Monografii
Permanent URI for this collectionhttps://rses.ince.md/handle/123456789/9
Browse
Item Conturile Naționale de Transfer ale Republicii Moldova: metodologie, rezultate, aplicații(INCE, ASEM, 2023) Prohnitchi, ValeriuConturile Naționale de Transfer încă este un concept tânăr și în continuă evoluție. Echipe de cercetători din mai multe țări elaborează și perfecționează continuu sistemele naționale de CNT. Există și un important proiect internațional de colaborare academică și cercetare aplicată în acest domeniu - și care câștigă o aderență tot mai largă. Cu contribuția nemijlocită a autorului, Republica Moldova a aderat la acest proiect în anul 2017. În Republica Moldova cercetările bazate pe CNT sunt la început de cale. Merită de subliniat faptul că, grație eforturilor BNS, Republica Moldova dispune în prezent de un set vast de date statistice calitative și relevante pentru sistemul CNT. După derularea RGPL, datele demografice au început să reflecte în mod coerent dinamica și schimbările structurale ale populației. SCN oferă un cadru macroeconomic care servește ca punct de sprijin solid în elaborarea CNT. Seturile de date microeconomice, reprezentate de CBGC și Ancheta Forței de Muncă (AFM), oferă o informație bogată pentru estimarea fluxurilor intergeneraționale. În ansamblul lor, aceste date reprezintă un cadru fiabil pentru compilarea practic a tuturor variabilelor din CNT. Principala omisiune a datelor, ca și în majoritatea țărilor unde au fost elaborate sistemele CNT, este neincluderea populației instituționalizate (cea care locuiește în afara gospodăriilor casnice – în cămine, locuri de detenție, aziluri etc.). O altă problemă comună pentru toate sistemele CNT este elaborarea acestora pe baza unor date transversale, deși conceptual CVE are un sens socioeconomic longitudinal. O particularitate a CNT pentru Republica Moldova constă în faptul că sistemul elaborat nu acoperă raioanele din stânga Nistrului. De asemenea, lipsesc date statiItem Discriminarea, abuzul şi violenţa asupra persoanelor vârstnice(INCE, 2015) Gagauz, Olga; Buciuceanu-Vrabie, MarianaItem Echilibrul dintre muncă și viața de familie: necesități ale părinților și rolul politicilor sociale(INCE, 2021) Chistruga-Sinchevici, IngaÎn familia modernă, munca depășește granițele gospodăriei, distanța dintre locul de muncă și casă devine din ce în ce mai mare, ambii soți prestează o muncă remunerată, cu mplicaţii asupra distribuţiei rolurilor de gen iar supravegherea și îngrijirea copiilor devine o problemă majoră. În rezultat responsabilitățile casnice sunt în conflict cu munca și nu mai există armonie. Până la declararea independenței Republicii Moldova, munca femeilor, implicit a mamelor, în țara noastră era practic obligatorie, totodată existau diverse practici informale și formale pentru a ajuta femeile să combine rolurile de angajată și de mamă (sistem de creșe, grădinițe, servicii medicale, tabere de vară puse la dispoziția părinților și copiilor). Cu toate acestea, menținerea unui echilibru între activitatea profesională și cea familială nu era ușoara. Politica familială era orientată spre modelul unei familii cu două cariere, adică cu doi părinți muncitori, cu un anumit sprijin de stat. De asemenea, angajarea profesională era sursa dreptului la bunăstare, ceea ce a făcut ca participarea forței de muncă să fie o obligație, în timp ce în țările europene participarea în câmpul muncii reprezentă baza pentru obținerea de prestații sociale. Viaţa profesională şi cea de familie reprezintă două puncte focale în viața unui adult și interconectate una la alta. Munca și cariera sunt aspecte importante dincolo de nevoile financiare, în condițiile accentuării importantei identitații profesionale. Totodată, locul de muncă oferă împlinire la nivel personal și reprezintă o arena socială pentru a dezvolta relații și a primi sprijin. Concomitent și participarea la îngrijirea și educația copiilor este esențială. Însă în societatea actuală plină de responsabilități și angajamente, obţinerea unui echilibru între viața profesională și viața familială se dovedeşte a fi o adevărată provocare. Schimbările substanţiale pe piaţa muncii şi în organizarea vieții de familie creează un context în care părinților le este din ce în ce mai greu să dezvolte strategii de îmbinare cu succes a responsabilităților profesionale și a celor familiale.Item Evaluarea efectelor îmbătrânirii demografice asupra dezvoltării socioeconomice(Tipografia Centrala, 2014) Savelieva, Galina; Cesnocova, Nina; Taragan, Raisa; Tomceac, Ana; Zaharov, SvetlanaStudiul prezintă abordări metodologice de evaluare a impactului îmbătrînirii demografice asupra dezvoltării socioeconomice în baza unui sistem de indicatori ce caracterizează situația în diferite domenii – piața muncii, educația, ocrotirea