentru incinerarea și coincinerarea deșeurilor trebuie să corespundă cerințelor prevăzute de legislația de mediu, de prezenta lege și de Regulamentul privind incinerarea deșeurilor. Incinerarea și coincinerarea deșeurilor sunt permise doar în cadrul unităților autorizate pentru acest scop de către Agenția de Mediu. Pe teritoriul Republicii Moldova sunt interzise incinerarea și coincinerarea anvelopelor uzate, întregi sau tăiate. Instalațiile de incinerare sunt cuptoare prevăzute cu focare cu grătar cu împingere directă sau răsturnată, cuptoare rotative, cuptoare verticale, focare cu ardere în strat fluidizat, sau cu ardere în suspensie. Ele pot trata (arde) deșeuri cu putere calorifică mică, de doar 10 MJ/kg [22]. În ultima perioadă se discută despre coincinerarea deșeurilor. În acest caz deșeurile sunt arse în focarele marilor cazane energetice sau în cuptoarele de ciment, în amestec cu combustibilul uzual al acestora. Ponderea deșeurilor în amestecul combustibil este de cca 10 %. Termenul de „coincinerare” se aplică în cazul în care arderea amestecului combustibil, care conține și deșeuri, nu deturnează instalația de ardere de la utilizarea sa obișnuită. Dacă într-o asemenea instalație scopul principal devine incinerarea deșeurilor, procesul va fi considerat incinerare, nu coincinerare, iar condițiile de autorizare a funcționării în acest caz vor fi mai stricte, adică cele pentru incineratoare. Activitatea de recuperare a materialelor reciclabile sortate se desfășoară în următoarele etape:  colectarea deșeurilor reciclabile de la generatori conform contractelor încheiate;  transportarea deșeurilor reciclabile, cu ajutorul mijloacelor auto închiriate, la punctele de lucru;  manipularea deșeurilor reciclabile cu cupa graifer a excavatorului pe pneuri, cu cupa și furcile stivuitor ale încărcătorului frontal;  descărcarea deșeurilor reciclabile din mijloacele auto pe amplasamentele operatorilor sau ale beneficiarilor şi sortarea deșeurilor pe categorii cu ajutorul cupei de sortare a excavatorului pe pneuri;  concasarea deșeurilor reciclabile provenite din construcții și demolări;  spălarea materialelor/deșeurilor în cupa aferentă excavatorului pe pneuri; odată încărcată cupa cu material ce urmează a fi spălat, aceasta se imersează într-o habă cu apă unde se execută rotația materialului în cupă. Spălarea efectivă se realizează prin fricțiunea componentelor din material în 18 prezența apei. Apa rezultată după spălare este analizată și în funcție de parametrii rezultați se tratează prin instalația de neutralizare sau se preia de alți operatori economici autorizați;  compactarea deșeurilor folosind presele de compactare din dotare, în funcție de categoria acestora;  stocarea temporară a baloților în hala betonată, până la acumularea unui stoc, care să facă transportul la valorificare eficient;  transportarea (livrarea) baloţilor de deșeu, cu ajutorul mijloacelor auto închiriate, la firmele care realizează activitatea de valorificare;  obținerea de produse finite reprezentate de materiale reciclabile utilizabile în construcții, fier vechi din armături, valorificabile la centrele de valorificare ale acestora, precum și materiile sterile utilizabile la umplerea golurilor create prin exploatările materialelor de balastieră [21]. 3. Metode de colectare separată a deșeurilor solide Una din abordările moderne ale separării deșeurilor este separarea la sursa lor de generare, ceea ce înseamnă că însăși generatorii de deșeuri realizează sortarea deșeurilor în dependență de tipul lor, precum și eliminarea lor ulterioară. Colectarea separată a deșeurilor este una din etapele esențiale ale unui management modern al deșeurilor, în vederea transformării lor în produse utile. Aproape toate materialele care intră în compoziția deșeurilor, precum hârtia, cartonul, sticla, ambalajele din plastic sau cutiile metalice, pot reprezenta obiectul procesului de colectare selectivă și apoi de valorificare a acestora. Astfel, colectarea separată a deșeurilor municipale (numită şi colectarea selectivă sau colectarea cu sortare/separare la sursă) presupune depunerea, de către generatorul deșeurilor (de exemplu locatarul unui apartament sau lucrătorul dintr-un birou al unei instituții publice), a deșeurilor separat pe categorii, în recipiente diferite şi colectarea/transportarea ulterioară, separată, a acestor categorii de deșeuri. În Uniunea Europeană (UE) există următoarele sisteme de colectare a deșeurilor: A. Sistemul primar/principal - sistemul folosit de majoritatea locuitorilor din țară; B. Sistemul secundar - este al doilea sistem cel mai folosit în țară; C. Sisteme rar sau foarte rar întâlnite - alte sisteme folosite uneori. Sistemele primare de colectare a deșeurilor utilizate de majoritatea populației sunt diferențiate în următoarele categorii: Sistem de colectare „de la poartă la poartă” – sistemul ce folosește pungi, saci, tomberoane (pubele), containere - deșeurile fiind colectate separat direct de la gospodărie cu o frecvență fixă prestabilită; Colectare în amestec („de la poartă la poartă”) – similar cu sistemul precedent, doar că unele fracțiuni, de exemplu plastic și metal, sunt colectate în același tomberon; Puncte de colectare – containere în locuri publice pentru diferite fracțiuni; Facilități publice de colectare – de regulă, sunt facilități închise/îngrădite de colectare și deseori cu personal, unde fracțiunile reciclabile, deșeurile reziduale, deșeurile periculoase, deșeurile voluminoase, E-deșeurile etc. pot fi aduse din gospodării de către cetățeni; 19 Sistemul de rambursare (depozitează și returnarea) – sistem folosit, de regulă, pentru sticle de băuturi (cutii) confecționate din sticlă, plastic, metal [3]. Prin urmare, colectarea separată a deșeurilor este soluția care trebuie practicată de fiecare și presupune efort minim