sanătății, protecția socială și sitemul de pensionare. Sunt elaborate unele recomandări de îmbunătățire a monitoringului procesului de îmbătrînire demografică.Item Familia contemporană între tradiţional şi modern("Tipogr. Sirius", 2012) Gagauz, OlgaÎn monografie este abordată problema transformării familiei şi căsătoriei, impactul acesteia asupra dinamicii indicatorilor demografici. În baza studiului socio-demografic sunt analizate aspecte ce ţin de modificarea structurii familiale, dinamica nuptialităţii şi divortialităţii, atât la nivel naţional, cât şi la nivel european. O atenţie deosebită este acordată cercetării natalităţii, analizei schimbărilor în cadrul transversal şi longitudinal, precum şi natalităţii extraconjugale. Sunt evidenţiaţi factorii determinanţi ai transformării familiei şi căsătoriei, realizată analiza comparativă a politicilor demografice în ţările cu natalitatea scăzută, elaborate propuneri ce ţin de politicile familiale în Republica Moldova. Se adresează specialiştilor în domeniile sociologiei şi demografiei, studenţilor, doctoranzilor şi tuturor celor preocupaţi de problemele demografice şi familiale.Item Inclusion of youth not in employment, education or training (neet youth)(2017) Crismaru, Mariana; Gagauz, Olga; Buciuceanu-Vrabie, MarianaThe access to education and employment for young people is a priority and, at the same time, one of the main concern of Moldova’s authorities, given that there are still certain difficulties in integrating young people into the education system and labour market, which causes a low valorisation of youth potential. Traditional indicators that describe the labour force and its participation in the labour market (activity and inactivity rate, employment, unemployment) do not provide complete and adequate data for assessing the situation of young people on the labour market. To better capture the situation of youth, especially their inactivity and vulnerability on the labour market, both international organizations and local institutional actors and researchers are increasingly using the concept of NEET youth. Although there are several definitions of the NEET youth concept, the most commonly used is the definition implemented by Eurostat – young people aged 15–24 (extended to age groups 15–29, 15–19, 20–24 and 25–29 years), who are not integrated into any form of employment, education or training.Item Incluziunea tinerilor aflați în afara sistemului de educație, formare și ocupație profesională (tineri neet)(2017) Crismaru, Mariana; Gagauz, Olga; Buciuceanu-Vrabie, MarianaAccesul tinerilor la educație și ocupare constituie o prioritate și o problemă de mare actualitate pentru Republica Moldova, dat fiind faptul că în continuare există anumite dificultăți ce țin de integrarea tinerilor în sistemul educațional și pe piața forței de muncă, provocând valorificarea scăzută a potențialului uman al tinerilor. Indicatorii tradiționali prin care se caracterizează forța de muncă și participarea ei în câmpul muncii (rata de activitate, inactivitate, de ocupare și șomaj) nu prezintă informații complete pentru evaluarea gradului de integrare a tinerilor pe piața muncii. Astfel, pentru o mai bună captare a situației tinerilor, în special inactivitatea și vulnerabilitatea lor pe piața muncii, atât organizațiile internaționale, cât și actorii instituționali locali, cercetătorii, tot mai des utilizează conceptul de tineri NEET. Deși sunt mai multe definiții, cel mai des utilizată este definiția implementată de Eurostat, conform căreia tinerii NEET sunt tineri cu vârste cuprinse între 15–24 ani (s-a extins și pentru grupele de vârstă 15–29, 15–19, 20–24 și 25–29 ani), care nu sunt integrați în nicio formă de ocupare, educație sau formare.Item Indicele îmbătrânirii active în Republica Moldova, 2020(2021) Buciuceanu-Vrabie, MarianaIn anul 2020, Indicele Imbatranirii Active (IIA) pentru Republica Moldova a acumulat scorul de 28.7 puncte din 100, marcand o ușoara creștere fața de primele estimari ale Indicelui realizate in 2016 (27.1 puncte). Ameliorarea situației generale a populației in varsta este, totuși, modesta – in ultimii cinci ani mai puțin de 1/3 din potențialul uman in varsta de 55 ani și peste este capacitat și are oportunitați de a avea o imbatranire activa și sanatoasa.Item Metodologia şi practica organizării recensămintelor populaţiei în Republica Moldova(INCE, 2017) Bargan, NataliaÎn lucrare sunt prezentate rezultatele cercetării cu privire la metodologia și practica organizării recensămintelor populației în Republica Moldova. Sunt analizate particularități istorice de desfășurare a recensămintelor populației, experiența mondială în acest domeniu, practici moderne de organizare a recensământului. Un capitol aparte este dedicat analizei