din partea populației în depunerea deșeurilor reciclabile în locuri special amenajate și ușor accesibile cetățenilor, de obicei în pubele/containere de diferite culori. Separarea deșeurilor reciclabile de restul deșeurilor înseamnă că doar o fracție relativ redusă din totalul deșeurilor ajunge la depozitele de deșeuri, iar valorificarea (refolosirea, reciclarea) și tratarea ulterioară a deșeurilor reciclabile devine mult mai ușoară, aceste deșeuri având o calitate superioară. Colectarea selectiva este determinată de două abordări: recuperarea mai ușoară a materialelor refolosibile, această recuperare putându-se face fie înaintea colectării deșeurilor urbane, fie după colectare, în stații de tratare; facilitarea utilizării ulterioare a deșeurilor, în cazul tratării industriale prin fermentare (compostare), separând elementele nefermentabile sau nocive [5]. Generatorul de deșeuri trebuie, deci, să aibă în acest caz o instruire superioară în ceea ce privește modul de separare a deșeurilor şi trebuie să manifeste o atenție sporită pentru ca deșeurile produse să fie depuse doar în recipientele corespunzătoare. Astfel, un prim-pas în soluționarea problemelor ce țin de deșeurile ar fi aplicarea așa-numitei Reguli 4R. Regula celor 4R presupune: REDUCE - REFOLOSEȘTE - RECICLEAZĂ – REGÂNDEȘTE Reduce! Alimentele sau celelalte produse pe care le cumpărăm sunt învelite în material sau ambalaj, necesar pentru a le proteja și promova. Trebuie să ne asigurăm că alimentele pe care le cumpărăm dispun de ambalaj atât cât le este necesar și că ulterior acesta poate fi reutilizat sau reciclat. Să nu luăm ambalaj în plus! Refolosește! Soluția pentru a reduce cantitatea de deșeuri pe care o trimitem la groapa de gunoi/stația de sortare este aceea de a găsi modalități de reutilizare a acestora. Se pot da la schimb, se pot dărui celor ce au nevoie sau pot fi folosite în alte scopuri. Reciclează! Când reciclăm, luăm materialele care nu mai pot fi folosite, lucruri pe care le considerăm deșeu și le transformăm în produse noi. Reciclarea ține deșeurile departe de groapa de gunoi și salvează resurse naturale prețioase, precum și energie și bani. Regândește! Trebuie să fim atenți ce lucruri utilizăm și cum le utilizăm. Înainte de a utiliza sau de a achiziționa un produs, și nu după, trebuie să analizăm rentabilitatea acestuia din mai multe perspective. Regândirea acțiunilor noastre și optarea pentru produse ecologice zi de zi ar salva planeta de „invazia” deșeurilor. Reciclare înseamnă colectarea separată a deșeurilor (sticla, plastic, hârtie), curățirea și prelucrarea în bunuri utilizabile similare sau diferite. Deșeurile sunt părți din materii prime sau din materialele care rămân în urma folosirii lor și care nu mai pot fi utilizate. Recuperarea și reutilizarea resurselor reciclabile reprezintă mijloace de soluționare a contradictiei dintre cerintele procesului de crestere economică si caracterul limitat al resurselor. 20 Reciclarea este un concept al secolului XX și a apărut ca una din posibilitățile de a limita risipa și de a utiliza mai eficient resursele. A devenit din ce în ce mai clar că industrializarea și creșterea susținuta a populatiei au condus la consumarea unor cantitati de resurse din ce în ce mai mari. Multe țări au abordat deja problema recuperarii si recirculării resurselor refolosibile și au trecut la o coordonare unită a acestei activități. S-au intensificat acțiunile de reglementare a activităților de recuperare, cele pentru stabilirea formelor organizatorice de colectare, precum și eforturile de cercetare pentru găsirea celor mai eficiente căi de recuperare și valorificare a materialelor refolosibile. În domeniul reciclării se impun următoarele strategii: 1. Prevenirea formării deșeurilor; 2.Valorificarea deșeurilor prin optimizarea sistemelor de colectare; 3. Eliminarea finală a deșeurilor care nu și-au găsit o valorificare. Efectele reciclării sunt urmatoarele: - reducerea cantității de energie și de materii prime necesare fabricării de noi produse; - repunerea în circuitul economic a unor importante cantități de materie primă; - reducerea cantitatilor depozitate la rampele de gunoaie sau la incineratoare; - reducerea riscurilor pentru sănătatea noastră și mediu, cauzate de deversarea improprie a unor deșeuri periculoase; - reducerea poluării aerului și a apei. Deșeurile supuse colectării selective și reciclate sunt: 21 1. Deșeuri nepericuloase din ambalaje (hârtie-carton, plastic, sticla, metal) obținute în urma depozitarii, manipulării, reambalării terțiare și expedierii produselor preambalate primar, precum și din activitatea curentă de birou.  Deșeuri de hârtie (deșeuri de ambalaj de hârtie si carton): cutii de carton provenite de la diverse materiale și produse (de la mobilier, rechizite, produse alimentare etc), hârtie de împachetat, deșeuri de hârtie tip maculatura: documente, ziare, reviste.  Deșeuri de plastic: deșeuri de ambalaj provenite de la diverse produse, consumabile, de tip folie, PET, alți recipienți de plastic.  Deșeuri de metal: deșeuri de ambalaj pentru băuturi și produse alimentare.  Deșeuri de sticlă: deșeuri de ambalaj de la recipienții pentru alimente. 2. Deșeuri periculoase și ambalajele acestora (uleiuri minerale, consumabile auto, detergenți, baterii și acumulatori; becuri și tuburi fluorescente; cartușe de imprimantă și tonere etc). 3. Deșeuri din echipamente electrice si electronice, provenite din defectarea echipamentelor de birou în procesul activității curente sau a produselor de acest tip, deteriorate în timpul depozitării sau manipulării, precum și din produse electrice și electronice returnate de clienți. 4. Deșeuri menajere și asimilate acestora, provenite din activitățile curente de birou, curățenie și mentenanță. În cazul în care nu se cunoaște ce produse pot fi reciclate, se caută marcajul de pe ambalaj care indică reciclabilitatea lui sau a ambalajului. Cele mai des întâlnite simboluri, dar nu și unicele, sunt: Fig. 3 Marcajele care indică reciclarea produselor Sursa: [22]. Deșeurile care nu pot fi reciclate mai sunt numite „deșeuri menajere”. Chiar și deșeurile în mod normal reciclabile pot deveni nereciclabile dacă sunt depozitate împreuna cu deșeuri organice. De exemplu, un pahar de hârtie care nu a fost golit de suc înainte de a fi depus în containerul pentru hârtie, va distruge toata hârtia peste care se scurge, făcând-o nereciclabilă. Alte deșeuri nereciclabile sunt șervețelele uzate, hârtia ceruita, hârtia pentru menaj, țigările, etc. Pentru păstrarea caracterului reciclabil, dar și din motive de igiena, este recomandabil ca deșeurile reciclabile să fie curățate cât mai bine de resturi organice înainte de-a fi depuse în containerul de colectare separată. Prin urmare, cele mai toxice deșeuri sunt deșeurile periculoase și acestea trebuie manipulate cu grijă pentru a nu contamina celelalte deșeuri și mediul înconjurător. Acestea au marcajele indicate în figura de mai jos: https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2011/12/New-Picture-4.png https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2014/07/New-Picture-2.png https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2011/12/New-Picture-3.png 22 Fig. 4 Marcaje pentru deșeuri toxice, substanțe toxice Sursa: [22]. În practica mondială cel mai des întâlnite sunt următoarele sisteme de colectare separată a deșeurilor solide: Sistemul de colectare „de la poartă la poartă” și sistemul de colectare prin „puncte de colectare” I. Sistemul de colectare „de la poartă la poartă” Colectarea separată a deșeurilor din poartă în poartă Sistemul de colectare separată „de la poartă la poartă” presupune utilizarea pungilor, sacilor, tomberoanelor (pubelelor), containerelor, astfel încât deșeurile sunt colectate separat direct de la gospodărie de către serviciul de salubritate local având un orar de colectare fix prestabilit. Colectarea deșeurilor din poartă în poartă presupune amplasarea recipientelor de colectare la sursa de generare, cum ar fi case și blocuri de locuit, agenți economici, instituții etc. Conform tipului recipientelor de colectare, deșeurile sunt evacuate de către serviciul de salubritate în saci de plastic sau recipiente de colectare – pubele sau containere. În vederea conformării cu principiile economiei circulare colectarea selectivă a deșeurilor prin saci poate fi cu succes implementată prin intermediul diferitor saci pe categorii. O altă opțiune este dotarea gospodăriilor cu cel puțin 4 saci de gunoi (preferabil reutilizabili) de 100- 120 litri, pentru a colecta separat deșeurile reciclabile (plastic, sticlă, hârtie/carton) și deșeurile reziduale direct la sursă. Această metodă presupune colectarea deșeurilor de la fiecare gospodărie de către operatorul de salubrizare. 23 Atunci când se face o colectare din poartă în poartă a deşeurilor în amestec este suficientă o maşină cu un singur compartiment de colectare. În cazul colectării din poartă în poartă a deşeurilor colectate selectiv este necesar fie să se trimită pe traseu mai multe maşini autocompactoare monocompartiment, fie să se utilizeze maşini dotate cu două sau mai multe compartimente separate pentru colectarea concomitentă a mai multor fracţii de deşeuri. De regulă, în cazul aplicării colectării din poartă în poartă a deşeurilor colectate selectiv, se distribuie populaţiei broşuri cu programul de colectare, pe zile, a diverselor tipuri de deşeuri. În cazul acestui sistem, efortul făcut de generatorul de deşeuri este minim, el trebuind doar să scoată în stradă, în faţa casei sau a instituţiei/firmei, recipientul sau recipientele corespunzătoare tipului sau tipurilor de deşeu care urmează să fie colectate în ziua respectivă. Recipientele de colectare presupun utilizarea pubelelor pentru case individuale, și containerelor pentru blocurile de locuințe, sau agenți economici, etc. Pubelele pot avea capacitati de 120 sau 240 l și sunt de obicei din plastic. Pubelele sunt distribuite de catre operatorul de salubrizare fiecărei gospodării. Această metodă presupune dotarea fiecarei gospodarii cu cel puțin 4 pubele pentru a asigura colectarea separată a diferitor tipuri de deșeuri și anume: albastru – hârtie și carton, galben – plastic, polietilena și PET-uri, verde – pentru sticlă și negru – pentru deșeuri reziduale [6]. Tabel 1. Echipamente de colectare a deșeurilor și costurile acestora ECHIPAMENTE DE COLECTARE A DEȘEURILOR Nr. Produs Caracteristici Preț 1 Camion de gunoi cu cmu t1m-16 ug Camion de gunoi greu seria Farid T1 UG cu încărcare spate, proiectat să funcționeze cu containere îngropate și subterane, precum și în combinație cu containere euro (opțional). Acest model este dezvoltat pe baza camioanelor de gunoi cu încărcare spate din seria T1 testate în timp. 1,000,000.00 MDL 2. Camion de gunoi cu încărcare spate 10 cu ISUZU NPR 10 lung Marcă – ISUZU Model – Isuzu NPR 10 lung Tip – camion de gunoi Prima înmatriculare – 2014 Kilometraj – 100 km Ore de lucru – 2 m / h Volum -10 m³ 1,000,000.00 MDL 3. Camion de gunoi cu încărcare spate FARID T1MH-17 cub Camionul de gunoi greu seria Farid T1 cu încărcare spate este proiectat pentru colectarea mecanizată și manuală a deșeurilor municipale solide și transportarea acestora la locurile de eliminare. - 4. Camion de gunoi cu încărcare laterală GAZ 3309 Puterea motorului - 125 Tipul de combustibil -diesel Capacitatea caroseriei, m3 -8 Masa deșeurilor încărcate, kg -3100 Factorul de compactare a resturilor de la 2,5 la 4 Capacitatea de încărcare a manipulatorului, kg- 500 Masa echipamentului special, kg nu mai mult de 1900 Greutate brută, kg 8180 - 24 Eurocontainere 1100 litri 1 Container de gunoi 1100 litri (capac plat) (albastru) Volum: 1100 litri Greutate: aprox. 