metodologiei de organizare a Recensământului populației din Republica Moldova din 2004 și Recensământului Populației și al Locuințelor din 2014. Lucrareaeste adresată statisticienilor, sociologilor, economiștilor și altor specialiști preocupați de organizarea și desfășurarea recensămintelor populației.Item Migration from Moldova: Trajectories and Implications for the Country of Origin(Springer, Cham, 2020) Tabac, Tatiana; Gagauz, OlgaThe present chapter examines international migration in the Republic of Moldova. The authors highlight a few stages in the evolution of migration: the period of ethnic minority migration, the period of increases of temporary labour migration and the last period of intensification in migration flows, diversification of the countries of emigration, and formation and growth of Moldovan stocks in the host countries. It is demonstrated that the national economy is highly dependent on remittances, which are predominantly used for consumption and have not been transformed into investments or production in the real economy. The mass emigration has led to a degradation of the demographic potential of the country, and has also increased the speed of population decline and demographic ageing. Some social effects are also mentioned, such as the development of “migration culture”, which increases and facilitates migration intentions, the negative impact on family stability and the phenomenon of children left without parental care. The impact of migration on political institutions, electoral behaviour, and civic activism of diaspora members is also noted. Also, the authors show the main directions of the migration policies promoted by the Government of Moldova.Item Populația Republicii Moldova la 30 de ani de independența: provocari principale și politici necesare(INCE, 2021) Gagauz, Olga; Buciuceanu-Vrabie, Mariana; Pahomii, Irina; Stirba, Vitalie; Tabac, Tatiana; Grigoras, Ecaterina;Dinamica numărului și a structurii pe vârste a populației prezintă unul din factorii importanți în dezvoltarea socioeconomică a Republicii Moldova. Pe parcursul a trei decenii dupa obținerea independenței, evoluția populației țării a cunoscut schimbări semnificative, preponderent cu caracter negativ, printre care scaderea natalității, emigrația în masă și menținerea nivelului înalt al mortalității au determinat o schimbare fără precedent a contextului demografic al țării, având implicații multiple asupra perspectivelor de dezvoltare socioeconomică și a securității naționale. În pofida faptului că problemele demografice sunt în atenția guvernului, totuși, măsurile intreprinse sunt fragmentate, deseori lipsite de o viziune integră și cu o speranță nejustificată ca ameliorarea situației socioeconomice ar putea imediat să aducă schimbări demografice pozitive. Provocările demografice cu care se confruntă Republica Moldova nu sunt unice în Europa de Est, însă migrația în masă și îmbătrânirea demografică rapidă le face mai pronunțate, criza demografică devenînd tot mai complexă și mai dificil de rezolvat. Evident că pandemia Covid-19 a exacerat situația. Scăderea naturală s-a accentuat, pe când emigrația nu a diminuat. Cel mai probabil, ecoul pandemiei vine cu repercusiuni multiple nu doar pentru sănătatea populației, dar și pentru societate în general. Pandemia COVID-19 a schimbat radical relațiile populației cu locurile în care aceasta trăiește, studiază și muncește. Trebuie să ne asigurăm ca digitalizarea și beneficiile pe care le aduce vor contribui, de asemenea, la reducerea unor decalaje între generații și localități, la contracararea scăderii economice și demografice prin consolidarea interconexiunilor între educație, piața muncii și tehnologii inovaționale. În acest context, în domeniul populației este necesară o strategie complexă și de lungă durată, ca o parte integrantă a strategiei de dezvoltare socioeconomică, adaptată continuu la schimbările în dinamica demografică și bazată pe date statistice fiabile și cercetări demografice aprofundate.Item Population situation analysis in the Republic of Moldova(2016) Gagauz, Olga; Stratan, Alexandru; Buciuceanu-Vrabie, Mariana; Ciubotaru, Victoria; Cheianu-Andrei, Diana; Penina, OlgaThe Republic of Moldova, like other countries from Central and Eastern Europe, undergoes a demographic transition – an evolutionary process characterised by the shift to an ageing society due to the lower fertility rate and gradual increase of life expectancy at birth, which overlapped with the recent economic and political changes. The population ageing escalates on the background of a population decline that began in 1999, and according to the demographic projections, the population decrease will continue during the following decades.Item Profilul sociodemografic al Republicii