50 kg Material: HDPE, stabilizat UV, rezistent la temperaturi ridicate și scăzute Roți: 4 roți de cauciuc Ø 200, Marginea întărită a structurii în formă de fagure de miere Întăriri suplimentare sub formă de încovoiere pe toată lungimea tuturor pereților containerului Capac cu mâner care permite deschiderea frontală și laterală Suprafață interioară netedă pentru descărcare și întreținere ușoară Fabricat din materii prime Producție: Europa În conformitate cu standardul european EN840 , ISO. Dimensiuni: 1370 x 1070 x 1461 mm 4,700.00 MDL 2 Container de gunoi 1100 litri (capac rotund) (albastru) Recipient 1100 litri cu capac rotund Element: 1100l Materie: polietilenă de înaltă presiune (modelare prin injecție). Capac rotund Colecția Ø 200 Prinderea prin ridicare: prin butucii laterali sau prin bară Dimensiuni: 1370 x 1290 x 1080 mm Eurocontainerii au un volum de 1100 litri cu capac rotund Rezervoarele din plastic sunt foarte rezistente la temperaturi extrem de scăzute și ridicate și sunt, de asemenea, foarte rezistente la expuneri chimice, mecanice, la temperaturi și UV. 5,500.00 MDL 3 Container cu pedale galvanizat cu capac rotund, fără pedală, volum 1100L EU Este rezistent la foc Material: oțel galvanizat Domeniu de aplicare: pentru deșeurile municipale Set complet: capac, 4 roți, mâner Capacitate: 1100 litri Containerul este fabricat din tablă de oțel presată de înaltă calitate. Containerul galvanizat este rezistent la coroziune. Dotat cu mânere pentru a se asigura deplasarea sigură și ușoară. 8,550.00 MDL 4 Eurocontainer galvanizat pentru deșeuri 1100 litri Aceste containere de 1,1 m³ sunt utilizate pentru colectarea deșeurilor. Designul este adaptat pentru ridicarea și golirea automată în camioane speciale de gunoi, utilizate, de obicei, pentru diverse deșeuri. Au o trapă rotunjită. Container mobil de uz casnic, 1100 litri, standard european EN 840-3. Cadru și panouri din oțel. Galvanizat. Trapa glisantă, acționată prin arc, rotunjită. Frână de picior pe roțile din față. Roți înșurubate în corp și rotative. Producție: Europa Conforme cu standardul european EN840, ISO. 9,500.00 MDL PUBELE PENTRU GUNOI 100-360 L 1 Container pentru gunoi cu roti 360 l (black) Containerele euro cu un volum de 360 litri sunt destinate colectării deșeurilor menajere și industriale. Sunt realizate prin turnare prin injecție a polietilenei de înaltă densitate (HDPE) exclusiv de prima calitate, fără adăugarea de deșeuri din plastic reciclat (reciclare). Greutate – 25KG 1,300.00 MDL 2 Container pentru gunoi cu roti EU 120 l (black) Material: (LDPE), polietilenă de înaltă densitate, rezistent la UV Volum: 120 l Numărul de roti: 2 Diametrul rotii: 200 mm material roti: cauciuc Dimensiune: 56x48x94 cm Greutate: 9.50 kg Culoare: negru 500.00 MDL 25 3 Container pentru gunoi cu roti EU 240 l (albastru) Material: (LDPE), polietilenă de înaltă densitate, rezistent la UV Volum: 240 l Numărul de roti: 2 Diametrul roții: 200 mm material roți: cauciuc Dimensiune: 74x58x107 cm Greutate: 13 kg Culoare în stoc: albastru 750.00 MDL 4 Coșul de gunoi 120l cu pedala StefanPlast (verde) Coșul de gunoi (120 de litri) cu roțile este un produs extrem de practic și funcțional, potrivit atât pentru colectarea deșeurilor, cât și pentru reținerea ierbii și a frunzelor. Datorită aderenței și roților de cauciuc confortabile, mișcarea devine simplă și ușoară. Este disponibil în două versiuni: cu deschiderea capacului pedalei sau cu deschidere manuală a capacului elevatorului. Produsul este completat cu un inel de retenție util pentru pungă și un capac de deschidere situat în partea de jos care permite scurgerea apei după spălare. 880.00 MDL 5 Pubela de gunoi 120l UE pentru colectarea separată a deșeurilor (verde) Dimensiuni: 550x480x964 mm Greutate: 9 kg (+/- 5%) Material: HDPE (polietilenă de înaltă densitate) Rezistență la temperatură: -30 C până la +80 C 690.00 MDL 6. Pubele cu pedala 80L p/u transportarea deșeurilor Această pubelă este perfectă pentru proprietarii de case private și agenții economici. Recipient din plastic durabil. Volum: 80 L Dimensiuni: 51cm x 40cm x 79,5cm Țară: Italia 530.00 MDL COȘURI DE GUNOI 1 Coș de gunoi cu pedală 80L (gri) Această urnă este perfectă pentru proprietarii de case private și agenții economici. Coș de gunoi din plastic durabil. Rezistă perfect atât la temperaturi ridicate, cât și la temperaturi scăzute. Acest lucru permite să ie păstrat afară. Pentru transportarea confortabilă, coșul de gunoi este echipat cu 2 roți. Volum: 80 L Dimensiune: 51cm x 40cm x 79.5cm Țara: Italia 550.00 MDL 2 Coș de gunoi cu pedală 60 l (verde) UE Volum: 445x522x690mm Greutate: 5,2 kg (cu pedală) Rezistență: de la -30 C la +80 C 450.00 MDL 3 Coș de sortare a sticlei 80L Containere pentru deșeuri sortate sau pubele pentru deșeuri sortate. Ideal pentru birouri, clinici medicale, centre comerciale, centre de afaceri și companii mari. Un set poate fi asamblat din orice număr de recipiente. Sistemele sunt fabricate din polipropilenă durabilă, cu o grosime de 3,5 mm, au un design remarcabil și o calitate excelentă. Coșurile se potrivesc între ele, astfel încât setul nu se clatină. Lățime de 55 cm Înălțime 84 cm Diametru 34 cm 1,190.00 MDL 4 Set de coșuri de sortare 5 buc. (sticlă, hârtie, plastic, organic, gunoi) Containere pentru deșeuri sortate sau pubele pentru deșeuri sortate. Ideal pentru birouri, clinici medicale, centre comerciale, centre de afaceri și companii mari. Un set poate fi asamblat din orice număr de recipiente. Sistemele sunt fabricate din polipropilenă durabilă, cu o grosime de 3,5 mm, au un design remarcabil și o calitate excelentă. Coșurile se potrivesc între ele, astfel încât setul nu se clatină. Lățime de 55 cm Înălțime 84 cm Diametru 34 cm 5,600.00 MDL 26 5 Urnă din plastic cu pedală 20 l (cafenie) Urnă din plastic cu pedală de 20L iese în evidență ca un produs cu un design plăcut și colorat, care aduce o notă de diversitate în colectarea deșeurilor zilnice. Mecanismul de deschidere a pedalei și mecanismul anti-rollover îl fac practic și funcțional. 