Moldova la 20 de ani după adoptarea Programului de Acţiune de la Cairo(S. n., 2014) Paladi, Gheorghe; Bodrug-Lungu, Valentina; Buciuceanu-Vrabie, Mariana; Cheianu-Andrei, Diana; Chivaciuc, Ana; Esanu, Anatol; Esanu, Taisia; Penina, Olga; Poalelungi, Olga; Rojco, Anatolii; Savelieva, Galina; Tatar, Marina; Tautu, Ludmila; Tomceac, Ana; Zaharov, Svetlana; Gagauz, OlgaItem Recalcularea numărului populației Republicii Moldova, 2004-2014(2023) Gagauz, OlgaAceastă analiză face parte din Programul UNFPA de reziliență demografică pentru Europa și Asia Centrală lansat de Fondul Națiunilor Unite pentru Populație în 2021 cu scopul de a susține și dezvolta capacitățile țărilor din regiune, inclusiv Republica Moldova, de a elabora politici bazate pe evidențe și programe destinate societății și populației, pentru a răspunde la schimbările demografice și a consolida capitalul uman.Item Rolul parental & rolul profesional : oportunitati de echilibrare pentru femeia contemporana("Tipogr. Sirius", 2011) Gagauz, Olga; Buciuceanu-Vrabie, MarianaPrezenta lucrare pune în actualitate probleme ce reflectă poziţia femeii pe piaţa muncii şi îmbinarea rolurilor sale familiale şi materne. Structurată în baza unui spectru larg de date statistice şi empirice prin studiul direct al femeilor de vârstă fertilă, monografia abordează particularităţile şi schimbările actuale în comportamentul reproductiv al femeii, care a facilitat de altfel şi scăderea indicatorilor natalităţii. În lucrare sunt evaluaţi factorii determinanţi în realizarea intenţiei şi dorinţei femeii de a naşte un copil, oportunităţile de integrare profesională a femeilor din Republica Moldova la diverse etape ale vieţii familiale şi unele probleme ce apar în concilierea rolurilor parentale. O component aparte este studiul privind dinamica indicatorilor ocupaţionali, dimensiunile inactivităţii economice a femeii şi interdependenţa dintre decizia femeii de a lucra sau de a naşte un copil. Sunt evaluate serviciile de educaţie extrafamilială preşcolară din ţară şi politicile de susţinere a familiei cu copii ca o necesitate în concilierea rolurilor sociale ale femeii.Item Sarcina în vârsta adolescenței.(INCE, 2015) Gagauz, OlgaItem The Active Ageing Index in the Republic of Moldova, 2020(INCE, 2021) Buciuceanu-Vrabie, MarianaIn 2020, the Active Ageing Index (AAI) for the Republic of Moldova scored 28.7 points out of 100, registering a slight increase compared with the first estimates of the Index made in 2016 (27.1 points). However, the general situation of the population improved modestly – over the past five years less than 1/3 of the human potential aged 55+ is enabled and has opportunities to have an active and healthy ageing.Item Tinerii pe piața muncii din Republica Moldova: competențe și aspirații(„Foxtrot”, 2017) Buciuceanu-Vrabie, Mariana; Gagauz, OlgaRezolvarea problemelor legate de integrarea tinerilor pe piața forței de muncă prezintă un obiectiv important pentru mai multe țări europene, în special pentru cele din spațiul est-euro-pean, care sunt pe calea consolidării economiei de piață, la care se referă și Republica Moldova. Specificul forței de muncă tinere duce la competitivitate scăzută a acesteia în comparație cu alte grupuri de vârstă. Astfel, cererea pe piața forței de muncă pentru această categorie de lucrători este mică. În aceste condiții, statul trebuie să promoveze politici speciale care ar facilita procesul de tranziție de la școală la muncă și integrarea profesională a tinerilor, în special din categoriile social vulnerabile.Item Основные вызовы демографической безопасности: сходства и различия в Молдове и Беларуси(Știința, 2010) Палади, Г. А.; Шахотько, Л. П.; Гагауз, Ольга; Бучучану-Врабие, М.; Боброва, А. Г.; Пенина, О. А.; Петракова, Ю. Н.; Поалелунжь, О. М.; Шахотько, Д. В.В монографии представлена динамика основных демографических процессов (рождаемость, смертность, миграция) в Молдове и Беларуси, определены общие тенденции для обеих стран, а также особенности демографического развития. Разработаны некоторые рекомендации по управлению демографическими процессами.Item Рынок труда в условиях демографических изменений(Foxtrot, 2020) Zaharov, SvetlanaВ работе систематизированы и обобщены теоретико-методологические подходы в изучении рынка труда, осуществлен анализ динамики структурных изменений, основных показателей занятости и развития рынка труда Республики Молдова в условиях демографических изменений. Осуществлены перспективные расчёты предложения и спроса рабочей силы, определено количественное соответствие перспективных оценок спроса и предложения на рабочую силу. Сформулированы некоторые рекомендации по регулированию рынка труда, ориентированные на уменьшение негативного влияния сокращения численности населения и демографического старения.