160.00 MDL 6 Urnă pentru gunoi 100 l Plastic HDPE Volum: 100 litri Dimensiuni: 500 x 950 Greutate: 5,45 kg 300.00 MDL 7 Urnă pentru gunoi 120 l Plastic HDPE Volum- 120 litri Inaltime-84 cm Lățime-62 cm Greutate- 4,5 kg 385.00 MDL 8 Urnă pentru gunoi 50 l Capacitate - 50 litri Montare - pe perete, pe un stâlp, pe un suport Lățime - 480 mm Lungime - 357 mm Înălțime - 811 mm Material - polietilena (HDPE) 980.00 MDL Sursa: elaborat de autor în baza datelor oferite de Eximotor SA. [7]. Metoda de colectare a deșeurilor din poartă în poartă presupune asigurarea accesului operatorului de salubrizare la recipientul de gunoi. Astfel, locatarii trebuie să asigure operatorului de salubrizare accesul în curte sau să scoată recipientele de gunoi după poartă conform orarului stabilit de colectare a deșeurilor. În țările străine se folosește pe larg sistemul de colectare separată a deșeurilor „din poartă în poartă”, în special în orașele mici și localitățile rurale cu gospodării casnice. Acest sistem nu necesită investiții mari pentru construcția platformelor de colectare, însă presupune costuri de colectare ale operatorului de salubrizare, costuri pentru procurarea sacilor sau recipientelor de colectare, astfel încât fiecare gospodărie să fie dotată cu cel puțin 4 pubele/saci de gunoi de diferite culori (albastru – hârtie și carton, galben – plastic, polietilenă și PET-uri, verde – pentru sticlă și negru – pentru deșeuri reziduale). Din practica altor țări pubelele sunt, de obicei, de 120-240 litri, iar sacii de gunoi de 100- 120 litri. Colectarea de la poartă la poartă în țările UE variază după numărul de tomberoane folosite - de la 1 tomberon – colectând deșeurile reziduale și până la 6 tomberoane/saci pentru deșeurile reciclabile bio-deșeuri. În Republica Moldova există 60 de operatori, care dețin autorizații de mediu pentru gestionarea deșeurilor, dintre care 5 operatori dețin autorizație de colectare și transportare a deșeurilor menajere, 2 operatori (Î.M. ,,Gospodăria Comunală Strășeni” și S.R.L. ,,SALUBRIS GRUP”) dețin autorizație de colectarea şi transportarea deșeurilor municipale și un operator (S.R.L. ,,ABS”) care deține autorizație privind colectarea, transportarea, sortarea, depozitarea temporară şi tratarea (compostarea şi balotarea) deșeurilor municipale [8]. Unul din cei mai mare operatori care deservește municipiul Chișinău este Î.M. Regia Auto salubritate. Activitatea acestui operator are ca scop colectarea şi transportarea deșeurilor menajere la gunoiștea municipală. Zilnic din oraș sunt evacuate circa 5000 m3 de deșeuri menajere. Transportarea deșeurilor este organizată şi în zilele de odihnă, sărbători, iar centrul orașului este salubrizat permanent în două schimburi. În activitatea de salubrizare sunt implicate 92 unități de transport. Parcul de mașini se înnoiește 27 permanent cu autocamioane speciale noi de o capacitate mai mare. În oraș sunt instalate peste 10000 de containere pentru acumularea deșeurilor. Mai jos sunt prezentate tarifele pentru colectarea și transportarea deșeurile menajere solide, pentru serviciile prestate persoanelor fizice și juridice (tabelul 2). Tabelul 2. Tarifele pentru colectarea şi transportarea deșeurilor menajere solide Î.M. Regia „Autosalubritate” Servicii persoane juridice: Tarifele: Serviciile de colectare şi transportare a deșeurilor menajere solide prestate agenților economici din orașului Chișinău pentru 1 m3: fără TVA – 100.00 lei cu TVA – 120.00 lei Serviciile de prelucrare şi înhumarea 1 m3 de deșeuri şi transportare la gunoiște de la agenți economici şi entități: fără TVA – 20.00 lei cu TVA – 24.00 lei Servicii persoane fizice: Tarifele: Serviciile prestate populației orașului Chișinău pentru 1 m3: fără TVA – 55.50 lei Tariful lunar pentru o persoană: la bloc – 9.25 lei sector particular – 18.50 lei Sursa: elaborat de autor în baza datelor Î.M. Regia „Autosalubritate”. Unicul operator din Republica Moldova, care deține autorizație privind colectarea, transportarea, sortarea, depozitarea temporară şi tratarea (compostarea şi balotarea) deșeurilor municipale este Compania „ABS Recycling”. Acest operator a început să activeze în domeniul gestionării deșeurilor în anul 2006. Prima direcție abordată a fost reciclarea deșeurilor de ambalaje PET. În lipsa unui sistem de colectare selectiv și din cauza restricțiilor legislative privind importul deșeurilor din mase plastice, compania s-a confruntat cu o criză majoră de materie primă. În acel moment au fost planificate următoarele activități: crearea propriului sistem selectiv de colectare și construcția unei fabrici de sortare a deșeurilor menajere mixte. Operatorul prestează următoarele servicii: Colectarea deșeurilor reciclabile - Compania „ABS Recycling” are o rețea de containere pentru colectarea selectivă. În aceste container, se depozitează toate deșeurile reciclabile, pentru a diminua contaminarea acestor deșeuri în tomberoanele comune pentru deșeuri menajere. Sortarea deșeurilor mixte menajere este un proces anevoios și costisitor. Sortarea deșeurilor municipale este o etapă a procesului tehnologic de reciclare. Procesul de reciclare diferă de la o materie la altă, în dependență de compoziția deșeului. Pentru a identifica tipul deșeului, operatorul deține o fabrică de sortare, unde toate deșeurile generate în mun. Chișinău trec printr-o sortare automată și manuală. Reciclarea maselor plastice este un proces tehnologic care schimbă calitatea de deșeu al unui obiect, oferindu-i o valoare economică. Reintroducerea în piață a deșeurilor este economie circulară și reprezintă o sursă de conservare a resurselor naturale. Materialele plastice sunt utilizate pe larg în toate domeniile de activitate. Utilitatea și comoditatea lor au ajuns să creeze probleme atunci când acestea deveneau deșeuri. Servicii pentru evenimente - operatorul prestează servicii de arendă a tomberoanelor și colectare pentru diverse evenimente, precum Hramul Orașului, Ziua Vinului, etc. Producerea containerelor - atelierul de producere a containerelor face parte din activitatea companiei, deoarece operatorul instalează lunar tomberoane, în diferite locații, la cererea 28 locatarilor. Compania produce și la comandă, pentru diferiți clienți containere personalizate, pentru colectarea selectivă a deșeurilor. Tur la sortarea deșeurilor - Turul fabricii de sortare se organizează la cerere, pentru grupuri de 10- 30 de persoane cu asistența unui ghid profesionist care explică toate etapele de sortare și de reciclare [9]. Procesul de colectare separată a deșeurilor este primul pas în procesul reciclării din fiecare gospodărie, care presupune:  Identificarea deșeurilor de ambalaje din fiecare gospodărie;  Presarea deșeurilor de ambalaje din plastic, hârtie sau carton, înainte de depozitare pentru a economisi spațiul;  Depozitarea deșeurilor de ambalaje separat de gunoiul menajer;  Depunerea deșeurilor colectate separat în pubelă/containerul – galben (plastic), verde (sticlă), albastru (hârtie-carton) și negru (deșeurile care nu pot fi reciclate). 29 II. Sistemul de colectare prin „puncte de colectare” Colectarea separată prin aport voluntar, în puncte de colectare stradală Sistemul de colectare separată a deșeurilor prin puncte de colectare sau platforme de colectare/parcuri de containere presupune colectarea deșeurilor în containere, care sunt de obicei de 1,1m3, fiind instalate pe platforme de colectare. Fig. 5 Modulele de colectare a deșeurilor din Ștefan Vodă Sursa: Primăria orașului Ștefan Vodă În orașul Ștefan Vodă, cu o populație de peste 7000 de locuitori, este aplicat un nou sistem de management al deșeurilor. Astfel, în patru cartiere din Ștefan Vodă sunt amenajate câte un modul de colectare selectivă a deșeurilor. Este vorba de platforme de tip închis, adică tomberoanele sunt amplasate în module la care nu au acces nici câinii, pisicile și nici boschetarii. La intervale determinate de conținutul fiecărui container şi de capacitatea sa, acestea sunt preluate de către utilaje de capacitate mare şi fie sunt golite pe loc în bena acestor utilaje, fie transportate la centre de tratare/valorificare, unde sunt golite şi apoi returnate la locul inițial. Astfel, este important ca deșeurile să fie reciclate este necesar ca ele să fie identificate corect apoi sortate și depuse de consumator într-un container separat cu specificația concretă a deșeului (vezi fig.6). Fig. 6 Identificarea, sortarea și depunerea corectă a deșeurilor Sursa: Asociația de dezvoltare Intercomunitară „Dobrogea” 30 Pentru a facilita procesul de colectare selectivă a deșeurilor învedera reciclării, sunt utilizate containere de diferite culori: albastru – hârtie și carton galben – plastic, polietilenă și PET-uri verde – pentru sticlă negru – pentru deșeuri reziduale maro – deșeuri biodegradabile/compostabile roșu – deșeuri periculoase. Acest sistem este răspândit pe larg în prezent în Republica Moldova şi alte ţări europene. În Republica Moldova sistemul dat este implementat în mare parte pe lângă blocurile locative din orașele mari sau pe anumite străzi din localitățile rurale (de exemplu, satele Sărata Veche, Sărata Nouă și Hârtiești din comuna Sărata Veche, raionul Șoldănești). Din practica altor țări pubelele sunt, de obicei, de 120-240 litri, iar sacii de gunoi de 100-120 litri. Sistemul de colectare prin platforme de colectare necesită investiții în construcția platformelor de colectare şi dotarea acestora cu containere. Dezavantajele platformelor de colectare pot fi: Distanța mare până la platforma de colectare pentru unele locuințe individuale poate fi incomod în ceea ce privește distanța mare până la platformele de colectare; Nemulțumiri din partea locatarilor gospodăriilor în apropierea cărora sunt construite platformele de colectare; Costuri de investiții relativ mari; Implicarea unui număr mai mare de personal; Durata colectării relativ mai mare; Dificultăți în urmărirea cantității de deșeuri evacuată de la fiecare gospodărie; Alegerea tipurilor de containere pentru colectarea deșeurilor trebuie să se realizeze astfel încât să fie evitată depășirea capacităților optime de colectare, respectând în același timp normele de igienă. Fig. 7 Alegerea tipurilor de containere pentru colectarea deșeurilor Sursa: elaborat de autori.  să poată fi ușor umplute;  să poată fi ușor accesate și golite de către cei ce asigură serviciul de salubrizare;  să poată fi menținute în condiții satisfăcătoare de igienă. 31 Evacuarea deșeurilor este realizată de către operatorul de salubrizare prin golirea pubelei, de obicei, o data la 1-2 săptămâni. Pubelele trebuie să fie prevăzute cu roti, care se golesc prin intermediul unei instalații de ridicare și răsturnare într-un autovehicul de colectare și apoi se pun înapoi în același loc. Sistemul de prindere prevăzut pe pubelă va ușura munca personalului de încărcare. Pentru aceasta se vor utiliza pubele diferite, care vor fi golite în autovehicule prevăzute cu un sistem combinat de prindere pentru mai multe tipuri de pubele. Totodată, în afară de sistemul de prindere, autovehiculele de colectare trebuie să fie prevăzute cu un mecanism de compactare a deșeurilor, astfel încât să se poată încărca de două sau trei ori mai multe pubele. Preferabil să se utilizeze autovehicule cu spațiu de colectare a deșeurilor de până la 23 m3. Fig. 8. Autovehicule de colectare a deșeurilor prevăzute cu un sistem combinat de prindere pentru mai multe tipuri de pubele În cazul procedurii de colectare în saci de unică folosință, procesul de colectare se ușurează, deșeurile fiind adunate curat și igienic în saci de hârtie sau plastic, sunt încărcate manual direct în autovehicule de colectare. Alte avantaje în urma utilizării sacilor sunt: scurtarea duratei de colectare, nu este necesar curățarea pubelei, implicarea unui număr redus de personal, costuri reduse de întreținere și costuri de investiții mici. Ca dezavantaje vom menționa riscul ruperii sacilor și necesitatea procurării diferitor tipuri de saci și plasării acestora cu o frecvență regulată. Instalarea sacilor poate fi realizată de către autoritatea de salubritate însăși sau compania de reciclare, ceea ce va reflecta în costuri mai mari pentru prestarea serviciilor. Nota bene! Cu cât e mai mare pubela, cu atât se aruncă mai mult în ea! Chiar dacă pe vechile pubele de 120 l, care inițial erau folosite pentru deșeurile reziduale, va fi pusă eticheta cu un autocolant verde cu mesaj bilingv pentru colectarea deșeurilor din sticlă, spre exemplu, programată pentru ridicare o dată la două luni, experiența arată că o parte din utilizatori va fi tentată să continue să umple aceste containere cu deșeuri reziduale amestecate în loc de sticlă. Obiceiul de a arunca deșeurile reziduale în pubela cu volum mai mare (120 l) este greu de combătut, oamenii neavând motivația pentru a folosi pubela neagră mai mică, de 40 litri, special concepută pentru acest fel de fracție în noul sistem. Recipientul cu volum mai mic are menirea de a-i stimula pe localnici să genereze și să sorteze mai puține deșeuri reziduale, dar vechile obiceiuri pot reprezenta o amenințare de a sabota sistemul. Golirea containerelor trebuie să se realizeze în funcție de: ➢ gradul de umplere a acestora de către populație; ➢ variațiile de temperatură (vara, datorită temperaturii ridicate, frecvența de colectare a deșeurilor va fi mai mare). 32 Soluția: penalizarea locatarilor prin stabilirea unui tarif lunar dublu pentru colectare. Cheia succesului: ! Eliminarea vechilor containere de 120 l și instalarea pubelelor mici pentru diferite tipuri de deșeuri ! Voința din partea APL pentru reușita proiectului și îndeplinirea obiectivelor cu privire la menținerea țintelor de reciclare asumate. În conformitate cu Codul Practic în Construcții (CP A.09.05:2017) – Norme și reguli de exploatare tehnică a fondului locativ (pct. 7.7):  Tomberoanele pentru gunoi trebuie să fie instalate pe platforme betonate sau asfaltate, de regulă, cu împrejmuire din elemente standarde din beton armat sau din alte materiale, cu asigurarea accesului persoanelor cu dizabilități.  Platformele pentru containere pe roți trebuie să fie utilate cu rampa de acces din partea carosabilă și barieră (bordură) cu înălțimea de 7-10 cm, excluzând posibilitatea de rulare liberă a containerelor în afara rampei.  Căile de acces la locul de instalare a containerelor și tomberoanelor de gunoi staționare trebuie să fie iluminate și sa aibă îmbrăcăminte rutieră, ținând cont de virajul mașinilor și consola brațului de ridicare a transportatorului de containere sau manipulatorului.  Tomberoanele de gunoi trebuie să fie amplasate la o distanță de nu mai puțin de 20 m de la ferestre până la uși ale blocurilor de locuit, dar nu mai mult de 100 m de la intrare în clădire.  Numărul și capacitatea tomberoanelor de gunoi din curte se determină de către operatorul preocupat de recuperarea deșeurilor menajere.  Deșeurile voluminoase, mobilierul vechi, bicicletele, resturile de la reparația curentă a apartamentelor, etc. trebuie să fie colectate pe platforme special amenajate sau în rezervoare de depozitare, și la cererea administratorilor, evacuate cu camioane de transportare a gunoiului voluminos sau cu transport de mărfuri obișnuit [10]. Tabelul. 3 Comparație între sistemele de colectare selectivă Comparație între sistemele de colectare selectivă prin puncte de colectare stradală de la poartă la poartă Definiție Deșeurile sunt duse de către locatar de la locuinţa sa la punctul de colectare Colectarea deșeurilor de la locuință (de acasă) Sortare Sortarea se face sau nu de către locatar. Pot fi sortate sau nu la centru Materiale colectate Materiale separate sau materiale în amestec Containere Comunal Individual (poate fi comunal în cazul blocurilor de apartamente) Necesitatea transportării de la consumator Redusă pană la mare Nu există Necesitatea transportării pentru colectare Redusă Mare Cantitatea colectată De la mare la mică Mare Nivelul de contaminare Scăzut - în cazul colectării selective. Mare în cazul colectării mixte Sursa: [10]. 33 Simboluri pentru colectarea selectivă a deșeurilor Fiecare tip de ambalaj este identificat printr-un simbol, care oferă informații despre materialul din care sunt confecționat, dar și despre reciclarea corectă. Simbolul buclei Mobius de pe ambalaje indică posibilitatea acestora de reciclare. Simbolul pentru ambalajele reciclabile din plastic poate fi diferit, în funcție de tipul acestuia. Astfel, PET, PETE (polietilen tereflatat), HDPE (polietilenă de mare densitate), PP (polipropilenă) sunt ambalaje care pot fi reciclate complet. V (vinil), PVC și LDPE (polietilenă de joasă densitate) se reciclează doar parțial. Simbolurile pentru polistiren (PS) și alte materiale plastice indică faptul că nu se pot recicla. Pentru hârtie și carton, există trei simboluri: 20 PAP pentru carton ondulat, 21 PAP pentru carton neted și 22 PAP pentru hârtie. La metale avem trei simboluri diferite: 40 FE pentru materiale feroase, 41 ALU pentru aluminiu, alamă, inox și alte materiale sau aliaje neferoase. Acest simbol se regăsește pe ambalajele care conțin metal reciclabil, mai precis oțel, care se va colecta în recipiente speciale. Pentru ambalajele din aluminiu care pot fi reciclate, se folosește acest simbol. Acest simbol marchează obiectele reciclabile din sticlă. Simbolul pubelei barate, prezent de regulă pe electronice și electrocasnice, sugerează că este indicată predarea către un centru de colectare electronice și nu aruncarea în pubele de gunoi. Acest simbol, cunoscut sub denumirea de ”punct verde”, nu are legătură cu posibilitatea de reciclare a unui produs. În schimb, oferă informația că producătorul contribuie la costurile de recuperare și reciclare ale ambalajelor. Acesta este un simbol internațional, care atenționează asupra importanței reciclării și a sustenabilității. 34 4. Reciclarea deșeurilor colectate Cum reciclam? Recipientele reciclabile trebuie să fie goale, curățate de orice urme de mâncare sau lichide și uscate, înainte de a le arunca în containerele dedicate. Un articol murdar poate contamina un camion întreg, deci asigurați-vă că reciclabilele sunt goale, curate și uscate. Odată ce cartonul sau hârtia intră în contact cu alimente sau lichide, nu mai poate fi reciclat. Nu lăsați niciodată mai mult de o linguriță de lichid să rămână într-un recipient reciclabil. Colectare selectiva În functie de amplasarea recipientelor de colectare separată pot fi alese două opțiuni de colectare a deșeurilor: Colectarea separată din poartă în poartă, care se poate realiza fie în saci de plastic, fie în recipient de colectare – pubele sau containere; Colectarea prin aport voluntar se face în puncte de colectare stradală. Frecvenţa de colectare poate să difere în funcţie de tipul deşeurilor. Astfel, în cazul deşeurilor organice, frecvenţa de colectare poate fi relativ ridicată, de cel puţin odată pe săptămână, în timp ce frecvenţa de colectare a deşeurilor de plastic sau sticlă, de exemplu, poate fi mai redusă, odată la două săptămâni sau chiar numai odată pe lună. Desigur, pentru a implementa aceste activități, este necesar să existe oriunde condiții adecvate (funcționarea punctelor de colectare a deșeurilor sau containere speciale pentru colectarea deșeurilor reciclabile). 35 Ce deșeuri colectăm în Pubela / Containerul GALBEN? – PLASTIC Ce deșeuri poți colecta? Ce deșeuri NU poți colecta?  Recipiente din plastic pentru băuturi (PET-uri);  Pungi de plastic;  Cutii pentru alimente de plastic;  Caserole de plastic, tăvițe de polistiren pentru carne;  Veselă de plastic puțin murdară;  Folie de plastic protectoare;  Cutii din plastic de la lapte și sucuri;  Recipiente din plastic de la cosmetice, detergenți și produse de curățat.  Capacele recipientelor care nu sunt din plastic;  Folie de plastic contaminată cu deșeuri menajere;  Dosare de plastic, bibliorafturi;  Ambalaje din plastic în care au fost substanțe inflamabile (de exemplu combustibili, diluanți), explozive, infecțioase (de exemplu seringi), toxice, corozive;  Produse mixte (combinații de plastic și metal), de exemplu cabluri. Sfaturi utile: Goliți și curățați recipientele din plastic înainte de a le introduce în pubelă sau container. Îndepărtați alte materiale de pe acestea: capace și inele metalice, hârtie și carton. Presați ambalajele din plastic pentru a reduce volumul acestora. Fig. 9 Colectarea selectivă a deșeurilor de ambalaje din plastic strada Ion Creangă, Chișinău Sursa: poze autori. 36 Ce deșeuri colectăm în Pubela / Containerul ALBASTRU? - HÂRTIE și CARTON Ce deșeuri poți colecta? Ce deșeuri NU poți colecta? a) Deșeuri de ambalaj de hârtie și carton:  Ambalaje de hârtie și carton curate;  Cutii de carton de la diverse materiale și produse (de la electrocasnice și mobilier, de la detergenți și cosmetice, de la produse alimentare și băuturi etc.);  Cartoane de ouă;  Veselă de unică folosință din carton puțin murdară;  Tuburile de la hârtie igienică și prosoape de bucătărie;  Pungi de hârtie și hârtie de împachetat. b) Deșeuri de hârtie, tip maculatură:  Ziare, reviste, cărți, pliante, broșuri;  Hârtie tipărită și corespondența (documente, scrisori, plicuri vechi);  Caiete și agende folosite.  Deșeuri de hârtie și carton contaminate cu ulei și alte resturi de mâncare sau vopsele (șervețele de bucătărie folosite, veselă de unică folosință foarte murdară, ambalaje de hârtie foarte murdare);  Hârtia cerată sau plastifiată (se identifică prin rupere, dacă rămâne o peliculă de plastic care împiedică ruperea hârtiei);  Hârtia cu capse;  Hârtia deteriorată prin putrezire;  Hârtia igienică;  Pungile din hârtie impermeabilă;  Produse mixte (hârtie cu metal), de exemplu cartonul laminat. Sfaturi utile: Îndepărtați alte materiale de pe hârtia și cartonul folosit (de exemplu folii din plastic lipite de cartoane sau hârtii, bucăți de polistiren, cleme metalice etc.). Pliați ambalajele de hârtie și carton înainte de a le introduce în pubelă sau container. În cazul în care, după pliere, ambalajele încă depășesc gabaritul gurii pubelei/containerului, așezați ambalajul alături de acestea. Nu aruncați ambalajele de hârtie în pungi de plastic. Fig. 10 Colectarea selectivă a maculaturii de pe strada Ion Creangă, municipiu Chișinău Sursa: poze autori. 37 Ce deșeuri colectăm în Pubela / Containerul VERDE? – STICLĂ Ce deșeuri poți colecta? Ce deșeuri NU poți colecta?  Sticle de orice culoare (albă, cafenie sau verde) - fără dop;  Borcane - fără capac;  Ambalaje din sticlă de la produse cosmetice (de exemplu sticle de parfum).  Geamuri, parbrize și oglinzi sparte;  Resturi de porțelan și ceramică (de exemplu farfurii sparte);  Recipiente de cristal;  Lustre, becuri și lămpi;  Vata de sticlă;  Ambalaje din sticlă în care au fost substanțe inflamabile (de exemplu combustibili, diluanți), explozive, infecțioase (de exemplu sânge), toxice, corozive. Sfaturi utile: Goliți și clătiți recipientele din sticlă înainte de a le introduce în pubelă sau container. Îndepărtați alte materiale de pe acestea: capace, etichete, inele metalice